Starea economiei

Enel va cumpara şi Electrica Muntenia Sud

Compania italiana Enel va prelua un pachet de acţiuni reprezentând 67,5% din capitalul social al companiei Electrica Muntenia Sud, pentru care va achita 820 de milioane de euro, a anunţat Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC).

     Enel va achiziţiona direct 50% din acţiuni şi va aloca fonduri pentru o majorare de capital prin care participaţia sa va ajunge la 67,5%. Preţul pe acţiune va fi de 41,28 euro, se arata într-un comunicat al MEC.
     Ministerul Economiei a primit oferte finale pentru preluarea Electrica Muntenia Sud, filiala de distribuţie a energiei electrice în Bucureşti, judeţele Ilfov şi Giurgiu, de la cinci firme, respectiv CEZ (Republica Ceha), Enel (Italia), Gaz de France International (Franţa), Iberdrola (Spania) şi RWE Energy AG (Germania).
     Cel mai important criteriu luat în calcul pentru selectarea câştigatorului a fost preţul. Oferta care a obţinut cel mai mare numar de puncte a fost cea a companiei italiene Enel, iar oferta cu punctajul imediat urmator a fost depusa de compania spaniola Iberdrola.
     Semnarea efectiva a contractului de privatizare va avea loc dupa aprobarea tranzacţiei de catre Guvern, precizeaza MEC.
     Electrica Muntenia Sud este cea de-a treia firma de distribuţie de electricitate pe care grupul Enel o deţine în România, dupa achiziţionarea filialelor Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, pentru o suma totala de circa 127 de milioane de euro.
     Capitalul social al Electrica Muntenia Sud este de 191,3 milioane de lei, împarţit în 19.130.945 acţiuni cu valoarea nominala de 10 lei. Cifra de afaceri neta a societaţii pentru anul 2005 a fost de 1,4 miliarde de lei, compania înregistrând la 31 decembrie 2005 un profit net de 70,6 milioane de lei, conform standardelor internaţionale de contabilitate IFRS şi OMF 94. Compania deserveşte peste un milion de clienţi, iar numarul de angajaţi ai Electrica Muntenia Sud la sfârşitul anului 2005 a fost de 2.093 salariaţi.
     Enel, cea mai mare companie energetica din Italia, este cotata pe pieţele din Milano şi New York şi are o capitalizare bursiera de 41 miliarde de euro. Statul italian controleaza direct o participaţie de 20,9% din capital şi indirect circa 10% din titlurile grupului, restul acţiunilor fiind tranzacţionate liber.

Cea mai buna afacere
     Suma oferita pentru Electrica Muntenia Sud este de peste doua ori mai mare decât valoarea totala a tranzacţiilor de vânzare a celorlalte patru filiale Electrica trecute în proprietate privata. Privatizarile (încheiate în perioada 2004-2005) pentru patru din cele opt filiale ale distribuitorului şi furnizorului de electricitate au avut o valoare totala de circa 400 de milioane de euro.
     Primele filiale ale Electrica, Banat şi Dobrogea, au trecut în proprietate privata în anul 2004, fiind preluate de Enel pentru o suma totala de 127,4 milioane de euro.
     În 2005, compania ceha a platit 47,4 milioane euro pentru achiziţia a 24,62% din acţiunile Electrica Oltenia şi a majorat capitalul companiei româneşti cu 103,6 milioane de euro, ajungând la o participaţie de 51%.
     Electrica Moldova a intrat în patrimoniul grupului german E.ON, de asemenea în 2005. E.ON a achitat 31,4 milioane euro pentru 24,6% din acţiuni şi a participat cu 68,6 milioane de euro la o majorare de capital, operaţiune prin care a ajuns sa deţina 51% din acţiunile distribuitorului de electricitate. În urma ajustarii preţului în funcţie de evoluţia datoriilor Electrica Moldova, suma a fost suplimentata cu 837.000 de euro. Valoarea totala a tranzacţiei a ajuns, astfel, la aproape 101 milioane euro.

De la 1 iulie, preţul gazelor va creşte cu 1-2%

     Tarifele gazelor naturale pentru consumatorii casnici vor creşte, de la 1 iulie, cu 1-2%, a declarat agenţiei Mediafax Gabriel Sîrbu, director în cadrul Autoritaţii Naţionale de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale (ANRGN).
     "Gazul din import (din Rusia - n.r.) se scumpeşte trimestrial, acum, media este de 290 de dolari pe mia de metri cubi. Pentru trimestrul viitor estimarile indica un nivel mediu de 295 de dolari", a adaugat Sîrbu.
     Tarifele pentru gazele naturale la consumatorii casnici şi restul consumatorilor captivi au crescut, la 1 ianuarie 2006, cu 17%. O a doua majorare a avut loc la 1 aprilie, în medie cu 3,6%.
     În prezent, consumatorii casnici din prima categorie de tarifare, cu un consum de pâna la 2.400 metri cubi pe an, platesc 830,68 de lei pentru o mie de metri cubi, daca sunt clienţi ai Distrigaz Sud şi 830,24 de lei pentru aceeaşi cantitate daca furnizorul este Distrigaz Nord.
     De altfel, la sfârşitul lunii mai, ministrul Economiei şi Comerţului, Codruţ Şereş, avertiza ca atât tarifele gazelor naturale, cât şi cele la electricitate vor creşte, la 1 iulie, cu 1-2%.

IAR Braşov, în prag de privatizare

Producatorul de elicoptere IAR Braşov a înregistrat, în primul trimestru al acestui an, un profit net de 5,8 milioane de lei, în creştere cu 132% faţa de nivelul de 2,5 milioane de lei consemnat în aceeaşi perioada a anului trecut, a informat compania. Cifra de afaceri s-a plasat, în primul trimestru, la 18,4 milioane de lei, în scadere faţa de rezultatul din primele trei luni din 2005, de 19,4 milioane de lei.
Guvernul intenţioneaza sa iniţieze în perioada imediat urmatoare procesul de privatizare a companiei. Primele discuţii au avut loc, în martie, cu reprezentanţi ai grupului european de aparare şi aeronautica EADS şi ai grupului franco-german Eurocopter, filiala a grupului EADS. IAR colaboreaza deja cu Eurocopter, cu care a înfiinţat o societate mixta în care grupul franco-german deţine 51% din acţiuni. Statul este principalul acţionar al uzinei de la Braşov.

Cifra de afaceri mai mare, profit mai mic

Accor Services, emitentul tichetelor de masa Ticket Restaurant, a înregistrat, anul trecut, o cifra de afaceri de 80,9 milioane lei (22,4 milioane euro), cu circa 6% peste nivelul din anul anterior, potrivit datelor financiare ale companiei. Pe de alta parte, profitul brut a scazut de la 72,5 milioane lei în 2004 la 70,1 milioane lei la finele anului trecut. Compania a fost înfiinţata în iulie 1998, acţionarii principali fiind grupul francez Accor (82%) şi CNS Cartel Alfa (8%). Tichetele de servicii Accor Services (tichete de masa şi tichete cadou) sunt utilizate de circa 25.000 de companii, respectiv peste 600.000 de salariaţi. În ceea ce priveşte valoarea pieţei de tichete de masa, ea este estimata de principalii emitenţi la 700-800 milioane de euro, cu o rata de creştere anuala de 10% în urmatorii ani. În prezent, în România exista noua companii care emit tichete de masa.

Ajutor de stat pentru prelucrarea
deşeurilor lemnoase

Consiliul Concurenţei a autorizat schema de ajutor de stat, cu un buget de 18 milioane de lei, pentru gestionarea deşeurilor lemnoase şi a rumeguşului provenite de la exploatari forestiere şi pomicole sau din industria de prelucrare a lemnului. Ajutorul de stat a fost notificat de catre Ministerul Mediului şi Gospodaririi Apelor, prin Administraţia Fondului pentru Mediu. Reprezentanţii Consiliului Concurenţei au stabilit ca sprijinul financiar notificat respecta cerinţele impuse de regulamentul privind ajutorul de stat regional, se arata într-un comunicat al instituţiei de reglementare în domeniul concuurenţei. Sprijinul financiar va fi acordat pentru efectuarea de investiţii destinate realizarii de unitaţi noi de prelucrare a deşeurilor lemnoase, respectiv instalaţii de producere a brichetelor şi a peletelor din biomasa.

