| Locomotiva portocalie a deraiat în Parlament! |
Băsescu a ieșit de la
guvernare |

Președintelele României
a obținut, la primul discurs ținut în fața Parlamentului, aplauze frenetice din partea
Opoziției, reducând la tăcere
parlamentarii Puterii
|
Primul discurs în fața Parlamentului al
președintelui Traian Băsescu a fost un fel de urecheală la adresa instituțiilor
românești în ansamblu, cu accente în special pe Guvern. De parcă "nici usturoi nu
ar fi mâncat și nici gura nu i-ar mirosi", cum se spune în popor, șeful statului
a uitat cine a "tractat" la putere Alianța Portocalie și s-a rățoit la tot ce
i-a stat în cale. Și asta folosindu-se de pretextul integrării europene.
Dacă, cu un an în urmă,
președintele Traian Băsescu avea o singură ideee, și aceea fixă, declanșarea
alegerilor anticipate, pe care nu prea a știut să o gestioneze, în acest an revine tot
cu o singură temă - restructurarea Guvernului, care are și ea toate șansele să
repete eșecul de acum un an. Numai că, acum, Băsescu a mai căpătat experiență și
se dorește mai subtil. Șeful statului nu critică oameni, ci instituții, de parcă nu
el ar fi garantul unui echilibru. Discursul adresat Parlamentului de șeful statului pare
să confirme că Băsescu se vrea bun în teorie, dar - vorba aia - "practica ne
omoară".
"Bătălia reală nu se dă cu
stegulețe, ci cu nevoia de performanță. Vom fi o țară care contribuie la dezvoltarea
Uniunii prin propriile ei performanțe", a spus șeful statului, făcând imediat
trimitere la "supărarea" lui cea mare - restructurarea Guvernului. Cu toate că
premierul Tăriceanu nu a fost prezent la ședință și nici liberalii nu s-au prea
înghesuit să-l vadă pe Băsescu, el a ținut să spună Parlamentului și țării
întregi că "poziția unor politicieni de a nu restructura Guvernul, agențiile
guvernamentale este greu de înteles. Cea mai mare provocare este modernizarea
institutților statului și creșterea capacității sale administrative". Ca să
capete oarece plus de imagine, șeful statului și-a amintit de salarii, că, deh
românilor, dacă le spui că le dai bani, totul este în regulă. "Este nevoie de
revizuirea sistemului de salarizare", a decretat Băsescu, dând termen până în
decembrie pentru definitivarea reformării instituțiilor executive ale statului, astfel
încât acestea să fie pregătite pentru absorbția fondurilor europene. Șeful statului
a început apoi să arunce săgeți otrăvite spre domenii, și nu spre persoanele care
îl deranjează vădit, deși este lesne de înțeles care ministru era vizat. El a atras
atenția că Guvernul are datoria de a produce o strategie fiscală bazată pe proiecția
necesarului de resurse. Ca un președinte care le știe pe toate, Băsescu a trecut apoi
în revistă toate domeniile în care dezastrul îl simțim pe pielea noastră. Ca să fie
un președinte echidistant, Băsescu s-a referit și la învățământ, evident dintr-o
perspectivă la fel de fantasmagorică precum viziunea ministrului Hărdău.
"Informatizarea învățământului rural este o șansă dată tinerilor de a ține
pasul cu elevii din mediul urban", a citit din cărți, probabil, șeful statului.
Băsescu a găsit și vinovatul pentru criza din învățământ - Guvernul. "E greu
de înțeles reticența Guvernului de a aloca 5% din PIB pentru învățământ", a
spus Băsescu. Omițând că a salutat în câteva ocazii "succesele" pachetului de
legi ale sănătății, implicit cele ale ministrului Eugen Nicolăescu, președintele
Băsescu și-a schimbat opinia, apreciind că legile sănătății ar fi incomplete.
"Legile pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea pe domeniul sănătății sunt un
balast legislativ care necesită adoptarea a încă 80 de acte normative", a mai spus
Băsescu, apreciind că modul de aplicare a legii spitalelor afectează credibilitatea
reformei. Nu au fost uitate nici "grupurile de interese", de aeastă dată ele
fiind indicate subtil prin sintagma "interese nelegitime". "Există interese
nelegitime care gravitează în jurul sistemului sanitar", a indicat Băsescu spre
direcția lui Nicolăescu. Aflat undeva în lojă, ministrul Agriculturii, Gheorghe
Flutur, a putut să afle și el ce crede șeful statului despre agricultura României -
că afectează credibilitatea țării. Mărețele realizări în Justiție ale doamnei
Monica Macovei nu au fost nici ele strecurate sub preș, Băsescu scoțând la iveală ce
știe toată prostimea - românii nu au încredere în justiție, mai ales în
magistrați. "Prin lege, magistraților le este garantată o independență totală.
Justiția trebuie să devină un sistem căruia românii să se adreseze cu încredere.
Asistăm cu toții la bâlbâieli ale justiției și nu vedem vinovații", ne mai
spune Traian Băsescu. Nici politicienii nu au fost uitați, președintele precizând că
"80% dintre români cred că politicienii sunt deasupra legii". Evident, despre
instituțiile "de suflet "ale președintelui, în speță serviciile secrete, nu s-a
făcut vorbire. Una peste alta, discursul șefului statului, deși nu a fost unul
vehement, precum s-ar fi așteptat unii, pentru români nu a adus nimic nou. Tot ce a spus
Băsescu simțim pe pielea noastră, numai că șefului statului i-au trebuit doi ani ca
să se convingă că situația devine din ce în ce mai portocalie. |
Cornelia
Drăghici
cornelia.draghici@azi.ro |
|
PRM nu cade în plasa
"jocurilor
de servilism ale PSD" |
PRM nu va vota moțiunea de cenzură pe care PSD
intenționează să o depună și nici moțiunea simplă pe tema educației, a anunțat,
ieri, vicepreședintele PRM Lucian Bolcaș, care a apreciat că PSD face "un joc politic
de servilism".
"În calitatea noastră de partid de opoziție, nu ne permitem
să facem jocurile PSD, care își urmărește interesele, străine de interesele
poporului. Nu vom vota pentru aceste moțiuni, pentru salvarea PSD", a declarat,
într-o conferință de presă, Lucian Bolcaș.
El a susținut că moțiunea de cenzură a social-democraților
este, de fapt, "un joc politic de servilism al PSD", că partidul condus de Mircea
Geoană "face genuflexiuni în fața diverselor partide de la putere, doar-doar ar avea
cineva nevoie de PSD".
La rândul său, deputatul PRM Lia Olguța Vasilescu, președinte
al Comisiei de învățământ, a spus că moțiunea simplă depusă de PSD privind
educația este "o prostie fără seamăn", textul fiind superficial.
Vasilescu a reafirmat că membrii Comisiei de învățământ a
Camerei Deputaților nu doresc înlocuirea lui Mihail Hărdău din fruntea ministerului
Educației pentru că sistemul "s-ar bulversa" printr-o astfel de schimbare.
În cursul zilei de luni, social-democrații au depus la Camera
Deputaților moțiunea simplă "Educația - victimă între disputa dintre PNL și
PD", în care solicită demisia ministrului Mihail Hărdău. (C.
Drăghici) |
 |
Cronică de aprilie (1941) |
Continuă să apară în presa bucureșteană din 1941 ecouri ale gravelor momente prin
care au trecut Capitala și țara în ianuarie 1941, când legionarii au dezlănțuit
sângeroasa rebeliune, vizând acapararea puterii în stat.
La aproape trei luni de la înăbușirea rebeliunii, șeful
mișcării legionare, Horia Sima, refugiat în Germania, îi trimite generalului Ion
Antonescu, conducătorul statului, o scrisoare prin care îi solicită să reia
legăturile, "în totalitate lor", cu legionarii, "pentru a readuce pacea în
mijlocul poporului nostru atât de greu încercat". Scrisoarea este transmisă prin
prof. I. Găvănescu și este prezentată într-o ședință a guvernului. Răspunsul lui
I. Antonescu este publicat de toate ziarele, la 16 aprilie 1941.
După ce își declară "lipsa de considerație cu care privesc
astăzi pe acest om [Horia Sima]", Antonescu arată că nu poate lua în seamă o astfel
de scrisoare "fiindcă în principiu nu pot trata cu rebelii și regăsesc scrisoarea
perfidă". În continuare, după ce prezintă raporturile sale cu legionarii,
subliniază că rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941 viza, de fapt, destabilizarea țării.
"La 18 ianuarie, când m-am întors de la Salzburg, am comunicat lui Horia Sima că
acolo mi s-a spus: ". În încheiere, își exprimă ferma hotărâre de a nu mai avea nici o
legătură cu foștii legionari: "Am acoperit și am apărat în contra tuturor pe
legionari ca pe copiii mei, cu speranța că se vor supune îndrumărilor pe care le
dădeam necontenit și cu credința că în cele din urmă vor intra pe făgașul cel bun.
După odioasele crime din noiembrie, am făcut sacrificii de conștiință pentru a-i
salva de la prăbușire. Nu m-au ascultat. Din contră, drept răspuns, mi-au pus și mie,
părintele și ocrotitorul lor, revolverul în piept".
La 6 aprilie 1941 are loc recensământul general al populației
României. În vederea bunei reușite a acestei importante acțiuni, s-au făcut
minuțioase pregătiri. Au fost tipărite 20 000 000 formulare, pe diferite categorii de
subiecte: liste de gospodărie, de inventar agricol, formulare pentru clădiri, locuințe,
fabrici și întreprinderi, formulare speciale pentru evrei, pentru refugiați. S-au
tipărit, de asemenea, 7 000 000 Certificate de recenzat, câte unul pentru fiecare cap de
familie. Aceste imprimate au necesitat 20 tone de hârtie, iar pentru realizarea lor au
lucrat 15 tipografii timp de 45 de zile. Centralizarea și prelucrarea datelor
recensământului sunt făcute cu "mașinile aritmetice , care lucrează cu
cartele perforate. O singură mașină poate prelucra într-o oră cca. 20 000 cartele.
Încheindu-și reportajul consacrat pregătirilor în vederea recensământului, ziarul
Timpul conchide: "O țară bine gospodărită nu poate fi decât o țară bine
inventariată".
Președintele comisiei de recensământ este prof. Octav Onicescu
care, într-o conferință de presă, prezentând principiile care au condus la
alcătuirea formularelor de recensământ, arată: "metodele noastre de cercetare
statistică, deosebite de alte metode, sunt rezultate din realități românești
diferite. Ceea ce am căutat cu deosebire să obținem a fost în primul rând să
constatăm adevărul".
Paștele 1941 este prăznuit la 20 aprilie, într-o vreme când
"tunurile, tancurile și avioanele umplu văzduhul planetei cu glasul lor de moarte și
de foc", după cum scrie L. Rebreanu în Viața. (Ioana URSU, Ioan LĂCUSTĂ
- "Magazin istoric", nr. 4/1991) |
Mulțumim Editurii Garamond și redacției Magazin Istoric
pentru bunăvoința de a ne pune la dispoziție volumele. |
|