Trei organizaţii non-guvernamentale critică vehement proiectul de lege care reglementează conflictele de interese şi prin care este înfiinţată Agenţia Naţională de Integritate (ANI), apreciind că legea încalcă drepturile omului şi are "carenţe majore" în eficientizarea luptei anticorupţie.

     Fundaţia pentru o Societate Deschisă (FSD), condusă de Renate Weber, fost consilier prezidenţial, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) şi Transparency International (TI) apreciază, într-un comunicat comun, că proiectul elaborat de Ministerul Justiţiei ar putea avea consecinţe negative "grave", încălcând drepturile omului şi ducând la ineficienţa luptei anticorupţie.

Angajarea răspunderii guvernului ar fi o uriaşă greşeală
     "S-a discutat despre posibilitatea ca Guvernul să îşi angajeze răspunderea pentru acest proiect. Considerăm că ar fi o uriaşă greşeală, având în vedere carenţele grave ale proiectului. Organizaţiile semnatare susţin fără rezerve politicile publice eficiente de prevenire şi combatere a corupţiei, precum şi reforma sistemului judiciar, când acestea sunt coerente şi prezintă suficiente argumente de eficacitate", se precizează în documentul citat. Cele trei ONG-uri susţin că actualul proiect reprezintă un regres faţă de proiectul adoptat încă din 2004 de Camera Deputaţilor şi care se află, de mai bine de un an, în Senat. În actualul proiect, conflictele de interese sunt anulate, ca sancţiune administrativă, în schimb făcându-se trimitere la incriminarea penală, care este generală. Numai în cazul în care procurorii vor dispune neînceperea urmăririi penale, Agenţia va avea dreptul să reia cercetarea administrativă pentru "restul" formelor de conflict de interese, nefiind clar în ce anume va consta acest "rest".
     Un alt aspect criticat face referire la faptul că mai multe texte conţin concepte nedefinite sau formulări vagi, ceea ce face ca proiectul să fie în contradicţie cu solicitările şi întreaga jurisprudenţă CEDO, conform căreia legea trebuie să fie "clară şi predictibilă".
     În ce-i priveşte pe magistraţi, sunt incriminate "legăturile de strânsă afecţiune" sau "legăturile de puternică afecţiune", fără să se precizeze care este instrumentul de evaluare a acestei stări de drept, "cu consecinţe foarte grave asupra carierei judecătorilor".
     Un alt exemplu se referă la competenţa ANI de a dezvolta relaţii de parteneriat cu cetăţenii şi de a le acorda "servicii de asistenţă", ONG-urile atrăgând atenţia că nu se menţionează despre ce fel de servicii de asistenţă ar putea fi vorba. Ei consideră că este un lucru grav în condiţiile în care ANI poate fi sesizat de orice persoană.

Proiectul e plin de formulări subiective
     Organizaţiile semnatare amintesc şi de sancţionarea faptei de a "nu justifica în mod rezonabil" diferenţa dintre bunurile deţinute şi cele care puteau fi dobândite din venituri legal realizate, menţionând că nu sunt precizate criteriile după care se va aprecia "rezonabilitatea" justificării. În aceeaşi categorie a fomulărilor vagi şi care vor putea fi interpretate abuziv se încadrează şi prevederile referitoare la "cheltuielile familiei în funcţie de standardul de viaţă", fără a exista vreo menţiune referitoare la criteriile de apreciere. Controlul averilor se fondează pe noţiunea de "nejustificat", deşi termenul nu este explicat, lucru absolut necesar în condiţiile în care articolului 44 (alineatul 8) din Constituţie instituie prezumţia dobândirii licite.
     De asemenea, cele trei ONG-uri susţin că actul normativ conţine confuzii procedurale între procedura contenciosului administrativ, cea fiscală, procedura civilă, împletite cu elemente de procedură penală, "amalgam care va face ca legea să fie inaplicabilă şi, prin urmare, ineficientă".

Dreptul la apărare, călcat în picioare
     Există mai multe prevederi care constituie încălcări grave ale dreptului la apărare al persoanei. Astfel, în loc să se prevadă "obligaţia" inspectorului ANI de a aduce la cunoştinţă persoanei controlate actele dosarului şi "dreptul" acesteia de a fi asistată de avocat, cu sancţionarea inspectorului care nu respectă acestă obligaţie, proiectul aminteşte doar posibilitatea de a lua cunoştinţă de dosarul întocmit şi asistenţa avocaţială. Alt aspect, considerat şi mai grav se referă la faptul că actele întocmite în cursul cercetării prealabile pot constitui mijloace de probă, deşi pe parcursul cercetării prealabile persoana nu are posibilitatea să se apere, nefiind nici măcar citată. Persoana care atacă în tribunal decizia ANI şi care este nemulţumită de hotărârea instanţei de fond nu are, practic, posibilitatea de a face un recurs motivat, pentru că termenul de cinci zile, prevăzut pentru redactarea hotărârii, coincide cu cel al declarării recursului şi nicio altă dispoziţie nu precizează vreun alt termen de depunere a motivelor de recurs.
     Faptul că în articolul 18, alineatul 2 se prevede că nu pot fi supuse controlului bunurile dobândite anterior intrării în vigoare a Legii 161/2003, iar în alineatul 1 se prevede că cercetarea se face pentru diferenţele acumulate în cadrul unui mandat, deci primele averi care se vor verifica sunt pe mandatul 2004-2008, este considerat "un alt element de maximă gravitate", întrucât aceste prevederi pot constitui premise serioase pentru albirea averilor.
     "Oricât de mult ne dorim integrarea europeană a României, pe care o promovăm constant, prin toate acţiunile noastre, acesta nu poate să reprezinte un argument pentru acte normative care încalcă drepturile omului şi reprezintă acte de voinţă individuală, bulversând şi mai mult ordinea juridică din România", se precizează în comunicatul comun al organizaţiilor, semnat de Renate Weber, preşedinte FSD, Victor Alistar, director executiv TI şi Georgiana Iorgulescu, director executiv CRJ.

     El afirmă că această idee este susţinută şi de Marko Bela, Gheorghe Pogea şi de premierul Călin Popescu Tăriceanu. De asemenea, Voiculescu vrea să ştie clar domeniile de care se va ocupa, ce pârghii va avea la dispoziţie pentru a acţiona şi ce răspunderi va avea.
     În urma nominalizării de către PC a preşedintelui partidului, Dan Voiculescu, pentru funcţia de vicepremier, rămasă vacantă în urma demisiei lui George Copos, Voiculescu a avut o întâlnire cu premierul Călin Popescu Tăriceanu. Într-o conferinţă extraordinară de presă, susţinută ieri, Dan Voiculescu a încercat să preîntâmpine un eventual refuz din partea preşedintelui Traian Băsescu şi a pus propriile condiţii. În primul rând, spune că, de 20 de ani, el nu a avut şef şi îi este foarte greu să se obişnuiască să fie subaltern. "Va fi un efort mare din partea mea şi doresc să ştiu care va fi relaţia cu şeful meu", a spus Voiculescu referindu-se, evident, la primul ministru.
     Dan Voiculescu susţine că are propriul program, din care a enumerat câteva puncte. "Eu nu intru în Guvern fără un program foarte clar, cu obiective şi cu termene", a spus Voiculescu. El a promis ca, în termen de şase luni, să reglementeze problema pensiilor, în 12 luni, pe cea a medicamentelor şi în 24 de luni, problema asistenţei medicale. "Dacă a expirat termenul şi nu mi-am realizat programul, demisionez", s-a angajat Voiculescu.
     Mai mult, el susţine că, la începutul săptămânii viitoare, va avea o nouă întâlnire cu Tăriceanu, în care îşi va reitera poziţia. "Dacă nu voi avea la dispoziţie pârghiile pentru a acţiona, nu voi prelua funcţia". Voiculescu nu doreşte să preia atribuţiile pe care le-a avut George Copos, ci vrea o reîmpărţire a domeniilor între cei trei vicepremieri. "Nu voi intra în acest Guvern decât dacă va fi foarte clar ce am eu de făcut, dacă am pârgiile şi dacă se vor accepta programele mele. Voi lucra de unul singur pe domeniul pe care sunt eu responsabil. Dacă se bagă cineva peste problemele mele, nu mai răspund eu", a adăugat Voiculescu. (C.Drăghici)

