Sute de oameni au venit, ieri dimineaţă, la Sala de Concerte a Radiodifuziunii Române, pentru a-i aduce un ultim omagiu maestrului Gică Petrescu, trecut în nefiinţă duminică, la vârsta de 91 de ani.

    Oameni simpli dar şi personalităţi ale muzicii şi societăţii româneşti, prieteni apropiaţi dar şi iubitori ai muzicii sale au petrecut câteva minute alături de corpul neînsufleţit al marelui artist, i-au adus flori, au aprins lumânări şi nu s-au sfiit să verse lacrimi şi să depene amintiri.
    Răsunând în fundal melodiile care au acompaniat zeci de ani petrecerile şi viaţa românilor, toţi cei prezenţi au ţinut un scurt moment de reculegere şi au aplaudat furtunos, aşa cum şi-ar fi dorit Gică Petrescu.
    Printre cei care au ţinut scurte cuvântări despre modul în care le-a marcat maestrul viaţa dar şi despre ceea ce înseamnă şi va însemna muzica lui Gică Petrescu pentru români s-au aflat Ioana Bogdan, o bună prietenă a artistului, Benone Sinulescu, Prinţul Paul de România, dar şi simpli iubitori ai muzicii sale.
    "Pentru a pune capăt speculaţiilor trebuie să precizez că Gică Petrescu a trăit frumos şi a murit la fel. A trăit discret şi a murit discret", a declarat Ioana Bogdan, subliniind faptul că în ultimele clipe ale vieţii, maestrul nu a fost singur, ci a avut-o alături pe Diana, nepoata soţiei sale, Cezarina. "Pur şi simplu, într-o zi s-a hotărât să se întâlnească cu soţia lui, s-a suit în pat, a răsuflat încet şi apoi nu a mai răsuflat deloc. S-a stins ca o lumânare. Trebuie să acceptăm că moartea este un lucru firesc. A fost unul dintre stâlpii teatrului de revistă românesc. Îi plăcea să spună că nobleţea adevărată este discreţia şi aşa a murit. În ultimii ani, cel mai rău l-a durut absenţa publicului şi cuvintele ce le auzea pretutindeni ".
    "În sfârşit s-a liniştit şi este alături de soţia lui. Cântecele lui de petrecere au intrat în istoria şi în arhiva acestei ţări", a declarat Aura Urziceanu, stăpânindu-şi cu greu lacrimile şi precizând că a avut ocazia de a-l cunoaşte atunci când i s-a propus realizarea unui duet "de suflet" cu Gică Petrescu.
    "A murit de bătrâneţe, cântând în noi", a subliniat compozitorul Horia Moculescu. "A fost un artist atât de complex, cânta la chitară, dansa foarte bine, avea un timbru atât de dulce încât putea cânta orice. A fost un profesionist, pisălog aş putea spune. El a fost discret, vesel şi rafinat. Nici nu-ţi vine să crezi acest lucru doar ascultând melodiile lui". Moculescu a ţinut să reproşeze faptul că numai în momente tragice adevăraţii artişti ai României sunt omagiaţi cum se cuvine. "La fel s-a întâmplat şi cu Laura Stoica. A fost apreciată, omagiată şi s-a scris în presă despre ea numai după ce a murit".
    Benone Sinulescu şi-a găsit cu greu cuvintele pentru a putea exprima ceea ce a însemnat Gică Petrescu pentru el. "Mi-a fost un etalon, mie şi tuturor interpreţilor. De la el am învăţat să cânt, să ţin microfonul în mână, să respect publicul din sală. A rămas un mare gol în urma plecării lui Nea Gică".
    Toţi cei prezenţi au reuşit cu greu să-şi oprească lacrimile atunci când un bătrânel de 77 de ani, care se deplasa cu greu, ajutat de un cadru, venit din apropierea Bucureştiului, a ţinut să spună câteva cuvinte despre cel ce "mi-a încântat întreaga viaţă. L-am urmărit în toate emisiunile timp de 60 de ani. O să mai avem un al doilea, poate peste 1000 de ani."
    Corpul neînsufleţit al lui Gică Petrescu a fost dus ulterior la capela din Cimitirul Bellu, unde va fi înmormântat azi, la ora 12.

