Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Eveniment
Viata de lânga noi
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile
Justiție
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Avem bani destui pentru Bechtel,
vrem lucrări la standarde americane


Săptămâna viitoare va începe organizarea de șantier pentru reabilitarea autostrăzii București-Pitești, lucrările urmând să fie finalizate până în toamnă, a menționat ministrul Radu Berceanu

     Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat, într-o conferință de presă, că speră ca firma americană Bechtel să recupereze întârzierile înregistrate la lucrările de construcție a autostrăzii Brașov-Borș, reluate după o pauză de aproape un an, provocată de lipsa de fonduri.

     Lucrările au reînceput luni, la 28 de zile după ce autoritățile au efectuat o plată în contul Bechtel. Potrivit contractului, Bechtel trebuia să inițieze lucrările de șantier într-o perioadă de 40 de zile.
     "Este bine că lucrările au început mai repede, dar sper ca acestea să fie realizate ca în America. Sper ca Bechtel să recupereze întârzierile și pierderile de imagine din ultimul timp. Vreau să anunț public că avem bani atât cât pot ei să lucreze, dar nu o să-i dăm decât pe lucrări la standarde americane", a spus Berceanu.
     Proiectul construirii autostrăzii a început în 2004, în baza unui contract în valoare de 2,2 miliarde euro, însă lucrările au fost întrerupte la jumătatea anului 2005, când noua administrație de la București a început reanalizarea contractelor acordate de guvernarea precedentă.
     Statul a împrumutat, recent, de la două bănci internaționale, 100 de milioane de euro, sumă destinată plăților către Bechtel. Fostul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre, a declarat, la începutul lunii iunie, că fondurile ar putea fi suplimentate cu 100 de milioane de euro. Berceanu a mai spus că lucrările la alte proiecte de infrastructură rutieră se desfășoară necorespunzător, menționând autostrada Soarelui, București-Constanța și Drumul Național 1.

Aplicarea penalităților de întârziere nu va mai fi poveste
     Ministrul Transporturilor a promis că va aplica cu maximă strictețe penalitățile prevăzute în contractele de execuție pentru întârzieri sau pentru calitatea necorespunzătoare a lucrărilor de infrastructură.
     "Nu voi fi de acord ca suma de bani prevăzută în contract să se mărească pe parcurs, odată cu prelungirea termenului de execuție și cu scăderea calității lucrărilor. Pentru întârzieri, voi stabili ca penalitățile să fie mult mai mari decât cele simbolice din prezent. Lucrările care nu sunt de calitate vor trebui să fie refăcute, pentru a fi aduse la standardele din 2006", a spus Berceanu. Referindu-se la calitatea "variabilă" a lucrărilor, ministrul a dat ca exemplu Autostrada Soarelui, București-Constanța. "Pe autostradă am găsit ad-hoc un etalon care măsoară calitatea lucrărilor: scaunul liber din dreapta șoferului, care pe unele secțiuni vibra foarte puternic, iar pe altele, stătea liniștit", a mai spus Berceanu.
     El a criticat și slaba organizare de șantier, care, în unele situații, conduce la prelungirea termenului de execuție. "Constructorii știu cu toții că iarna nu e ca vara, dar, probabil, nici vara nu e ca iarna, pentru că e cald și sunt multe week-enduri. Mă întreb de ce unii constructori nu pot lucra și noaptea, dacă au asigurat iluminatul stradal".
     "Cred că avem și probleme de proiectare, pentru că se merge după formula <<lasă să stau eu, proiectant, liniștit și să coste lucrarea de o dată și jumătate mai scump și să dureze o dată și jumătate mai mult>", a adăugat Berceanu. El a precizat că o parte din vină revine și comisiei de recepție a lucrărilor, care, de multe ori, "pactizează cu inamicul", așa încât va fi necesară formarea unor noi comisii în cadrul ministerului.

Directorii vor fi dați afară fără explicații
     Radu Berceanu a anunțat că l-a demis, la sfârșitul săptămânii trecute, pe directorul general al Aeroportului Internațional "Aurel Vlaicu", Băneasa, Eugen Ciocan, fără să prezinte motivele deciziei.
     "L-am dat afară, vineri, pe directorul aeroportului Băneasa și nu vreau să dau prea multe explicații cu privire la acest lucru", a spus Radu Berceanu.
     Berceanu a anunțat că vor urma și alte schimbări ale directorilor de societăți din subordinea MTCT, fără să ofere detalii. El a afirmat că, deși ministerul la conducerea căruia a fost numit săptămâna trecută dispune de fonduri și derulează proiecte importante, ritmul de implementare nu este suficient de rapid. "Dacă nu o să reușesc să dinamizez proiectele de infrastructură rutieră, o să reușesc cu un nou director la CNADNR (Compania Națională de Administrare a Drumurilor Naționale - n.r.)", a explicat Berceanu. Noul ministru a mai spus că nu va motiva nici viitoarele decizii de schimbare a directorilor, comparând situația cu cea a unui antrenor sportiv. "Pe viitor, când voi da afară un director, o să dau o singură explicație: l-am dat afară din același motiv pentru care a fost numit, pentru că nu l-am văzut pe niciunul care să vină cu o falcă în cer și cu una în pământ să ceară socoteală pentru că a fost numit în funcție. Nimeni nu cere socoteală unui antrenor când introduce sau scoate din teren un jucător", a spus Berceanu.

Se fac drumuri, e nevoie de bitum

     Rafinăria Vega, deținută de grupul Rompetrol, va pune în funcțiune, la începutul anului viitor, o instalație de bitum rutier, în urma unei investiții de șapte milioane de dolari, a anunțat compania. Producția va fi destinată integral pieței interne.
     Instalația este realizată în proporție de 30% și va deveni operațională la începutul anului 2007. "Capacitatea instalației ne va permite să acoperim o cotă de 50% din consumul național actual înregistrat pentru acest tip de bitum și care este asigurat, în prezent, doar prin importuri", a declarat directorul general al rafinăriei, Marcel Pavel. El a apreciat că cererea de bitum de calitate va fi foarte mare în următorii 15-20 de ani, ținând cont de programele de construcție de autostrăzi și de proiectele de reabilitare a infrastructurii anunțate de autorități. Investiția va fi asigurată integral din surse proprii.
     Printre furnizorii de echipamente destinate producției de bitum la Vega Ploiești se numără companiile IKA (Germania), Emerson Process Management (SUA), Heatech (SUA), Verder (Germania), Chemet Wood (Germania) și Ferroli (Italia).

S-a modificat Codul Vamal

     Noul Cod Vamal a intrat în vigoare la 18 iunie. Acesta constă în faptul că procedurile de vămuire pentru agenții economici autorizați, partenerii vămii și firme de încredere vor fi mult mai simple. De acum, agenții economici autorizați își vor putea plăti obligațiile vamale periodic, nu la fiecare transport și nu vor mai fi nevoiți să dea declarații vamale. Documentul introduce antrepozitele libere , adică zone în care marfa poate fi ținută fără să fie supusă taxării. De asemenea, termenul de declarare a mărfii în vamă va fi redus de la 40 de zile la 20 de zile. (A.M.Press)

Cota la zahăr ar trebui renegociată cu UE

     Patronatul Zahărului a solicitat Ministerului Agriculturii să renegocieze cu autoritățile de la Bruxelles cota alocată României la zahărul obținut din prelucrarea sfeclei, întrucât potențialul de producție internă este mult mai mare comparativ cu cantitățile atribuite de UE.
     "Cota negociată a devenit foarte mică pentru producătorii interni, în condițiile în care pentru acest an estimăm să realizăm o cantitate de zahăr din sfeclă de circa 140.00 tone, cu peste 30.000 de tone mai mult față de cantitatea atribuită de UE", a declarat agenției MEDIAFAX președintele Patronatului Zahărului, Ioan Armenean.
     Reprezentanții patronatului doresc ca nivelul anual al cotei de zahăr din sfeclă să crească de la 109.000 tone la 190.000 de tone. Suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr au crescut în acest an la 36.544 hectare, de la nivelul de 19.000 hectare în 2005. România consumă anual circa 550.000 de tone de zahăr, necesarul fiind acoperit atât din producția internă, cât și din importuri.

