Nu există dovezi clare care să ateste prezenţa unor închisori ale CIA pe teritoriul României, a recunoscut raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Dick Marty. Totuşi, el susţine, pe baza unor "indicii serioase", că SUA ar fi transferat în ţara noastră suspecţi de terorism.

     Într-un memorandum explicativ la raportul său, prezentat ieri, la Paris, Dick Marty apreciază că în mai multe ţări europene a funcţionat o adevărată reţea de închisori CIA şi puncte de tranzit. "Până acum, România este singurul stat membru al Consiliului Europei ce urmează să fie localizat pe unul dintre circuitele pe care noi credem că le-am identificat şi care prezintă toate caracteristicile unui tranfer de deţinuţi", încearcă să explice Marty.
     În sprijinul afirmaţiilor sale, el prezintă traseul unui Boeing 737, cu numărul de înregistrare N313P. Potrivit datelor obţinute de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, avionul a aterizat la Timişoara pe 25 ianuarie 2004, cu nouă minute înainte de miezul nopţii şi a decolat pe 26 ianuarie 2004, la ora 1.03 a.m., spre Palma de Mallorca, continuă oficialul citat. Versiunea sa e următoarea: aeronva nu a aterizat la Timişoara pentru realimentare, ci pentru a transporta în România unul sau mai mulţi deţinuţi din Kabul, capitala Afganistanului.
     La finalul capitolului privind ţara noastră, raportorul reafirmă că "aceste elemente factuale nu furnizeză dovezi explicite" privind existenţa închisorilor secrete CIA. "Chiar dacă dovezile, în sensul clasic al termenului, nu sunt încă disponibile, o serie de elemente coerente şi convergente indică faptul că astfel de centre de detenţie au existat într-adevăr în Europa, ceea ce justifică investigaţii ulterioare. Este clar acum că autorităţile din mai multe state europene au colaborat activ cu CIA în aceste activităţi ilegale. Alte ţări le-au ignorat deliberat sau nu au vrut să afle informaţii în legătură cu acestea", mai susţine Marty.
     Cele şapte state membre ale Consiliului Europei nominalizate de Marty sunt Suedia, Bosnia-Herţegovina, Marea Britanie, Italia, Macedonia, Germania şi Turcia. Memorandumul subliniază că acestea au colaborat în grade diferite cu CIA, permiţând fie detenţia, fie transferul unor persoane necunoscute. Printre ţările aflate pe lista lui Dick Marty se mai numără Cipru, Azerbaidjan, Portugalia, Irlanda şi Grecia.

Cârdăşie Europa-SUA
     Dick Marty a acuzat, de asemenea, Statele Unite că, folosind ca pretext "noile forme ale terorismului internaţional", au decis să "dezvolte noi concepte juridice" care au permis privarea de libertate a unor suspecţi de terorism. Dar, deşi susţine că Washingtonul trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru "extrădările extraordinare", el subliniază că programul nu ar fi putut funcţiona fără "acordul intenţionat şi neglijent al partenerilor europeni". Raportul Consiliului Europei, care a folosit datele înregistrate de agenţia de trafic aerian Eurocontrol, confirmă oficial că unele zboruri corespund cu informaţiile furnizate de deţinuţi răpiţi de CIA şi transferaţi în închisori secrete.

Polonezii se simt calomniaţi
     Acuzată de Dick Marty că pe teritoriul său ar fi fost aduşi deţinuţi de Afganistan, Polonia a reacţionat vehement, şeful Guvernului de la Varşovia, Kazimierz Marcinkiewicz, declarând: "Aceste acuzaţii sunt calomnioase. Nu sunt bazate pe niciun fel de fapte, asta e tot ce ştiu şi tot ce am de spus".

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

     Senatorul Norica Nicolai a precizat, ieri, că afirmaţiile lui Dick Martry referitoare la România se bazează pe o serie de informaţii neconforme cu realitatea, referitoare la zborul unei aeronave, care a trecut prin spaţiul aerian al României, în ianuarie 2004. Avionul N313P a tranzitat teritoriul României, a aterizat pe aeroportul Băneasa, a avut cinci pasageri la bord, care însă nu au coborât din aeronavă", a declarat preşedintele Comisiei de anchetă a existenţei închisorilor CIA în România. Acest lucru a fost confirmat de însuşi directorul Autorităţii Aeronautice Civile, Dan Andrei, care a recunoscut că avionul Boeing 737 cu indicativul N313P a aterizat în România, dar pe aeroportul Băneasa. Potrivit acestuia, avionul a staţionat o oră şi 29 de minute pe aeroportul Băneasa, timp în care niciun pasager nu a fost îmbarcat.
     Fostul ministru de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, ieri, că afirmaţiile lui Dick Marty, care nu au la bază nicio dovadă reală şi prejudiciază imaginea României, pot fi determinate de anumite interese. În opinia fostul ministru "referirile la existenţa, în România, a unor centre secrete de detenţie pentru deţinuţii din Afganistan sau a unor zboruri cu astfel de deţinuţi se fac în termeni "extrem de dubioşi". "Dick Marty exprimă ideea că, după părearea sa, singura ipoteză credibilă pentru zborul unui avion ar fi aceea că ar fi transportat şi un arestat din Afganistan. Nu există, însă, nici un fel de dovadă în sprijinul acestei afirmaţii", a punctat Teodor Meleşcanu. "Ne aflăm în faţa unei coincidenţe greu de înţeles, pentru că asemenea reacţii au apărut imediat după semnarea acordului de aderare a României la UE", a punctat ministru de Externe. La rândul său, preşedintele Comisiei de control a SIE, Romeo Raicu, a declarat că în România nu au fost găsite probe care să dovedească existenţa unor centre de detenţie CIA şi că, dacă raportul lui Dick Marty arată acest lucru, informaţiile respective nu se bazează decât pe supoziţii.

