România a înregistrat o nouă pierdere în Afganistan. Un militar a decedat, iar alţi patru au fost răniţi în urma unui incident petrecut în noaptea de luni spre marţi. În jurul orei 3, ora României, soldaţii se întorceau la baza din Kandahar dintr-o misiune de patrulare.

     Militarul căzut la datorie este caporalul Ionel Gheorghiţă Drăguşanu, de 38 de ani, încadrat în Batalionul 341 Infanterie din Topraisar din anul 2001. Era căsătorit şi avea un copil.
     Potrivit unui comunicat al MApN, caporalul se afla în primul transportor amfibiu blindat, dintr-o coloană de patru autovehicule, care efectua o misiune de patrulare. În jurul orei 3.00 (ora României), la aproximativ 20 Km de Kandahar, transportorul a declanşat un dispozitiv exploziv improvizat. În urma deflagraţiei, caporalul Drăguşanu a decedat, iar alţi patru militari - sublocotenentul Dinu Răzvan Manoilă, 25 de ani, plutonierul Iosif-Adrian Luca-Micu, 37 de ani, sergentul Costinel Valerică Slăniceanu, 28 de ani şi sergentul Laurenţiu Şerban, 27 de ani au fost răniţi.
     După oprirea coloanei, comandantul patrulei, împreună cu alţi doi militari s-au deplasat, către primul transportor, pentru a acorda ajutor răniţilor. Pe timpul deplasării sergentul Şerban a de-clanşat un alt dispozitiv exploziv improvizat, fiind rănit la picior.
     O subunitate de intervenţie şi o echipă EOD, specializată în deminări, au fost trimise la faţa locului pentru a acorda sprijin militarilor.
     Trei dintre răniţi erau, ieri, în stare stabilă în spitalul bazei din Kandahar, în timp ce sergentul Slăniceanu era în stare foarte gravă. În cazul în care starea lor va impune acest lucru răniţii ar putea fi tranportaţi la un spital din Germania.

Drăguşanu trebuia să vină acasă curând
     Caporalul Ionel Gheorghiţa Drăguşanu locuia în oraşul constănţean Basarabi, era căsătorit şi avea o fetiţă de 12 ani şi jumătate.
     Militarul lucra la unitatea din Topraisar din 1992, fiind genist, iar din 1996 în urma unor cursuri de specializare a devenit sanitarul Batalionului 341 Infanterie Toprasiar, a declarat locţiitorul comandantului unităţii, mr. Paul Moglan. Ionel Drăguşanu era un om ambiţios şi peste câteva zile, urma să se întoarcă acasă după misiunea din Kandahar, unde plecase în urmă cu aproape şase luni. Mariana Drăguşanu a declarat că a vorbit cu soţul ei luni, care i-ar fi spus că era foarte obosit şi că abia aştepta să se întoarcă acasă. El i-ar fi spus soţiei că a participat la foarte multe misiuni de patrulare. Trimisese bani pentru repararea casei, iar apartamentul în care locuia era în curs de zugrăvire. Imediat după ce familia a fost anunţată despre decesul lui Ionel Drăguşanu, mai mulţi soldaţi ai unităţii militare din Basarabi au fost mobilizaţi pentru ca în două zile să finalizeze reparaţiile. Trupul neînsufleţit al caporalului va fi adus, mâine, la bordul unui avion care va ateriza pe aeroportul internaţional Mihail Kogălniceanu.
     Conducerea Ministerului Apărării Naţionale îşi exprimă regretul pentru producerea acestui tragic accident, transmite sincere condoleanţe familiei caporalului Drăguşanu şi promite sprijin familiei îndoliate. Caporalul Drăguşanu a fost avansat la gradul de sublocotenent post mortem. În semn de respect pentru memoria sa, ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, a ordonat anularea manifestărilor prilejuite de împlinirea a 175 de ani de la înfiiţarea Muzicilor Militare.
     Primul militar român care şi-a pierdut viaţa în misiune în în Afghanistan, a fost Iosif Silviu Fogoraşi, ucis, în noiembrie 2003, de un bărbat în uniformă militară în apropierea unui baraj rutier, în regiunea Kandahar.
     Sergentul-major Mihail Anton Samuilă, grav rănit în timpul aceluiaşi eveniment, a murit la spitalul din Bagram. În aprilie 2005, a fost ucis sergentul Narcis Şonei, din Galaţi, iar sergentul Gabriel Hanganu şi sergentul Adrian Dogaru au fost răniţi. Potrivit unei informaţii transmise de AFP, un alt român a fost rănit, în 18 mai 2006, într-un atentat sinucigaş cu maşină-capcană comis în localitatea Herat, din vestul Afganistanului, în urma căruia a fost ucis şi un oficial american din cadrul Departamentului de Stat.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

     Comisia Europeană va cere Washingtonului, astăzi, cu prilejul summitului UE-SUA, să renunţe la vizele impuse cetăţenilor din 10 state membre ale forului comunitar. În eventualitatea unui refuz, oficialii de la Bruxelles i-ar putea supune unui tratament asemănător pe oficialii şi soldaţii americani care călătoresc în Europa.

     Grecii şi cetăţenii a nouă dintre cele zece ţări care au aderat la Uniunea Europeană pe 1 mai 2004 au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul american. Singurul nou stat membru al UE inclus în Programul Visa Waiver este Slovenia, alături de care se mai află Andorra, Islanda, Norvegia, Australia, Irlanda, Portugalia, Austria, Italia, San Marino, Belgia, Japonia, Singapore, Brunei, Lichtenstein, Danemarca, Luxemburg, Spania, Finlanda, Monaco, Suedia, Franţa, Olanda, Elveţia, Germania, Noua Zeelandă şi Regatul Unit al Marii Britanii.
     George W. Bush declara, în februarie 2005, la Bratislava, că a sosit timpul ca toţi cetăţenii UE să poată călători în SUA fără viză, iar Bruxellesul îi cere acum preşedintele american să se ţină de cuvânt. "L-am luat în serios pe preşedintele Bush atunci când a spus că vrea să elimine restricţiile la acordarea vizelor. Credem că este timpul ca Washingtonul să facă asta", a afirmat un oficial european, citat de publicaţia electronică "EUobserver". "În discuţiile noastre cu Departamentul pentru Securitate Internă nu am înregistrat nici un progres şi, sincer, există o presiune considerabilă în Congres pentru a merge în sensul opus şi a impune vize tuturor statelor", a mai spus el. Întrebat ce va face forul comunitar dacă Statele Unite nu îşi vor respecta promisiunile, oficialul a precizat că nu exlude posibilitatea impunerii unor sancţiuni pe care Comisia Europeană "este îndreptăţită să le propună". Astfel, pe lângă sancţiunile economice, diplomaţii şi militarii americani ar putea avea nevoie de vize pentru a intra în Europa. Conform cotidianului "The Guardian", diplomaţii americani care lucrează în Franţa, Grecia şi Spania sunt nevoiţi deja să solicite vize, însă au şi vor avea în continuare acces nerestricţionat pe teritoriul Marii Britanii, care nu face parte din spaţiul Schengen.
     Casa Albă se află într-o situaţie dificilă, deoarece Congresul fixează criteriile pe care ţările trebuie să le îndeplinească pentru eliminarea vizelor. Pe fondul preocupărilor referitoare la terorism şi la imigraţia clandestină, este puţin probabil ca legea americană să fie schimbată în favoarea noilor state membre UE.

România mai are de aşteptat
     Spre deosebire de Bulgaria şi de fostele state comuniste din sud-estul Europei, România nu a primit încă "foaia de parcurs" pentru intrarea în Programul Visa Waiver, dar sunt speranţe că acest lucru se va întâmpla curând. "Am reuşit să deblocăm mecanismul prin care vom putea obţine, într-un termen scurt, aşa-numita roadmap sau procedură de urmat pentru a intra în programul Visa Waiver", declara, în primăvară, ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, după o vizită la Washington.

Guantanamo, o temă fierbinte
     Uniunea Europeană ar trebui să solicite Statelor Unite să închidă centrul de detenţie de la Guantanamo Bay şi să permită accesul unor experţi independenţi în închisorile americane din străinătate, a recomandat, ieri, organizaţia Amnesty International, înaintea summitului UE-SUA. Austria, care deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene şi va găzdui summitul UE-SUA, a declarat că moartea celor trei deţinuţi arabi de la Guantanamo confirmă necesitatea închiderii acestui centru detenţie, unde sunt încarcerate 460 de persoane. Amnesty International susţine că UE ar trebui să solicite explicaţii clare Statelor Unite şi în legătură cu programul de "extrădări extraordinare" prin care mai mulţi deţinuţi au fost transportaţi, prin tranzitarea spaţiului aerian european, în închisori situate pe teritoriul unor terţe ţări.
     Niciunul dintre aceste subiecte nu figura însă pe documentele date publicităţii, înaintea summitului, de Comisia Europeană şi de preşedinţia austriacă a UE , nota, ieri, site-ul euractiv.com.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

     Chile este condusă în prezent de o femeie, Marea Britanie a avut-o pe Margaret Thatcher, iar anul trecut nemţii au votat-o pe Angela Merkel în funcţia de cancelar. În aceste condiţii, analiştii se întreabă dacă nu cumva 2007 va fi anul în care francezii vor vota pentru prima dată o femeie la preşedinţia ţării?
     Potrivit sondajului TNS/ Sofres/Unilog, publicat ieri, aproximativ 32 la sută din intenţiile de vot i-ar reveni lui Ségolene Royal, preşedinta socialistă a regiunii Poitou-Charentes. Acesta l-ar devansa cu un procent în primul tur al alegerilor pe Nicolas Sarkozy, care la rândul său ar fi cu mult înaintea celorlalţi adversari socialişti, arată sondajul.
     Premierul Dominique de Villepin nu este creditat decât cu patru la sută din intenţiile de vot, în timp ce Francois Bayrou, preşedintele formaţiunii de centru UDF, beneficiază de opt la sută dintre acestea.
     Pe de altă parte, principala contracandidată a lui Sarkozy la alegerile din 2007 a promis că va legaliza căsătoriile între cuplurile de homosexuali în cazul în care va fi aleasă în fucţia de preşedinte. "Este important ca fiecare să beneficieze de drepturi şi responsabilităţi egale şi să aibă şansa să se exprime în mod liber", este de părere Ségolene Royal într-un interviu care urmează să apară, azi, în revista "Tetu".
     Poziţia sa diferă însă total de cea a Guvernului conservator condus de Dominique de Villepin care se opune mariajelor între cuplurile de acelaşi sex şi nu le permite acestora să adopte copii. Ségolene Royal, în vârstă de 52 de ani şi mama a patru copii, a urcat relativ repede în topul popularităţii franceze, mai ales după ce a fost supusă, anul trecut, unor atacuri pe la spate venite chiar din partea politicienilor din propria formaţiune. (Radu T. Popescu)

     Anchetatorii bulgari se vor deplasa în Italia pentru a investiga cazul. Potrivit procurorului general, Boris Velcev, până în prezent, Italia nu a trimis încă o solicitare oficială de a-l interoga pe Simeon.
     Prinţul Victor Emmanuel de Savoia a contribuit financiar la campania electorală a vărului său, Simeon de Saxa Coburg-Gotha, a relatat cotidianul italian "Corriere della Sera", la sfârşitul săptămânii trecute. Potrivit ziarului, Simeon a promis ca va facilita câştigarea unei licitaţii publice de către prinţul italian, alături de omul de afaceri Pierpaolo Cerani. Victor Emmanuel de Savoia a fost arestat, vineri, în Italia, în cadrul unei anchete de corupţie şi proxenetism. Anchetatorii îl suspectează pe prinţul italian de legături cu Mafia, precum şi de angajarea unor prostituate pentru clienţii cazinoului Campione D'Italia, din Elveţia. Victor Emmanuel este fiul regelui Umberto al II-lea, care a fost obligat să accepte exilul după încheierea celui de-al doilea război mondial, deoarece tatăl său, regele Victor Emmanuel al III-lea, l-a sprijinit pe dictatorul fascist Benito Mussolini.

Neagă toate acuzaţiile
     Simeon a dezminţit informaţiile potrivit cărora campania sa electorală ar fi fost finanţată de Victor Emmanuel de Savoia sau de omul de afaceri italian. Mişcarea Naţională Simeon al II-lea nu a primit fonduri de campanie de la omul de afaceri italian Pierpaolo Cerani, a declarat fostul premier într-o conferinţă de presă susţinută la Sofia. El a recunoscut însă că a folosit serviciile lui Cerani, în sensul că a călătorit cu avionul acestuia.