Camera Deputaţilor a respins, ieri, cu 151 voturi "pentru", 91 "împotrivă" şi 10 "abţineri", proiectul de lege al senatorului Gyorgy Frunda privind numirea procurorilor-şefi la propunerea CSM şi nu a ministrului Justiţiei cum se întâmplă în prezent. Fiind un proiect de lege organică, pentru care erau necesare 167 de voturi, proiectul a fost respins, deşi a întrunit mai multe voturi favorabile decât negative.

     După ce Monica Macovei a modificat legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor din 2004, senatorul UDMR Gyorgy Frunda a elaborat un nou proiect de lege, care propune reîntoarcerea la legea desfiinţată de actualul ministru al Justiţiei. Potrivit proiectului inţiat de Frunda, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi adjuncţii acestuia, procurorul general al DNA, adjuncţii acestuia, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea CSM, cu avizul ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au vechime minimă de 10 ani, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată. Legea a fost dezbătută, ieri, pe articole în prezenţa doamnei Macovei, care a plecat foarte supărată din Parlament deoarece majoritatea parlamentară s-a exprimat pentru revenirea la vechea lege. După votul pe articole, Macovei a declarat că "acum există în rândul politicienilor o teamă de acest DNA independent care lucrează". Potrivit lui Macovei, în şedinţa de luni a Alianţei s-a decis ca PNL şi PD să voteze împotriva acestei iniţiative. "Când ceva merge bine, de ce să vrei să schimbi? De ce dai eficienţa parchetelor la o instituţie, la CSM, care nu are acestă atribuiţie prin Constituţie şi care nu răspunde în faţa nimănui orice ar face. Este o instituţie care trebuie să se ocupe numai de independenţa individuală a magistraţilor. Poţi să-i dai eficienţă şi, dacă lucrurile nu merg bine, nu răspunde şi ne uităm toţi pe pereţi şi nu avem ce să facem. Aşa s-a întâmplat înainte, ne uitam la PNA, la Amarie care dădea rapoarte la CSM şi nu s-a întâmplat nimic. Dacă un ministru nu şi-a făcut bine treaba, îl dai jos, CSM nu este aşa. În afară de Spania, unde CSM este numai pentru judecători, în Bulgaria, unde au început să se ia puterile de la CSM şi Italia, unde sunt probleme cu justiţia, în nici o ţară din lumea asta CSM nu are aceste atribuţii. Peste tot Parchetele ţin de Guvern, cu independenţă pe caz", şi-a vărsat năduful Monica Macovei.
     Supărarea ei nu a ţinut mult. Din lipsa numărului necesar de voturi unei legi organice, legea nu a putut trece de Camera Deputaţilor, chiar dacă voturile "pentru", în număr de 151, au fost aproape dublu celor împotrivă. Legea urmează să fie dezbătută la Senat, care este şi Cameră decizională.

PRM şi UDMR în conses
     Înaintea exercitării votului final, parlamentarul PSD Victor Ponta a afirmat că deputaţii din formaţiunile aparţinând arcului guvernamental care au votat, la dezbaterea pe articole, în favoarea iniţiativei lui Frunda ar fi fost sunaţi ulterior de către reprezentanţii Institutul de Politici Publice, care le-ar fi reproşat faptul că votează împotriva ministrului Macovei. După exercitarea votului şi respingerea iniţiativei lui Frunda, deputaţii UDMR, PRM şi PSD au acuzat "atacul la statul de drept". Deputatul Marton Arpad (UDMR) a declarat că statul de drept înseamnă legi indiferente la prezenţa conjuncturală a unui ministru sau a altuia, votul acordat constituind o adeverire a faptului că de multe ori se votează legile în funcţie de apartenenţa politică a ministrului de Justiţie aflat în funcţie. Şi deputatul PRM Lucian Bolcaş a criticat respingerea acestui proiect de lege, afirmând că a votat această iniţiativă, pentru că, deşi a aparţinut unui senator UDMR, constituia "un respect pentru Constituţie".
     Deputatul Ponta, care a avut manifestările şi intervenţiile cele mai virulente la adresa ministrului Justiţiei, a mulţumit celor 151 de deputaţi care au votat pentru propunerea lui Frunda, apreciind că acestora "nu le este frică de dosarele lui Macovei". În schimb, a opinat el, cei care au votat împotrivă "au probabil dosare şi vor să fie protejaţi de ministrul Justiţiei".

Cornelia Drăghici
cornelia.draghici@azi.ro

     APR nu este de acord cu folosirea de către Ministerul Justiţiei, în evaluarea activităţii procurorilor, a unui indicator "care nu este utilizat în nici o parte a lumii", şi anume media rechizitoriilor întocmite de fiecare procuror, se arată într-un comunicat al asociaţiei remis, ieri, presei. Potrivit APR, în acest fel MJ încearcă să manipuleze opinia publică în privinţa reformei Ministerului Public şi să acrediteze ideea lipsei de activitate a procurorilor. De asemenea, APR consideră că restructurarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu ar rezolva problema deficitului de procurori la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii şi tribunale. "Solicitând o redistribuire a posturilor, Ministerul Justiţiei confundă planurile: nu de posturi este nevoie, ci de procurori", menţionează APR, în comunicat.
     APR susţine că Ministerul Public are circa 551 posturi finanţate şi neocupate la acest moment, iar că MJ nu a oferit sprijin pentru ocuparea lor, prin modificarea condiţiilor restrictive de acces în magistratură. "Mai sunt 70 de zile până la data programată pentru intrarea în vigoare a noului Cod penal şi nu ştim, la această dată, cu ce legislaţie penală vom lucra la 1 septembrie 2006", mai susţine APR.
     APR mai aminteşte că nu au fost eliminate paralelismele în materia competenţelor şi nici blocajele determinate de contradicţiile legislative, iar că "practica Ministerului Justiţiei de a submina autoritatea şefului ierarhic şi de a învrăjbi diverse categorii de magistraţi produce grave prejudicii ordinii de drept"."APR face un apel insistent pentru ca Ministerului Justiţiei să abandoneze preocupările şicanatorii şi marginale şi să sprijine Ministerul Public în realizarea celei mai importante sarcini a sa: combaterea criminalităţii", se precizează în finalul comunicatului.
     Ministrul Justiţiei, Monica Macovei, susţine într-un raport de evaluare a activităţii Ministerului Public, necesitatea regândirii structurii acestei instituţii, dar şi a celei a PÎCCJ.

Pagină realizată de Dan Florea
dan.florea@azi.ro