"Informaţia este eronată"
     Fostul şef al Statului Major General al Armatei, generalul Mihail Popescu, a declarat, ieri, că informaţia referitoare la centre de detenţie CIA în România este "eronată" şi că "cineva" este probabil interesat să implice statul român în acest scandal internaţional.
     Fostul şef al SMG a menţionat că între România şi SUA "există un acord SOFA, pe care orice ţară membră sau parteneră NATO îl semnează". "În acest acord sunt trecute în detaliu toate elementele referitoare la avioanele care tranzitează spaţiul aerian al unui stat. Lucrurile sunt extrem de clare şi nu permit interpretări de genul unor puncte de detenţie CIA pe teritoriul României", a precizat Mihail Popescu.
     Raportul Comisiei parlamentare de anchetă a eventualelor zboruri CIA de transport al unor deţinuţi prin spaţiul aerian românesc arată că în România nu au existat centre de detenţie CIA, a declarat, ieri, pentru Mediafax, senatorul George Maior. (Radu T. Popescu)

     UE doreşte integrarea României şi Bulgariei, prevăzută la 1 ianuarie 2007, în cazul în care se achită de obligaţii, însă după această dată şi până la sfârşitul deceniului procesul de extindere va fi suspendat, a anunţat, marţi, comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn (foto), în faţa Parlamentului francez.

     După integrarea în UE a României şi Bulgariei, "nu va mai avea loc nici o altă aderare în următorii ani, cel puţin nu până la încheierea deceniului", a declarat comisarul în faţa Adunării Naţionale de la Paris. Vestea este cât se poate de proastă pentru Croaţia, care a deschis în octombrie negocierile de aderare la UE şi spera că se va putea alătura blocului comunitar în 2009. "Următoarea ţară (după România şi Bulgaria n.r.) aflată pe listă va fi probabil Croaţia. Spun probabil, deoarece ţara va trebui în prealabil să îndeplinească toate condiţiile impuse", a precizat Rehn. Turcia a început negocierile de aderare la UE în acelaşi timp cu Croaţia. "Dincolo de acest lucru, orice pronostic este imposibil: negocierile cu Turcia au început, dar ştim cu toţii, inclusiv cetăţenii turci, că procesul va fi lung şi fără garanţii", a adăugat comisarul european. "Acelaşi lucru este valabil şi pentru ţările din vestul Balcanilor, care se află într-un stadiu incipient al negocierilor cu UE", a adăugat el.
     Ţările balcanice au primit promisiuni de aderare din partea UE, dar cu excepţia Croaţiei, integrarea lor nu se va realiza în termen scurt. Această pauză înainte de viitoarele aderări "oferă Uniunii Europene o perioadă suficient de mare pentru a reflecta şi a lua o decizie cumpănită în privinţa proiectului său, a naturii şi viitorului pe care doreşte să îl urmeze şi mai ales pentru a reglementa problemele instituţionale", a subliniat Rehn, dând asigurări că va trata cu "seriozitate preocupările cetăţenilor (europeni) privind ritmul extinderii". "Ţările candidate nu se află în pragul uşii noastre. Ele mai au de urmat un drum lung înainte de a putea intra în casa noastră comună", a explicat comisarul european, dând totuşi asigurări că nu trebuie ca UE să lase "impresia că drumul (statelor candidate) este lipsit de ţintă".
     Sofia şi Bucureşti au semnat, în 2005, un tratat de aderare la UE care prevede ca dată a integrării 1 ianuarie 2007, cu posibilitatea amânării ei cu un an. Rehn a subliniat în faţa Adunării Naţionale franceze că principalul obiectiv al forului comunitar este să ajute cele două ţări să adere la Uniune la data stabilită. Comisarul Rehn a ţinut însă să puncteze că forul executiv european trebuie să se asigure că ambele state vor fi în stare să facă faţă cerinţelor UE după integrare. Comisia va lua decizia finală şi va evalua progresele făcute de Bucureşti şi Sofia nu mai devreme de luna octombrie, a mai spus Olli Rehn.

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro