Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Eveniment
Viata de lânga noi
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile
Justiție
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Tândală cu Adrian Ștefan

     Un personaj foarte îndrăgit de Anton Pann, care vine din istoriile îndepărtate ale folclorului românesc este Tândală. În premiera "Păcală se întoarce" în regia lui Geo Saizescu, Tândală este interpretat de tânărul actor Adrian Ștefan.

     Mulți dintre noi am crescut cu povestirile și snoavele lui Anton Pann. O lume fabuloasă, în care satul era privit ca o țară a umorului, a hazului de necaz, unde personajele erau întodeauna puse pe șotii, iar minciuna avea farmec. Dintre eroii umorului național, doi caracterizează cel mai bine felul de a fi al românilor. Este vorba despre Păcală și Tândală. S-au scris mii de istorii care mai de care mai neverosimile despre cele două personaje. Ele vin din vremi îndepărtate, când moșii și strămoșii noștri povesteau sub cerul înstelat. În clipa când maestrul Geo Saizescu s-a hotărât să realizeze filmul său Păcală se întoarce, pe care cinefilii îl pot vedea acum atât pe ecranele bucureștene, cât și pe cele din țară, s-a concentrat mai ales asupra personajului Păcală. Dar cum hâtrul Păcală nu putea să existe fără alter-ego-ul său, Tândală, maestrul Geo Saizescu i-a făcut loc în film. Pentru acest rol a ales un tânăr actor încă student în anul III la Universitatea Hyperion. Este vorba despre Adrian Ștefan. Deși rolul său nu are o întindere prea mare, el reușește să creeze un personaj foarte bine conturat. Este expresiv, stăpânește bine mijloacele artistice, are o dicție bună și bineânțeles mult umor. Se simte și se vede că aparatul de filmat îl iubește. Face parte dintre actorii pe care camera îi pune foarte bine în valoare. Am apreciat la Geo Saizescu faptul că are încredere în tineri și merge pe mâna lor. În fapt, cele mai importante roluri ale filmului le-a încredințat unor necunoscuți, unor foarte tineri actori aflați la început de carieră.
     "Mă bucur că l-am descoperit pe acest tănăr actor, studentul universității noastre. E un chip nou, proaspăt, cu care se lucrează foarte bine. Când am făcut casting-ul pentru film, l-am ales imediat. Mi-a plăcut foarte mult spontaneitatea lui și felul firesc de a fi ca artist. Cu siguranță va face carieră" - astfel l-a caracterizat maestrul pe Adrian Ștefan. Dar Adrian Ștefan poate fi văzut și la Teatrul Desant. El joacă în ultima premieră a acestei companii independente: No One regizată de Carmen Vioreanu.

     "Să fim serioși! Că s-a dat șpagă zece milioane euro, ăsta-i doar un corolar, așa, ca să se încaseze de la statul român, până la urmă, din întreaga afacere vreo 600 de milioane de euro, în loc poate de 550 de milioane de euro, care era prețul oricum stabilit politic! Căci chestia asta cu un preț de 116 milioane de lire sterline (adică vreo 150 de milioane de euro) reprezintă doar prima fază a reechipării fregatelor, așa, doar ca să fie lansate la apă și să poată fi aplaudate de politicieni, întrucât abia urmează faza înzestrării cu mijloace de luptă, pentru compatibilizarea cu participarea la misiuni NATO, ceea ce va duce costul total la vreo 600 de milioane de euro, dacă nu și la mai mult! Scandalul fregatelor nu este al unei șpăgi, chiar dacă substanțiale, ci al unei jenante afaceri eminamente politice impuse unei țări bananiere!" Ilie Șerbănescu ("Jurnalul Național", 20 iunie 2006)

