Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Eveniment
Viata de lânga noi
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile
Justiție
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Locomotiva portocalie a deraiat în Parlament!

Băsescu a ieșit de la guvernare


Președintelele României
a obținut, la primul discurs ținut în fața Parlamentului, aplauze frenetice din partea Opoziției, reducând la tăcere
parlamentarii Puterii

     Primul discurs în fața Parlamentului al președintelui Traian Băsescu a fost un fel de urecheală la adresa instituțiilor românești în ansamblu, cu accente în special pe Guvern. De parcă "nici usturoi nu ar fi mâncat și nici gura nu i-ar mirosi", cum se spune în popor, șeful statului a uitat cine a "tractat" la putere Alianța Portocalie și s-a rățoit la tot ce i-a stat în cale. Și asta folosindu-se de pretextul integrării europene.

     Dacă, cu un an în urmă, președintele Traian Băsescu avea o singură ideee, și aceea fixă, declanșarea alegerilor anticipate, pe care nu prea a știut să o gestioneze, în acest an revine tot cu o singură temă - restructurarea Guvernului, care are și ea toate șansele să repete eșecul de acum un an. Numai că, acum, Băsescu a mai căpătat experiență și se dorește mai subtil. Șeful statului nu critică oameni, ci instituții, de parcă nu el ar fi garantul unui echilibru. Discursul adresat Parlamentului de șeful statului pare să confirme că Băsescu se vrea bun în teorie, dar - vorba aia - "practica ne omoară".
     "Bătălia reală nu se dă cu stegulețe, ci cu nevoia de performanță. Vom fi o țară care contribuie la dezvoltarea Uniunii prin propriile ei performanțe", a spus șeful statului, făcând imediat trimitere la "supărarea" lui cea mare - restructurarea Guvernului. Cu toate că premierul Tăriceanu nu a fost prezent la ședință și nici liberalii nu s-au prea înghesuit să-l vadă pe Băsescu, el a ținut să spună Parlamentului și țării întregi că "poziția unor politicieni de a nu restructura Guvernul, agențiile guvernamentale este greu de înteles. Cea mai mare provocare este modernizarea institutților statului și creșterea capacității sale administrative". Ca să capete oarece plus de imagine, șeful statului și-a amintit de salarii, că, deh românilor, dacă le spui că le dai bani, totul este în regulă. "Este nevoie de revizuirea sistemului de salarizare", a decretat Băsescu, dând termen până în decembrie pentru definitivarea reformării instituțiilor executive ale statului, astfel încât acestea să fie pregătite pentru absorbția fondurilor europene. Șeful statului a început apoi să arunce săgeți otrăvite spre domenii, și nu spre persoanele care îl deranjează vădit, deși este lesne de înțeles care ministru era vizat. El a atras atenția că Guvernul are datoria de a produce o strategie fiscală bazată pe proiecția necesarului de resurse. Ca un președinte care le știe pe toate, Băsescu a trecut apoi în revistă toate domeniile în care dezastrul îl simțim pe pielea noastră. Ca să fie un președinte echidistant, Băsescu s-a referit și la învățământ, evident dintr-o perspectivă la fel de fantasmagorică precum viziunea ministrului Hărdău. "Informatizarea învățământului rural este o șansă dată tinerilor de a ține pasul cu elevii din mediul urban", a citit din cărți, probabil, șeful statului. Băsescu a găsit și vinovatul pentru criza din învățământ - Guvernul. "E greu de înțeles reticența Guvernului de a aloca 5% din PIB pentru învățământ", a spus Băsescu. Omițând că a salutat în câteva ocazii "succesele" pachetului de legi ale sănătății, implicit cele ale ministrului Eugen Nicolăescu, președintele Băsescu și-a schimbat opinia, apreciind că legile sănătății ar fi incomplete. "Legile pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea pe domeniul sănătății sunt un balast legislativ care necesită adoptarea a încă 80 de acte normative", a mai spus Băsescu, apreciind că modul de aplicare a legii spitalelor afectează credibilitatea reformei. Nu au fost uitate nici "grupurile de interese", de aeastă dată ele fiind indicate subtil prin sintagma "interese nelegitime". "Există interese nelegitime care gravitează în jurul sistemului sanitar", a indicat Băsescu spre direcția lui Nicolăescu. Aflat undeva în lojă, ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, a putut să afle și el ce crede șeful statului despre agricultura României - că afectează credibilitatea țării. Mărețele realizări în Justiție ale doamnei Monica Macovei nu au fost nici ele strecurate sub preș, Băsescu scoțând la iveală ce știe toată prostimea - românii nu au încredere în justiție, mai ales în magistrați. "Prin lege, magistraților le este garantată o independență totală. Justiția trebuie să devină un sistem căruia românii să se adreseze cu încredere. Asistăm cu toții la bâlbâieli ale justiției și nu vedem vinovații", ne mai spune Traian Băsescu. Nici politicienii nu au fost uitați, președintele precizând că "80% dintre români cred că politicienii sunt deasupra legii". Evident, despre instituțiile "de suflet "ale președintelui, în speță serviciile secrete, nu s-a făcut vorbire. Una peste alta, discursul șefului statului, deși nu a fost unul vehement, precum s-ar fi așteptat unii, pentru români nu a adus nimic nou. Tot ce a spus Băsescu simțim pe pielea noastră, numai că șefului statului i-au trebuit doi ani ca să se convingă că situația devine din ce în ce mai portocalie.

