 |
Tândală cu Adrian Ștefan |
Un
personaj foarte îndrăgit de Anton Pann, care vine din istoriile îndepărtate ale
folclorului românesc este Tândală. În premiera "Păcală se întoarce" în
regia lui Geo Saizescu, Tândală este interpretat de tânărul actor Adrian Ștefan.
Mulți dintre noi am crescut cu povestirile și snoavele lui Anton Pann. O lume
fabuloasă, în care satul era privit ca o țară a umorului, a hazului de necaz, unde
personajele erau întodeauna puse pe șotii, iar minciuna avea farmec. Dintre eroii
umorului național, doi caracterizează cel mai bine felul de a fi al românilor. Este
vorba despre Păcală și Tândală. S-au scris mii de istorii care mai de care mai
neverosimile despre cele două personaje. Ele vin din vremi îndepărtate, când moșii
și strămoșii noștri povesteau sub cerul înstelat. În clipa când maestrul Geo
Saizescu s-a hotărât să realizeze filmul său Păcală se întoarce, pe care cinefilii
îl pot vedea acum atât pe ecranele bucureștene, cât și pe cele din țară, s-a
concentrat mai ales asupra personajului Păcală. Dar cum hâtrul Păcală nu putea să
existe fără alter-ego-ul său, Tândală, maestrul Geo Saizescu i-a făcut loc în film.
Pentru acest rol a ales un tânăr actor încă student în anul III la Universitatea
Hyperion. Este vorba despre Adrian Ștefan. Deși rolul său nu are o întindere prea
mare, el reușește să creeze un personaj foarte bine conturat. Este expresiv,
stăpânește bine mijloacele artistice, are o dicție bună și bineânțeles mult umor.
Se simte și se vede că aparatul de filmat îl iubește. Face parte dintre actorii pe
care camera îi pune foarte bine în valoare. Am apreciat la Geo Saizescu faptul că are
încredere în tineri și merge pe mâna lor. În fapt, cele mai importante roluri ale
filmului le-a încredințat unor necunoscuți, unor foarte tineri actori aflați la
început de carieră.
"Mă bucur că l-am descoperit pe acest tănăr actor,
studentul universității noastre. E un chip nou, proaspăt, cu care se lucrează foarte
bine. Când am făcut casting-ul pentru film, l-am ales imediat. Mi-a plăcut foarte mult
spontaneitatea lui și felul firesc de a fi ca artist. Cu siguranță va face
carieră" - astfel l-a caracterizat maestrul pe Adrian Ștefan. Dar Adrian Ștefan
poate fi văzut și la Teatrul Desant. El joacă în ultima premieră a acestei companii
independente: No One regizată de Carmen Vioreanu. |
 |
| "Să fim serioși! Că s-a dat șpagă zece
milioane euro, ăsta-i doar un corolar, așa, ca să se încaseze de la statul român,
până la urmă, din întreaga afacere vreo 600 de milioane de euro, în loc poate de 550
de milioane de euro, care era prețul oricum stabilit politic! Căci chestia asta cu un
preț de 116 milioane de lire sterline (adică vreo 150 de milioane de euro) reprezintă
doar prima fază a reechipării fregatelor, așa, doar ca să fie lansate la apă și să
poată fi aplaudate de politicieni, întrucât abia urmează faza înzestrării cu
mijloace de luptă, pentru compatibilizarea cu participarea la misiuni NATO, ceea ce va
duce costul total la vreo 600 de milioane de euro, dacă nu și la mai mult! Scandalul
fregatelor nu este al unei șpăgi, chiar dacă substanțiale, ci al unei jenante afaceri
eminamente politice impuse unei țări bananiere!" Ilie Șerbănescu
("Jurnalul Național", 20 iunie 2006) |
|
Picturi inedite
de Nicolae Grigorescu,
la Muzeul Cotroceni |
| Mâine seară, la ora 18,00, în spațiile medievale
ale Muzeului Național Cotroceni are loc vernisajul expoziției "Nicolae Grigorescu -
maestrul de la Câmpina". Evenimentul se află sub înaltul patronaj al
Președintelui României Traian Băsescu. Expoziția organizată de Muzeul Național
Cotroceni în colaborare cu Muzeul de Artă - Ploiești, Casa Memorială "Nicolae
Grigorescu" din Câmpina și trei colecționari particulari își propune să aducă
publicul bucureștean în contact cu valoroasa operă a lui Nicolae Grigorescu. Tablourile
în număr de 53 (unele necunoscute marelui public) au ca temă principală peisajul din
zona Posada, Câmpina, Ploiești, peisaj care l-a inspirat pe artist să creeze opere
nepieritoare. Maria Lungu, restauratoarea expoziției ne-a spus câte ceva despre
importanța acestui vernisaj, dar ne-a readus aminte și unele date semnificative din
viața și opera maestrului. "Ne bucurăm că am putut organiza această expoziție,
care ni-l prezintă pe unul dintre cei mai mari pictori ai României. Vizitatorii vor avea
plăcuta surpriză să descopere alături de lucrări binecunoscute ale maestrului câteva
opere inedite. După cum se știe de-a lungul carierei sale artistice, Nicolae Grigorescu
a fost invitat să expună la Expozițiile Universale de la Paris și Viena (1867, 1873),
cu "Societatea amicilor Bellelor Arte", la "Expozițiile artiștilor în
viață", având și expoziții personale, cele mai multe la Ateneul Român. În 1899
a devenit membru al Academiei Române, pentru prima oară făcându-se o asemenea onoare
unui artist plastic". Expoziția va fi deschisă în perioada 22 iunie-20 septembrie
2006. |
Irina Boulin
Ghica are o dublă sărbătoare |
| Directoarea Institutului Cultural Francez de la
București, Irina Boulin Ghica, are motive de bucurie. Pe de o parte, ea sărbătorește
cei 70 de ani de când s-a înființat acest institut, iar pe de altă parte ea
aniversează Ziua Internațională a Muzicii. În această seară, Sărbătoarea muzicii
este marcată de două evenimente: concertul lui Eric Richard de la Sala ArCub și cel al
big-band-ului "Bucharest Symphonic Pops". |
Yuriy Kordonskiy
revine la Teatrul Bulandra |
| În această vară, marele regizor din Sankt
Petersburg, care a ales de câțiva ani să trăiască și să lucreze în SUA, Yuriy
Kordonskiy, revine la Teatrul Bulandra. Acum el va monta o dramatizare după celebrul
roman al lui Dostoievski Crimă și pedeapsă. Iubitorii teatrului i-au văzut
spectacolele Unchiul Vanea Căsătoria și Sorry, care au fost foarte bine apreciate,
atât de spectatori, cât și de critică. |
Oana Pellea s-a
îndrăgostit de audio-book |
| Cunoscuta actriță de teatru și film Oana Pellea a
descoperit frumusețea "lecturii" pe CD-ROM. De curând ea a înregistrat un
audio-book la Editura Humanitas Multimedia în noua colecție "Audiofiction". Ea a
dat glas personajelor din Povestiri orientale de Marguerite Yourcenar. Chiar dacă
această colecție este la început, Oana Pellea este convinsă că tot mai mulți tineri
vor îmbrățișa această nouă abordare a literaturii. |
 |
"Unul
și el însuși" și "Rampa și ecranul" |
Unul și el însuși
Am primit la redacție romanul Unul și el însuși scris de
Adrian Georgescu și publicat la Editura Sieben Publishing. Autorul, care este angajat din
1972 la Societatea Română de Radiodifuziune, a debutat cu o poezie în 1968, în revista
"Amfiteatru", pe când era doar liceean. Pentru destinul său artistic,
întâlnirea cu eseistul Grigore Popa avea să fie hotărâtoare. O lungă perioadă a
stat departe de lumea editorială, dar în 2002, el a debutat cu romanul Rebutarea
omenirii, care a apărut la editura Amurg sentimental. A urmat o perioadă de apariții
febrile. Din romanele care au văzut lumina tiparului la aceeași editură amintim: Uleiul
din candelă, Căpățâna unei păsări de apă și Romanul îndrăgostirii de mama.
Spectacolele organizate în București și în alte orașe din țară, bazate pe lectură
publică, au atras atenția criticilor. Rampa și ecranul
Dramaturgul George Genoiu a scos de sub tipar ultimul număr al
revistei Rampa și ecranul. Și în acest număr continuă "Dosarul Caragiale" și
sunt publicate câteva fragmente din opera lui Vasile Pârvan. În dosarul
"Caragiale" descoperim un text foarte interesant scris de Eugen Ionescu și
intitulat "Critica societății la Caragiale - o ferocitate nemaipomenită",
fragment preluat din volumul Note și contranote. Criticul de film Călin Căliman scrie
despre două dintre volumele regizorului Geo Saizescu: Un surâs la balul de sâmbătă
seara și Juranlul unui bătrân lup de cinema. Semnalăm și comentariul lui George
Genoiu despre "Spiritul european și laboratorul tragic din Est". |
Pagină
realizată de Irina Budeanu
irina.budeanu@azi.ro |
|