Picturi inedite de Nicolae Grigorescu,
la Muzeul Cotroceni

     Mâine seară, la ora 18,00, în spațiile medievale ale Muzeului Național Cotroceni are loc vernisajul expoziției "Nicolae Grigorescu - maestrul de la Câmpina". Evenimentul se află sub înaltul patronaj al Președintelui României Traian Băsescu. Expoziția organizată de Muzeul Național Cotroceni în colaborare cu Muzeul de Artă - Ploiești, Casa Memorială "Nicolae Grigorescu" din Câmpina și trei colecționari particulari își propune să aducă publicul bucureștean în contact cu valoroasa operă a lui Nicolae Grigorescu. Tablourile în număr de 53 (unele necunoscute marelui public) au ca temă principală peisajul din zona Posada, Câmpina, Ploiești, peisaj care l-a inspirat pe artist să creeze opere nepieritoare. Maria Lungu, restauratoarea expoziției ne-a spus câte ceva despre importanța acestui vernisaj, dar ne-a readus aminte și unele date semnificative din viața și opera maestrului. "Ne bucurăm că am putut organiza această expoziție, care ni-l prezintă pe unul dintre cei mai mari pictori ai României. Vizitatorii vor avea plăcuta surpriză să descopere alături de lucrări binecunoscute ale maestrului câteva opere inedite. După cum se știe de-a lungul carierei sale artistice, Nicolae Grigorescu a fost invitat să expună la Expozițiile Universale de la Paris și Viena (1867, 1873), cu "Societatea amicilor Bellelor Arte", la "Expozițiile artiștilor în viață", având și expoziții personale, cele mai multe la Ateneul Român. În 1899 a devenit membru al Academiei Române, pentru prima oară făcându-se o asemenea onoare unui artist plastic". Expoziția va fi deschisă în perioada 22 iunie-20 septembrie 2006.

Irina Boulin Ghica are o dublă sărbătoare

     Directoarea Institutului Cultural Francez de la București, Irina Boulin Ghica, are motive de bucurie. Pe de o parte, ea sărbătorește cei 70 de ani de când s-a înființat acest institut, iar pe de altă parte ea aniversează Ziua Internațională a Muzicii. În această seară, Sărbătoarea muzicii este marcată de două evenimente: concertul lui Eric Richard de la Sala ArCub și cel al big-band-ului "Bucharest Symphonic Pops".

Yuriy Kordonskiy revine la Teatrul Bulandra

     În această vară, marele regizor din Sankt Petersburg, care a ales de câțiva ani să trăiască și să lucreze în SUA, Yuriy Kordonskiy, revine la Teatrul Bulandra. Acum el va monta o dramatizare după celebrul roman al lui Dostoievski Crimă și pedeapsă. Iubitorii teatrului i-au văzut spectacolele Unchiul Vanea Căsătoria și Sorry, care au fost foarte bine apreciate, atât de spectatori, cât și de critică.

Oana Pellea s-a îndrăgostit de audio-book

     Cunoscuta actriță de teatru și film Oana Pellea a descoperit frumusețea "lecturii" pe CD-ROM. De curând ea a înregistrat un audio-book la Editura Humanitas Multimedia în noua colecție "Audiofiction". Ea a dat glas personajelor din Povestiri orientale de Marguerite Yourcenar. Chiar dacă această colecție este la început, Oana Pellea este convinsă că tot mai mulți tineri vor îmbrățișa această nouă abordare a literaturii.

"Unul și el însuși" și "Rampa și ecranul"

Unul și el însuși
     Am primit la redacție romanul Unul și el însuși scris de Adrian Georgescu și publicat la Editura Sieben Publishing. Autorul, care este angajat din 1972 la Societatea Română de Radiodifuziune, a debutat cu o poezie în 1968, în revista "Amfiteatru", pe când era doar liceean. Pentru destinul său artistic, întâlnirea cu eseistul Grigore Popa avea să fie hotărâtoare. O lungă perioadă a stat departe de lumea editorială, dar în 2002, el a debutat cu romanul Rebutarea omenirii, care a apărut la editura Amurg sentimental. A urmat o perioadă de apariții febrile. Din romanele care au văzut lumina tiparului la aceeași editură amintim: Uleiul din candelă, Căpățâna unei păsări de apă și Romanul îndrăgostirii de mama. Spectacolele organizate în București și în alte orașe din țară, bazate pe lectură publică, au atras atenția criticilor.

Rampa și ecranul
     Dramaturgul George Genoiu a scos de sub tipar ultimul număr al revistei Rampa și ecranul. Și în acest număr continuă "Dosarul Caragiale" și sunt publicate câteva fragmente din opera lui Vasile Pârvan. În dosarul "Caragiale" descoperim un text foarte interesant scris de Eugen Ionescu și intitulat "Critica societății la Caragiale - o ferocitate nemaipomenită", fragment preluat din volumul Note și contranote. Criticul de film Călin Căliman scrie despre două dintre volumele regizorului Geo Saizescu: Un surâs la balul de sâmbătă seara și Juranlul unui bătrân lup de cinema. Semnalăm și comentariul lui George Genoiu despre "Spiritul european și laboratorul tragic din Est".

Pagină realizată de Irina Budeanu
irina.budeanu@azi.ro

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.