Park Plaza Hotels va deschide un hotel în București

     Park Plaza Hotels Europe, master-francizorul Carlson Hotels Worldwide, va construi în București, în apropierea pieței Kogălniceanu un hotel de patru stele, sub brandul art'otel, proiect care face parte din planul de extindere al operatorului în Europa, a anunțat compania.
     Localizat în centrul vechi al Capitalei, pe strada Ionel Perlea, lângă Parcul Cișmigiu, hotelul va include 62 de camere, restaurant și bar, sală de fitness, centre de afaceri și de conferințe. Hotelul va fi construit pe o structură existentă, iar finalizarea proiectului este prevăzută pentru sfârșitul anului viitor, se arată într-un comunicat al companiei. Park Plaza Hotels Europe operează patru hoteluri art'otel, câte unul în Dresda și Budapesta și două în Berlin.
     Fiecare unitate art'otel cuprinde o galerie de artă, în care sunt expuse lucrările unui singur artist, în funcție de caracteristicile orașului în care este localizat. Artistul ale căror lucrări vor fi expuse în hotelul din București nu a fost selectat încă.
Coșul zilnic, de dr. Teodor Brateș

Proiecte mișcătoare

     Nu știu căți edili ai Capitalei au fost "la fața locului" pentru a vedea ce se întâmplă cu operațiunea de înlocuire a bordurilor. Kilometri de străzi, dintre cele mai circulate, sunt scoși din funcțiune pentru a se pune în locul unor borduri în stare perfectă niște calupuri de beton (sau din ce or fi ele) cu aspect îndoielnic. Cu acest "prilej" se strică și mii de metri pătrați de trotuare și de carosabil.
     Este doar un episod din serialul numit "modernizarea Capitalei", de la așa-numita fluidizare a traficului, până la așa-numita rezolvare a problemei spațiului locativ și pentru birouri. Alte episoade privesc proiectul clădirii de lângă Catedrala Sf. Iosif, zgârie-norii din Piața Revoluției, cartierul Esplanada, ca să mă refer doar la ceea ce este mai spectaculos.
     În mod normal, când se bulversează viața întregului oraș și se vizează ținte care vor afecta generațiile viitoare de bucureșteni, se cuvenea inițiată măcar o dezbatere publică autentică. Unii au pledat chiar pentru un referendum. Să nu mergem, însă, atât de departe. Sunt modalități experimentate de foarte multă vreme, în special în marile aglomerări umane de pe glob, prin care se face apel la potențialii beneficiari ai unor lucrări publice de amploare. Nimic din toate acestea. Este drept că în Consiliul General al Municipiului București s-au auzit voci care exprimau tocmai această nevoie imperioasă de consultare a populației nu formal, ci efectiv. Apoi, s-a dovedit, după unele reacții, că nici specialiștii în arhitectură-urbanism n-au fost întrebați sau băgați în seamă atunci când au făcut unele propuneri, când au avansat observații.
     Pentru a ne da seama până unde poate să se manifeste superficialitatea (să-i spunem doar așa), este suficient să reținem cea mai recentă declarație a ministrului Culturii și Cultelor, adică afirmația potrivit căreia l-a convins pe primarul general al Capitalei să renunțe la 95% din proiectul de mutilare a Pieței Revoluției. Păi, cum vine treaba? Este de ajuns o discuție între cei doi pentru a se renunța la un asemenea "proiect grandios", prezentat ca o expresie a celei mai profunde, mai avansate "gândiri urbanistice"? Nu cred că, în toate aceste cazuri, mai este nevoie să remarc legătura lor cu "coșul zilnic". Din banii noștri s-a aruncat la coș (dar la cel de gunoi) proiectul inițial pentru Pasajul Basarab. Ce contează? O bagatelă de 1,3 milioane de euro! Din banii cui se înlocuiesc bordurile "valide", din banii cui se reasfaltează străzile recent... asfaltate, din banii cui se plătesc proiecte care se dovedesc - în cazul cel mai bun - inutile? Pentru lucrările edilitare din Capitală se vehiculează sute de milioane, miliarde de euro care - în ultimă instanță - înseamnă ban public. Deficitul de transparență, dublat de decizii discreționare, lasă loc nu numai unor mari nemulțumiri, ci și suspiciunilor. În același Consiliu General al Capitalei s-au adus acuzații grave de corupție "factorilor decidenți". Care va fi urmarea? Dacă este să judecăm lucrurile după tot ce s-a întâmplat până acum, răspunsul este ușor de dat: niciuna! Distracția cu "modernizarea Capitalei" continuă într-o veselie de nedescris. Totul pe banii noștri. Că tot prisosesc la majoritatea locuitorilor orașului, ca, de altfel, în celelalte localități ale țării.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.