Mădălina Frăsineanu
madalina.frasineanu@azi.ro

     Pasajul de la Basarab este, comparativ cu vechiul proiect, "mai ieftin şi mai frumos", construcţia podului care va uni nordul de sud-vestul Capitalei urmând să înceapă în toamna acestui an, a anunţat primarul general al Capitalei, Adriean Videanu.

     "Din punctul de vedere al primăriei, ne-am atins obiectivele licitaţiei: creşterea calităţii elementului construit, a pasajului în ansamblu, printr-o arhitectură mai bună decât cea prevăzută iniţial în proiectul realizat de către noi. Avem o reducere, în urma licitaţiei, a preţului de execuţie şi, de asemenea, termenul de execuţie coincide cu cel anticipat de noi, adică sfârşitul anului 2008. Practic, realizăm un lucru mult mai frumos, cu bani mai puţini", a afirmat primarul general.
     Potrivit edilului Capitalei, caracteristicile tehnice ale pasajului de la Basarab nu se modifică semnificativ. Pasajul va avea o lungime de 1,9 kilometri, va avea câte două benzi de circulaţie pe fiecare sens, iar în mijloc va fi traversat de o linie de tramvai. Distanţa faţă de blocurile din zona Titulescu va fi de 24 de metri, iar intrarea pe pasaj va avea o deschidere de 150 de metri - trei benzi de circulaţie pe fiecare sens.
     "Se remarcă trei zone principale ale pasajului: zona de peste râul Dâmboviţa, zona viaductului dintre podul Dâmboviţa şi zona Basarab şi podul care supratrversează liniile ferate. Utilizarea sută la sută a elementelor prefabricate, deschideri mari de până la 36 de metri, tehnologii moderne de construcţii, astfel încât solul nu este afectat deloc sunt elemente de noutate faţă de proiectul iniţial", a explicat Gheorghe Udrişte, directorul Direcţiei de Transporturi, Drumuri şi Siguranţa Circulaţiei din cadrul municipalităţii.
     Potrivit proiectului, podul va supratraversa gara Basarab, deasupra acestei zone fiind prevăzut un important punct nodal de transport.
     "Deasupra liniilor de cale ferată este amplasată staţia de tramvai, cu legături utile atât spre gară, cât şi spre metrou şi alte mijloace de suprafaţă. Va fi un punct nodal important de circulaţie", a mai spus Udrişte.
     "Sunt tehnologii mai bune care vin să conducă la o lucrare de calitate, mult mai bună decât cea proiectată iniţial. Acest lucru este determinat şi de faptul că se utilizează elemente complementare de beton cu metal, faţă de soluţia beton, care era iniţial. Avem şi o arhitectură nouă. Nu îmi doresc să fie doar un pasaj de trecere dintre două zone importante ale Bucureştiului, ci şi o lucrare arhitectonică importantă pentru oraş, în vederea creşterii calităţii zonei respective", a precizat Videanu.
     Primarul general a ţinut să precizeze că municipalitatea nu a pierdut cele 1,3 milioane de euro, sumă achitată pentru proiectarea iniţială a pasajului. "Fără realizarea proiectului nu se putea realiza licitaţia", a precizat Videanu, fiind completat de Gheorghe Udrişte: "Esenţial este că în soluţia dată de FCC Construccion se respectă în totalitate elementele de bază proiectate în faza iniţială, respectiv lungime, gabarite, bretele, modalităţi de prindere şi alte elemente. Deci, nimic nu s-a modificat faţă de proiectul de bază, doar aspectul urban al podului, deschideri mai mari...".
     Videanu a adăugat că, prin intermediul caietului de sarcini, ofertanţii au avut şansa să vină cu soluţii alternative, ceea ce a condus la o economie de 700 de miliarde de lei vechi. "(...) Faţă de prevederile iniţiale, pe structura - destul de greoaie a proiectului iniţial, ale căror costuri erau estimate undeva la 4.700 de miliarde de lei vechi - avem, în urma licitaţiei, un preţ de 3.930 de miliarde de lei vechi, în condiţiile unei soluţii mult mai bune, atât din punct de vedere tehnologic, dar, mai ales, estetic. Practic, am câştigat timp şi bani", a explicat Videanu.
     Edilii Bucureştiului au prezentat proiectul câştigător ca pe o "realizare de excepţie" pentru oraş.
     Primarul general a precizat că lucrările vor începe cel mai devreme în toamna acestui an, constructorul fiind avertizat public că municipalitatea nu va tolera întârzieri în graficul de lucrări.

     Giugula a explicat că licitaţia este ilegală pentru că deja s-a cheltuit un milion de euro pentru proiectare, "bani aruncaţi la gunoi, pentru că proiectarea se va lua de la capăt după licitaţie", pentru că pasajul nu are Plan Urbanistic Zonal şi, de asemenea, pentru că primarul general Adriean Videanu doreşte să declare proiectul ca fiind de utilitate publică pentru a se forţa exproprierile în zonele Orhideelor, Titulescu şi Grozăveşti.
     Giugula l-a acuzat pe Videanu că a săvârşit fapte penale "flagrante" cu această licitaţie, prin care sunt afectate şi fonduri care vine de la UE. El consideră că Videanu "minte" când spune că este vorba de 130 de proprietăţi care sunt vizate pentru exproprieri în zonele amintite.
     "Este o minciună a acestui parvenit, născut într-o comună care nu are nicio legătură cu Bucureştiul. În afară de costumul Armani şi de butonii de aur, primarul general al Capitalei nu are nicio legătură cu Bucureştiul", a spus Giugula.
     El a precizat că "nimeni de la Primărie" nu a vorbit cu cetăţenii din zonele menţionate şi că firma aleasă în urma licitaţiei s-a ocupat "foarte prost", în 2000, de asfaltarea autostrăzii Bucureşti-Piteşti.
     "Dacă naşul Videanu îşi permite toate acestea, nu ne miră că finul Liviu Negoiţă îşi permite să închidă centrul istoric al Bucureştilor. De afltfel, cei doi, naşul Videanu şi finul Negoiţă, sunt un grup de infractori, ce să ne ferim!", a spus Giugula.
     Pasajul de la Basarab va fi construit de consorţiul italo-spaniol Astaldi S.p.A - FCC Constuccion SA, soluţia tehnică fiind "radical diferită" faţă de proiectul iniţial, potrivit anunţului făcut, marţi, de Comisia de evaluare a ofertelor din cadrul Primăriei Capitalei.
     Peste 130 de proprietăţi - terenuri şi clădiri, unele monument istoric - ar urma să fie expropriate în următoarele trei luni, pentru ca municipalitatea să poată începe, anul acesta, construirea pasajului de la Basarab şi creerea unei noi legături între Piaţa Victoriei şi strada Uranus, conform primarului general al Capitalei.
     Costurile de construcţie a pasajului oferite de consorţiul italo-spaniol sunt de 396,3 milioane de lei fără TVA, mai mici cu 74 milioane de lei faţă de costurile estimate iniţial.
     În proiectul elaborat de arhitecţii institutului "Proiect Bucureşti", pasajul ar fi costat 470 de milioane de lei, fără TVA, iar durata de execuţie era de 36 de luni.
     Proiectarea pasajului Basarab a fost realizată fără licitaţie, de către Institutul Proiect Bucureşti.