Cornelia Drăghici
cornelia.draghici@azi.ro

PRM nu cade în plasa "jocurilor
de servilism ale PSD"

     PRM nu va vota moțiunea de cenzură pe care PSD intenționează să o depună și nici moțiunea simplă pe tema educației, a anunțat, ieri, vicepreședintele PRM Lucian Bolcaș, care a apreciat că PSD face "un joc politic de servilism".
     "În calitatea noastră de partid de opoziție, nu ne permitem să facem jocurile PSD, care își urmărește interesele, străine de interesele poporului. Nu vom vota pentru aceste moțiuni, pentru salvarea PSD", a declarat, într-o conferință de presă, Lucian Bolcaș.
     El a susținut că moțiunea de cenzură a social-democraților este, de fapt, "un joc politic de servilism al PSD", că partidul condus de Mircea Geoană "face genuflexiuni în fața diverselor partide de la putere, doar-doar ar avea cineva nevoie de PSD".
     La rândul său, deputatul PRM Lia Olguța Vasilescu, președinte al Comisiei de învățământ, a spus că moțiunea simplă depusă de PSD privind educația este "o prostie fără seamăn", textul fiind superficial.
     Vasilescu a reafirmat că membrii Comisiei de învățământ a Camerei Deputaților nu doresc înlocuirea lui Mihail Hărdău din fruntea ministerului Educației pentru că sistemul "s-ar bulversa" printr-o astfel de schimbare.
     În cursul zilei de luni, social-democrații au depus la Camera Deputaților moțiunea simplă "Educația - victimă între disputa dintre PNL și PD", în care solicită demisia ministrului Mihail Hărdău. (C. Drăghici)

Cronică de aprilie (1941)

     Continuă să apară în presa bucureșteană din 1941 ecouri ale gravelor momente prin care au trecut Capitala și țara în ianuarie 1941, când legionarii au dezlănțuit sângeroasa rebeliune, vizând acapararea puterii în stat.
     La aproape trei luni de la înăbușirea rebeliunii, șeful mișcării legionare, Horia Sima, refugiat în Germania, îi trimite generalului Ion Antonescu, conducătorul statului, o scrisoare prin care îi solicită să reia legăturile, "în totalitate lor", cu legionarii, "pentru a readuce pacea în mijlocul poporului nostru atât de greu încercat". Scrisoarea este transmisă prin prof. I. Găvănescu și este prezentată într-o ședință a guvernului. Răspunsul lui I. Antonescu este publicat de toate ziarele, la 16 aprilie 1941.
     După ce își declară "lipsa de considerație cu care privesc astăzi pe acest om [Horia Sima]", Antonescu arată că nu poate lua în seamă o astfel de scrisoare "fiindcă în principiu nu pot trata cu rebelii și regăsesc scrisoarea perfidă". În continuare, după ce prezintă raporturile sale cu legionarii, subliniază că rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941 viza, de fapt, destabilizarea țării. "La 18 ianuarie, când m-am întors de la Salzburg, am comunicat lui Horia Sima că acolo mi s-a spus: ". În încheiere, își exprimă ferma hotărâre de a nu mai avea nici o legătură cu foștii legionari: "Am acoperit și am apărat în contra tuturor pe legionari ca pe copiii mei, cu speranța că se vor supune îndrumărilor pe care le dădeam necontenit și cu credința că în cele din urmă vor intra pe făgașul cel bun. După odioasele crime din noiembrie, am făcut sacrificii de conștiință pentru a-i salva de la prăbușire. Nu m-au ascultat. Din contră, drept răspuns, mi-au pus și mie, părintele și ocrotitorul lor, revolverul în piept".
     La 6 aprilie 1941 are loc recensământul general al populației României. În vederea bunei reușite a acestei importante acțiuni, s-au făcut minuțioase pregătiri. Au fost tipărite 20 000 000 formulare, pe diferite categorii de subiecte: liste de gospodărie, de inventar agricol, formulare pentru clădiri, locuințe, fabrici și întreprinderi, formulare speciale pentru evrei, pentru refugiați. S-au tipărit, de asemenea, 7 000 000 Certificate de recenzat, câte unul pentru fiecare cap de familie. Aceste imprimate au necesitat 20 tone de hârtie, iar pentru realizarea lor au lucrat 15 tipografii timp de 45 de zile. Centralizarea și prelucrarea datelor recensământului sunt făcute cu "mașinile aritmetice , care lucrează cu cartele perforate. O singură mașină poate prelucra într-o oră cca. 20 000 cartele. Încheindu-și reportajul consacrat pregătirilor în vederea recensământului, ziarul Timpul conchide: "O țară bine gospodărită nu poate fi decât o țară bine inventariată".
     Președintele comisiei de recensământ este prof. Octav Onicescu care, într-o conferință de presă, prezentând principiile care au condus la alcătuirea formularelor de recensământ, arată: "metodele noastre de cercetare statistică, deosebite de alte metode, sunt rezultate din realități românești diferite. Ceea ce am căutat cu deosebire să obținem a fost în primul rând să constatăm adevărul".
     Paștele 1941 este prăznuit la 20 aprilie, într-o vreme când "tunurile, tancurile și avioanele umplu văzduhul planetei cu glasul lor de moarte și de foc", după cum scrie L. Rebreanu în Viața. (Ioana URSU, Ioan LĂCUSTĂ - "Magazin istoric", nr. 4/1991)

Mulțumim Editurii Garamond și redacției Magazin Istoric
pentru bunăvoința de a ne pune la dispoziție volumele.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.