Daca aveti timp

Tatăl cu Mihai Constantin

Premiera "Elizaveta Bam", un eveniment teatral pe care nu trebuie să-l rataţi, în viziunea regizorală a lui Alexandru Tocilescu, îl are printre protagonişti pe actorul Mihai Constantin. El îl interpretează pe Tatăl Elizavetei Bam.

Vă mai aduceţi aminte de spectacolul lui Alexandru Tocilescu, Mireasa mută, care era tot o încercare de operă bufă? Ei bine, în Elizaveta Bam el a reuşit un lucru foarte rar, să transpună un text destul de dificil al lui Daniil Harms, dar emblematic pentru mişcarea de avangardă a Rusiei din anii '30, în termeni accesibili. Şi pentru ca textul să ajungă la public a recurs la opera bufă, o creaţie remarcabilă a compozitoarei Irinel Anghel. "Transferând textul în libret şi transformând piesa într-o operă, ea este mult mai limpede. Sensurile ei devin aproape clare. Modalitatea de interpretare, cântul, o face mult mai accesibilă. De ce spun eu că este un spectacol greşit? E greşit vizavi de autor care nu s-a dorit niciodată nici limpede, nici transparent, nici uşor de înţeles. Dar este un spectacol binevenit pentru public, care ar fi acceptat cu greu un delir nesfârşit fără o structurare logică. Publicul de toată ziua nu este învăţat cu literatura, teatrul, muzica de avangardă" - este de părere Alexandru Tocilescu. Reuşita acestui spectacol se datorează desigur şi actorilor care au fost foarte bine aleşi. În rolul Tatăl, Alexandru Tocilescu s-a gândit la Mihai Constantin. Nu l-a ales întâmplător, pentru că să nu uităm , cei doi au lucrat excelent în Oblomov, unde Mihai Constantin face un rol remarcabil. În Elizaveta Bam, personajul pe care-l interpretează este mult mai modest, are o întindere mai mică în economia spectacolului, dar nu este lipsit de importanţă. Mihai dansează şi cântă aşa cum nu l-am mai văzut niciodată. Se vede cât de intens a repetat pentru acest rol şi cât de mult şi-a dorit să joace în distribuţie. L-am văzut pe Mihai Constantin în multe spectacole, mai ales în cele regizate de Alexandru Darie. Doar că în ultimul timp, la Bulandra el joacă destul de rar. Mi-aduc aminte de rolurile titulare din Iulius Cezar în regia lui Alexandru Darie şi din Ubu Rege, în regia lui Tompa Gabor la Teatrul de Comedie. În Tatăl, am descoperit o nouă faţetă a actorului. Ştiam că are un umor special, că este hâtru, bonom şi cinic totodată, dar acum am descoperit şi valenţele lui de cântăreţ şi dansator.

"Ce caută America la Forumul Mării Negre rămâne un mister pe care Traian Băsescu ni-l poate limpezi. Oricum, nu credem că e atât de neisprăvit la Geografie, încât să nu ştie că America n-are ieşire la Marea Neagră. După eşecurile din politica internă, Traian Băsescu suferă unul - şi încă major - în politica externă. Ca şi în politica internă, cauzele eşecului extrem trebuie căutate în prăpastia dintre vorbe şi fapte. Un politician înţelept, hotărât să facă ceva, nu-şi anunţă voinţa de anticipare decât atunci când toate pregătirile de declanşare sunt gata. Un preşedinte înţelept nu se declară dezamăgit de premeriul Tăriceanu decât atunci când ştie că, urmare a lucrării lui anterioare, premierul e ca şi demisionat. Un preşedinte înţelept nu anunţă că vor veni şefii de state ai ţărilor riverane Mării Negre decât atunci când are în buzunar acceptul Rusiei, al Turciei, al Bulgariei. Altfel rescă să treacă mai rău decât neputincios. Riscă să treacă drept abrupt penibil". Ion Cristoiu ("Jurnalul Naţional", 7 iunie 2006)

Muzeografia, o ştiinţă care renaşte

Ne place să ne plimbăm prin sălile de muzeu, să admirăm preţ de câteva minute o pictură de Baba sau o sculptură de Brâncuşi. Suntem şi mai plăcut surprinşi dacă vreum muzeograf ne călăuzeşte paşii printre lucrările de artă. Dar arareori ne întrebăm ce se ascunde în culisele muzeului şi dacă există o ştiinţă a muzeografiei. Iată că avem acum la dispoziţie o carte foarte documentată care să ne răspundă la aceste întrebări. Este vorba despre Muzeosofia scrisă de profesorul Ioan Opriş. Volumul apărut la editura Oscar Print se lansează astăzi, la ora 13,00 la Muzeul Naţional de Istorie al României în prezenţa academicienilor Dinu C. Giurăscu, Răzvan Theodorescu, Dumitru Murariu şi Secretar de Stat dr. Virgil Niţulescu. Aşa după cum am aflat de la profeosrul Ioan Opriş, Muzeosofia este o carte de analiză şi atitudine asupra curentelor, conceptelor şi practicilor contemporane prezente în muzeografie şi în politicile de protejare a patrimoniului cultural şi natural. Prezentarea şi interpretarea unor realităţi legate de asemenea teme, conduc la o mai bună înţelegere, pe de o parte, a demersurilor investiţionale în construirea de edificii speciale pentru muzee şi colecţii, iar pe de altă parte, la explicarea criteriilor după care acestea sunt organizate amenajate şi cum funcţionează. "Prezint pe larg înţelesul unui altfel de muzeu: deosebit de activ în viaţa comunitară, având calitatea de agoră şi de centru de dezbatere" - ne-a spus Ioan Opriş.

Evenimente la
Festivalul Internaţional de Film
"Transilvania"

În premieră, "Ziua Filmului Maghiar"

Ieri, au debutat la TIFF ,o serie de manifestari reunite sub titulatura "Ziua Maghiară". Cinefilii s-au putut întâlni cu regizorul maghiar Gyorgy Palfi, al cărui film, Taxidermia este inclus în secţiunea competiţională. Pelicula este filmul şoc al anului, senzaţia Cannes-ului 2006. Alte două proiecţii: Districtul, regia Petr Zelenka şi Palme albe, regia Szabolcs Hajdu, cu Gheorghe Dinică în rolul principal.

4 pachete de scurtmetraje româneşti

Astăzi, la ora 10,00, la cinema Victoria se dă startul "Zilelor Filmului Românesc". Puteţi vedea patru pachete de scurtmetraje,dintre care aminitm: Eu şi cu mine, Când se sting luminile, Frica domnului G sau Love close up. Printre aceste scurtmetraje veţi descoperi şi mediumetrajul lui Cristian Nemescu, Marilena de la P7, care a participat la festivalul de la Cannes şi a fost remarcat de critică.

"Clădirea iacubiană", cel mai scump film
din istoria Egiptului

La Cinema Republica, de la ora 14, 30, în secţiunea competiţională este programat filmul Clădirea iacubiană (Omaret Yacoubian) în regia lui Marwan Hamed. Este cel mai scump film egiptean realizat vreodată, adaptare de aproape trei ore a celui mai de succes best-seller local. Este o poveste captivantă care demolează toate tabuurile lumii islamice.

"Idei în dialog"

Idei în dialog
Am primit la redacţie numărul pe luna iunie al revistei Idei în dialog, care are ca moto o frază din filosoful român Alexandru Dragomir: "vorbirea e totdeauna eveniment, scrisul e totdeauna document". Publicaţia se deschide cu o cronică semnată de Traian Ungureanu despre unul dintre cei mai iluştri intelectuali francezi, filosoful şi eseistul Jean Francois Revel, care a decedat în urmă cu două luni. "Jean Francois Revel, ultimul gourmet philosophe, omul care obişnuia să seminarizeze îndelung în restaurnatele Parisului, a fost o minte liberă care a gândit într-o epocă sinucigaşă" - scrie Traian Ungureanu în articolul "Terapia Ravel". Criticul de film Alex. Leo Şerban ne introduce în universul lui Jean Luc Godard care de curând a lansat un volum extrem de interesant, care nu ar trebui să lipsească din biblioteca nici unui cinefil. Histories du cinema este un ciclu de eseuri despre a şaptea artă, o realizare unică în istoria cinematografului. Proiectul său care a început în 1986, a durat mai bine de doisprezece ani. Cătălin Partenie face o incursiune originală în opera filosofului Alexandru Dragomir, probabil cea mai surprinzătoare descoperire realizată după '90, a unui intelectual de înaltă ţinută.
Cătălin Partenie a lucrat împreună cu Bogdan Mincă la volumul Caietele timpului, care a apărut la Editura Humanitas. Istoria vieţii şi operei lui Alexandru Dragomir este fascinantă şi dacă vreţi să vă faceţi o idee despre acest filosof unic, atunci parcurgeţi eseul scris de Cătălin Partenie. Şi acest număr bogat în informaţii este ilustrat foarte inspirat de Devis Grebu.

Pagină realizată de Irina Budeanu
irina.budeanu@azi.ro