     Oprescu a declarat presei că în sistemul sanitar este "haos", referindu-se la legislaţie, cozile de la farmacii, "subfinanţarea cronică".
     "Moţiunea simplă se încheie cu cererea expresă de a pleca (n.r. ministrul Sănătăţii), de a-i spune "pa" şi de a ne lăsa în pace, că şi aşa suntem chinuiţi cu alte probleme sociale generale, nu mai avem nevoie de încă un măscărici în plus ", a mai spus Oprescu.
     În text, semnatarii solicită senatorilor un "vot realist" faţă de reforma sistemului sanitar din România, vot împotriva "haosului creat", a "dispreţului faţă de oameni" şi împotriva "distrugerii fondului biologic al poporului român". Semnatarii susţin, de asemenea, că sistemul sanitar a intrat într-o criză fără precedent, la aproape un an şi jumătate de guvernare a Alianţei. În opinia lor, cauzele sunt politica fiscală a Guvernului Tăriceanu, care "diminuează inacceptabil fondurile şi aşa insuficiente ale sănătăţii" şi "politica iresponsabilă, lipsită de orice coerenţă" a Ministerului Sănătăţii, condus de Eugen Nicolăescu. "Consecinţa dură este prăbuşirea sistemului sanitar românesc în toate domeniile de activitate: îngrijiri spitaliceşti, medicamente în ambulatoriu, investigaţii paraclinice, profilaxie, îngrijiri la domiciliu, recuperare", mai spun iniţiatorii.
     Semnatarii semnalează "favorizarea" laboratoarelor private de analize medicale, susţinând că, în condiţiile în care finanţarea este oricum precară, Ministerul Sănătăţii a stabilit că laboratoarele de spitale nu mai pot face investigaţii decât pentru bolnavii internaţi. "Toţi banii vor fi direcţionaţi spre laboratoarele private, pentru a satisface o clientelă politică, cu preţul sacrificării sistemului public de sănătate, care are obligaţia să asigure servicii pentru toţi cetăţenii, un mod liberal de a gândi care dăunează grav societăţii", se mai arată în text.
     În final, semnatarii solicită demisia ministrului Eugen Nicolăescu pentru "haosul" creat şi pentru "dispreţul" faţă de cetăţeanul român. "Dorim să fim reprezentaţi de un ministru competent, care să aibă susţinerea întregii clase politice, care să readucă sănătatea din România acolo unde îi este locul, cât mai aproape de Europa".

Nicolăescu îşi apără scaunul cu mitocănii
     Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat, într-o conferinţă de presă, la Timişoara, că fostului ministru, Ovidiu Brânzan, ar trebui să-i fie ruşine să depună moţiune de cenzură, fiind un om "compromis".
     "Ar fi a treia moţiune de cenzură care se face împotriva sănătăţii. Înţeleg că, în cazul celei de-a treia, marele iniţiator este Ovidiu Brânzan care, de când îşi bate nevasta şi o scoate afară din casă, nu mai găseşte argumente şi, atunci, vine să facă moţiuni. Mie, în locul lui, mi-ar fi ruşine. Eu cred că este un om compromis. Un bărbat care bate o femeie nu poate fi numit om. Se aruncă şi el în ce poate şi nu poate să facă decât prostii", a spus Nicolăescu.
     Deputatul PSD de Timiş Ovidiu Brânzan anunţa, la sfârşitul săptămânii trecute, că PSD va depune o moţiune simplă pe tema Sănătăţii şi împotriva ministrului Eugen Nicolăescu.