Fostul preşedinte Emil Constantinescu s-a prezentat, ieri, la Parchetul instanţei supreme, în legătură dosarul mineriadei din iunie 1990, când clădirea Universităţii - unde el era atunci rector - a fost devastată, dar şi pentru a se interesa de situaţia cauzelor privind mineriada de la Costeşti.

     Fostul preşedinte a ajuns la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în jurul orei 11.20, el declarând presei că a venit să reprezinte Universitatea Bucureşti (UB) ca reclamant în legătură cu devastarea instituţiei, în iunie 1990, fapt care a adus grele prejudicii studenţilor şi profesorilor.
     "Am venit să susţin dosarul cu probe pe care le-am întocmit şi prezentat Senatului UB. Dosarul a stat în nelucrare până în 1998, abia acum se discută pe probe", a spus Constantinescu.
     El a adăugat că, în al doilea rând, a venit să se informeze în legătură cu situaţia dosarelor disjunse din cel legat de mineriada din ianuarie 1999, de la Costeşti, referitoare - potrivit fostului preşedinte - la Corneliu Vadim Tudor şi generalul Mihai Lupu. Generalul Lupu conducea trupele de jandarmi la Costeşti şi a dispărut de la locul ciocnirii. În ce-l priveşte pe Corneliu Vadim Tudor, acesta a cerut "în mod direct înlocuirea regimului Constantinescu", a afirmat fostul preşedinte.

"Toate mineriadele au fost acte de terorism"
     Potrivit lui Constantinescu, aflat în exerciţiu la momentul mineriadei de la Costeşti, "dosarele trebuie finalizate, pentru că sunt infracţiuni grave". "Mineriada de la Costeşti a fost cel mai mare act de terorism cu luare de ostatici din Europa de la cel de al doilea război încoace", a adăugat el. "Toate mineriadele au fost acte de terorism", iar cea din 1991 a fost "terorism de stat" pentru că minerii au fost însoţiţi şi conduşi de poliţie şi forţele de ordine, a apreciat Emil Constantinescu. El a mai spus că Miron Cozma a beneficiat de clemenţa legislaţiei şi a Preşedinţiei şi că nu ar trebui eliberat, pentru că nu este singurul responsabil de cele întâmplate.
     Între 13 şi 15 iunie 1990, în timpul evenimentelor din Bucureşti, au fost ucise şase persoane, alte câteva zeci au fost rănite, iar clădirile Poliţiei Capitalei şi Ministerului de Interne, precum şi sedii de partide şi alte instituţii importante ale statului au fost devastate.
     Ancheta privind mineriada din 1990 - în care sunt cercetate în jur de 20 de persoane, printre care şi Ion Iliescu - include acuzaţii precum subminarea puterii de stat şi a economiei naţionale, lipsire de libertate în mod ilegal şi crime contra umanităţii.
     În acest caz, procurorii militari i-au audiat pe Virgil Măgureanu - fost şef al SRI, generalul Mihai Chiţac - fost ministru de Interne, colonelul Gheorghe Truţulescu - fost comandant al Unităţii de Cercetare 2 şi Diversiune Buzău, feneralul (r) Vasile Dobrinoiu - fost şef al Şcolii de ofiţeri de la Băneasa, generalul (r) Vasile Ionel - fost consilier prezidenţial pe probleme de apărare şi fost şef al Statului Major General din Ministerul Apărării Naţionale, Corneliu Diamandescu - fost şef al Poliţiei Române, precum şi fostul şef al Serviciului Român de Informaţii Virgil Măgureanu, fostul ministru al Apărării Victor Athanasie Stănculescu, fostul premier Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu.

     Poliţiştii structurilor de investigare a fraudelor au deschis 22 de dosare penale pentru fapte care aduc atingere intereselor financiare ale UE în România. În aceste dosare sunt cercetate 46 de persoane, pentru săvârşirea a 87 de infracţiuni, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române.
     În 14 dintre dosare s-a propus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), iar în altele două s-a dispus începerea urmăririi penale.
     Principalele modalităţi de comitere a infracţiunilor legate de fondurile europene constă în folosirea sau prezentarea, de către administratorii firmelor beneficiare, a unor documente false pentru obţinerea de fonduri nerambursabile de la agenţiile de dezvoltare regionale.
     Schimbarea destinaţiei fondurilor nerambursabile obţinute, acordarea ilegală de către unii funcţionari publici de finanţări unor persoane şi firme în care sunt direct interesaţi, obţinerea de finanţări nerambursabile prin organizarea de licitaţii fictive sunt alte modalităţi de comitere a infracţiunilor.
     Principalii factori care favorizează aceste infracţiuni sunt sistemul economic (care generează posibilităţi de deturnare a fondurilor), legile imperfecte şi procedurile complicate care favorizează criminalitatea din acest domeniu. IGPR mai precizează că şi corupţia face posibilă obţinerea şi utilizarea frauduloasă a fondurilor nerambursabile de la UE.

Pagină realizată de Dan Florea
dan.florea@azi.ro