Grupul Energetic Tender va fi rebotezat

Acţionarii Grupului Energetic Tender vor fi convocaţi, în urmatoarele luni, pentru a aproba schimbarea denumirii societaţii, întrucât situaţia lui Ovidiu Tender a afectat negativ relaţiile cu partenerii externi, a declarat Tiberiu Tender. "Înca nu s-a luat o decizie privind noua denumire, dar cu siguranţa ca va include şi acronimul GET", a adaugat el.
Prin Tender SA, Ovidiu Tender controleaza mai multe companii, cum ar fi Ardaf, Carom, Proespecţiuni sau Grup Energetic Tender SA. Ultima controleaza societaţile Vulcan, Nuclearmontaj şi FECNE şi furnizeaza echipamente şi servicii pentru industria energetica, chimica, petrochimica şi a cimentului. Potrivit lui Radu Rogoz, administrator unic al GET, cele patru companii au obţinut, în 2005, încasari de 160 milioane de lei, cea mai importanta contribuţie având-o Nuclearmontaj.

Coşul zilnic, de dr. Teodor Brateş

Protestul extrem

     Pâna şi cei care hulesc "evenimentele din decembrie 1989" nu au curajul sa nege una dintre cele mai importante cuceriri ale Revoluţiei române: exprimarea libera a opiniilor. Ca, pe ici pe colo, s-au manifestat tendinţe opuse, ca şi în sistemul mijloacelor de comunicare în masa s-au consolidat structuri oligarhice nu este mai puţin adevarat, dar putem sa afirmam, fara nici o reţinere, ca exista în România o autentica libertate a cuvântului. Ce legatura au toate acestea cu "coşul zilnic"? Nu doar una, ci un numar infinit. Începând cu prezentarea libera a revendicarilor care privesc direct condiţiile de trai (sindicatele au adus în discuţie, cum era normal, coşul zilnic) pâna la apararea - tot fara oprelişti - a dreptului la sanatate, la educaţie, în ultima instanţa, la viaţa, totul vine de "se leaga". O confirma, între multe alte exemple, recentele întâmplari de la Timişoara.
     Tentativa unui concetaţean de a-şi da foc într-un loc public nu poate fi inclusa în categoria faptelor diverse. Pentru a ajunge la un asemenea grad de disperare exista, totdeauna, cauze profunde la fel de tragice precum gestul în sine. Nu mai puţin alarmanta a fost şi este tentativa de greva a foamei a unor cadre medicale. Punerea în primejdie a propriei vieţi nu reprezinta o decizie pe care ceilalţi o pot ignora, fireşte, daca unii nu şi-au pierdut orice urma de omenesc. Liantul unor asemenea "întâmplari", al unor astfel de forme de protest extrem îl constituie - cum bine se ştie - consecinţele trecerii la aplicarea pachetului legislativ intitulat pompos "al reformei în sanatate".
     Nu este pentru prima data când tratez acest "subiect". Aş fi preferat sa nu revin, însa ma obliga (ne obliga) situaţii de genul celor evocate. Daca nici de aceasta data semnalele nu vor fi receptate aşa cum se cuvine, daca insensibilitaţile (sa le numesc doar aşa) guvernanţilor vor atinge cotele dezinteresului maxim, atunci - cu siguranţa - vom avea cu toţii - îndreptaţirea sa ne alaturam protestului extrem, cu modalitaţile care ne stau la dispoziţie, potrivit propriei opţiuni.
     Nici ca pot exista semnale mai puternice, mai zguduitoare decât cele care vin zilnic, în avalanşa, din domeniul sanataţii publice. Costatarile proprii, din ultimele zile, în calitate de pacient, confirma cauzele declanşatoare ale amintitelor proteste. Nu dispun acum de spaţiul necesar pentru a le prezenta. Ma rezum la scenele televizate din Timişoara prilejuite de "vizita" ministrului Sanataţii. Ceea ce i-au spus oamenii, "de la obraz" mult contestatului demnitar ar fi fost suficient pentru un gest de ... demnitate al acestuia. Modul în care s-a raţoit la oamenii necajiţi care îşi exprimau pasurile n-a mai lasat nici o umbra de îndoiala asupra a ceea ce ne mai putem aştepta de la domnul ministru.
     Daca nici în urma celor întâmplate la Timişoara guvernanţii nu se vor trezi, ne vom confrunta cu tensiuni sociale tot mai mari. Ceea ce se scanda în decembrie 1989 (pentru ca tot suntem obligaţi de realitaţile din prezent sa facem mereu trimitere la acel moment astral din istoria ţarii) risca sa se reia, acum, fie şi numai în spaţiul "restrâns" al sanataţii publice: "Azi în Timişoara, mâine în toata ţara". Asta vrem? Asta vom avea!