Până în prezent istoria Braşovului nu a consemnat faptul că oraşul nu ar fi fost alimentat cu apă rece şi caldă. Iată că a trebuit să apară o guvernare "DA" pentru ca această experienţă neplăcută, stresantă şi care favorizează înmulţirea păduchilor, puricilor, apariţia hepatitei şi chiar a gripei aviare să fie cunoscută şi de cetăţenii Braşovului, oraş pe care autorităţile l-au declarat a fi turistic.

     Este o situaţie apocaliptică. Acum se desfăşoară testele naţionale, iar toaletele şcolilor deja miros de la o poştă. W.C.-urile publice au fost închise, ca şi toaletele de la Primărie şi Consiliul judeţean. La restaurante vesela se spală superficial iar numeroase societăţi şi-au închis porţile. Închipuiţi-vă cum arată un spital fără apă.
     Dacă în ce priveşte alimentarea oraşului cu apă rece mai există o şansă ca aceasta să se reia după executarea unor perpetue lucrări, începute cu mai mulţi ani în urmă, este puţin probabil ca apă caldă să mai curgă pe conducte. Atât primarul, George Scripcaru, care a aprobat în plină caniculă oprirea apei reci, cât şi directorul CET, Mircea Paraschiv, îi "încurajează" pe braşoveni că apa caldă va deveni o amintire...plăcută. Dacă mai vor apă caldă trebuie să suporte o dublare a costului gigacaloriei, căci şi în ce priveşte apa caldă trebuie să ne integrăm în...Europa. Se invocă varii motive, unele reale, altele de domeniul fantasticului, dar iată că în Braşov nu există nici apă caldă, nici apă rece.
     Din păcate, alimentarea cu apă a oraşului nu va fi rezolvată până când "grupurile de interese" nu vor fi...satisfăcute. În oraş, există o grupare, controlată se pare de un consilier local şi un fost salariat de la primărie, care îi reuneşte pe o parte dintre cei care comercializează şi montează centrale termice de apartament, grupare foarte puternică şi cu relaţii deosebite. Afacerea este foarte bănoasă, mai ales că au intervenit şi diverse taxe foarte piperate care ajung tot în mâna unor firme private - taxa de debranşare, taxa de separare, taxa de proiect de gaze, taxa de verificare, taxa de deschidere. Mai mult, unele firme montează centrale termice de apartament cu muncitori şi tehnicieni exact de la CET, furnizorul de căldură şi apă caldă din judeţ. O altă grupare, care lucrează în stil mai mare, este aceea care are timp şi urmăreşte raderea de pe faţa pământului a marii centrale termo-electrice, fapt ce îi poate aduce mari venituri din valorificarea fierului vechi şi a terenurilor. Aceasta lucrează cu metode mai rafinate. Licitaţia de cărbune este amânată sine die, s-a lansat ideea ca părţi din centrală să fie concesionate dând astfel drum liber valorificării instalaţiilor la fier vechi. De asemenea, se încearcă spargerea CET prin înfiinţarea unui parc industrial în incintă, ajungându-se până acolo că s-a început şi vânzarea de terenuri. Braşovul este un oraş cu o populaţie de peste 300.000 de locuitori, iar până în acest an, chiar şi în condiţiile măririi preţurilor la utilităţi alimentarea cu apă rece, apă caldă şi căldură a decurs excepţional. Aceasta până când vânzătorii de fier vechi şi traficanţii de terenuri nu au sesizat că este o bună afacere să pui pe butuci o centrală termo-electrică. Fraieri ar fi să nu o facă atâta timp cât primesc şi sprijin administrativ!
     În final, sintetizăm câteva articole apărute acum 100 de ani în presa germană, maghiară şi română din Braşov. După o dezbatere care a durat mai bine de şase luni, la Braşov a fost adusă de la Budapesta o maşină cisternă cu care în zilele călduroase se stropea oraşul, două pieţe şi oborul de două ori pe zi. Orice comentariu este de prisos. (Dumitru Toma)

     DN 11 B care face legătura între judeţele Harghita şi Covasna era ieri blocat, pe raza localităţii Caşin. Artera de circulaţie erainundată pe o porţiune de un kilometru, iar şoferii care au ajuns aseară în zonă au fost nevoiţi să se întoarcă din drum.
     Ploile torenţiale au afectat şi judeţul Hunedoara. Două sate au rămas fără curent electric, 200 de locuinţe au fost inundate, iar un drum judeţean a fost blocat.
     În comunele Cihorani şi Mirosloveşti din judeţul Iaşi, grindina a avariat aproape 200 de case, care au rămas fără curent electric şi a distrus zeci de hectare de teren agricol. Pagubele sunt estimate la peste 10 miliarde de lei vechi.
     Precipitaţiile căzute în ultimele 48 de ore au provocat alunecări de teren în Munţii Apuseni. Drumul Naţional 75 a fost blocat pe mai multe porţiuni, iar între localităţile Sălciua şi Brezeş se circulă doar pe un singur sens. DN 75 a fost blocat ieri pentru câteva ore şi în judeţul Alba, din cauza alunecărilor de teren. Un sat din Baia de Arieş a fost izolat, aproape 400 de hectare de teren agricol fiind inundate.
     În zona Panciu, în judeţul Vrancea, furtuna şi grindina au afectat 20 de gospodării, dar şi culturi agricole. În 20 de minute, grindina cu un diametru de 40 de milimetri, a distrus viile şi livezile din patru comune învecinate.

Avertizări în şapte judeţe
     Prefecturile din Bacău, Buzău, Covasna, Harghita, Neamţ, Suceava şi Vrancea au primit ieri atenţionări hidrologice pentru intervalul 20 iunie-21 iunie 2006.