Acuzarea a cerut, ieri, condamnarea la moarte prin spânzurare a lui Saddam Hussein, judecat din octombrie pentru masacrul de la Dujail, comis în 1982. Procesul său a intrat în ultima fază, iar avocaţii apărării îşi vor prezenta pledoaria finală pe 10 iulie, după care juraţii vor anunţa sentinţa.

     O sută patruzeci şi opt de şiiţi au fost ucişi la Dujail, după o tentativă eşuată de asasinare a lui Saddam Hussein, iar acuzarea susţine că autorii morali ai masacrului sunt fostul dictator, fratele său vitreg, Barzan al-Tikriti, fostul vicepreşedinte Taha Ramadan, şi fostul şef al tribunalului revoluţionar, Awad Hamad al-Bandar.
     "Măsurile care au fost luate la Dujail încalcă legea internaţională şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Cerem tribunalului să aplice pedepsele maxime şi cele mai dure împotriva acuzaţilor, care nu au fost pedepsiţi" pentru actele lor, a declarat unul dintre avocaţii acuzării, al cărui nume nu a fost făcut public. Acesta a mai spus că inculpaţii au ordonat arestarea mai multor copii, femei şi bărbaţi care, ulterior, au fost torturaţi atât fizic, cât şi psihic. "Cerem şi compensaţii materiale pentru victime, din cauza enormului prejudiciu suferit", a adăugat sursa citată. În opinia avocatului, atentatul de la Dujail asupra convoiului dictatorului a fost "fabricat în totalitate" de reprezentanţii fostului regim de la Bagdad, în contextul politic al războiului împotriva Iranului (1980 - 1988). El a apreciat că locuitorii din Dujail nu ar fi avut cum să ştie despre vizita lui Saddam şi, deci, să pregătească atacul, însă autorităţile voiau să demonstreze că partidul interzis Dawa, despre care afirmau că are legături cu Iranul, încearcă să îl asasineze pe şeful statului.
     Pedeapsa capitală a fost cerută şi de procurorul general, Jaafar al-Musaoui. "Acuzarea solicită curţii pedeapsa capitală pentru aceşti acuzaţi, care au răspândit corupţia pe pământ şi au fost nemiloşi cu bătrânii, femeile şi copiii", a declarat Jaafar al-Musaoui. Îmbrăcat în negru, Saddam Hussein a replicat sarcastic: "Bine lucrat!".

Minori ucişi şi martori intimidaţi
     În timpul procesului, acuzarea l-a întrebat pe Saddam dacă ştia că 28 dintre cei 148 de oameni executaţi la Dujail aveau mai puţin de 18 ani, vârsta minimă la care cineva putea fi condamnat la moarte, în conformitate cu legile propriului regim. Potrivit BBC, acesta a contestat însă atât autenticitatea actelor de identitate ale victimelor, cât şi pe cea a semnăturii de pe documentul care - susţin procurorii - dovedeşte că Saddam Hussein a aprobat uciderea locuitorilor din Dujail. Totuşi, el a admis că a ordonat judecarea celor 148 de şiiţi, care au fost executaţi ulterior. Procesul fostului preşedinte irakian a început în octombrie 2005, iar sentinţa urmează să fie anunţată după data de 10 iulie, cel mai probabil în august sau septembrie.
     Un magistrat din completul de judecată care instrumentează dosarul a declarat, săptămâna trecută, că doi dintre martorii apărării au recunoscut că au fost obligaţi să dea depoziţii în favoarea lui Saddam, după ce familiile lor au primit ameninţări.
     "Una dintre gărzile personale ale lui Saddam m-a obligat să depun mărturie în favoarea acestuia", ar fi declarat unul dintre martori, conform judecatorului. Magistratul a citat un alt martor care s-ar fi plâns că fiul său a fost împuscat şi ră-nit într-o încercare de a-l obliga să depună mărturie. "Am fost obligat să depun mărturie din grijă pentru siguranţa familiei mele", a declarat al doilea martor, adaugând că i s-a cerut sa meargă în termen de trei zile la tribunal.
     Saddam a replicat, la rândul său, sugerând că martorii se tem de poliţie. "Martorii au fost anchetaţi într-o atmosferă ameninţătoare", a declarat el, referindu-se la informaţiile despre batalioane ale morţii care ar activa în cadrul efectivelor poliţiei irakiene.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

     Trei sferturi dintre alegătorii din Catalunia prezenţi la urne au ales, la referendumul de duminică, statutul de autonomie extinsă, susţinut de Guvernul socialist al lui Jose Luis Zapatero şi de naţionaliştii moderaţi, dar criticat de opoziţia conservatoare.

     Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 99,9% dintre buletinele de vot, 73,90 la sută dintre cetăţeni au votat în favoarea noului statut, 20,76 la sută împotrivă, în timp ce 5,34 la sută din buletine au fost anulate. Rata de participare la acest referendum, calificat drept "istoric", a fost de numai 49,4 la sută. Documentul accentuează identitatea Cataluniei, una dintre cele mai bogate provincii din Spania, alături de Ţara Bască, şi îi conferă noi competenţe fiscale, judiciare şi administrative.
     De asemenea, Guvernul regional va avea un control sporit asupra aeroporturilor, porturilor şi permiselor de muncă pentru imigranţi, dar catalanii nu vor căpăta statutul de naţiune.
     Plebiscitul reprezintă, de fapt, punctul final al unui proces care a început în septembrie, anul trecut, când Parlamentul catalan a aprobat cu o majoritate covârşitoare o nouă versiune a Statutului - un document care organizează relaţia şi împărţirea puterilor politice între Spania şi Catalunia. Ulterior versiunea iniţială a fost modificată de Legislativul de la Madrid, acesta eliminând termenul de "naţiune" din primul articol, prin care era desemnată Catalunia. Statutul a generat dezbateri aprinse între Partidul Socialist Muncitoresc din Spania (PSOE, aflat la guvernare) şi opoziţia de dreapta, adeptă a centralizării, care a avertizat asupra "balcanizării" Spaniei. Votul de duminică este definitiv şi are valoare juridică, iar ultima etapă va fi ratificarea în Parlamentul de la Madrid

"Poporul a vorbit"
     Şeful Guvernului socialist, Jose Luis Rodriguez Zapatero a subliniat că cetăţenii din Catalunia s-au "pronunţat clar" în favoarea planului, care consolidează "identitatea" provinciei şi-i oferă un "instrument mai bun" pentru dezvol-tare. "Poporul a vorbit, iar voinţa Spaniei e limpede", a punctat premierul Zapatero. La rândul său, preşedintele socialist al Guvernului catalan, Pasqual Maragall şi ministrul Industriei, care ocupă şi funcţia de secretar general al Partidului Socialist Catalan (PSC), Jose Montilla, consideră că rezultatele referendumului reprezintă o victorie "incontestabilă".
     În schimb, prezenţa redusă la vot a devenit un argument folosit de cei care se opun acestui statut.
     Liderul PP din opoziţie, Mariano Rajoy, i-a cerut, duminică seara, lui Zapatero să pună capăt acestei "operaţiuni de lichidare a Spaniei constituţionale" creată în 1978 (data adoptării noii Constituţii spaniole n.r.). Nivelul absenteismului ar arăta, în opinia politicianului spaniol, că planul Guvernului socialist nu se bucură de sprijinul majorităţii locuitorilor din Catalunia.

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro