Senatorul Radu Câmpeanu, preşedintele fondator al PNL, ne-a acordat un interviu în cuprinsul căruia condamnă atitudinea fostului lider liberal, consilierul prezidenţial Theodor Stolojan, pe care-l acuză de ostilitate la adresa actualei politici promovate de conducerea PNL.

Domnule senator, cum caracterizaţi campania derulată de consilierul prezidenţial Theodor Stolojan împotriva strategiei politice a partidului?
     Ceea ce face domnul Stolojan este un lucru completamente deplasat. Cred că Stolojan a pierdut o bună ocazie să tacă din gură. Probabil că domnul Stolojan nu ştie că el nu a fost niciodată un om politic. Stolojan este un tehnocrat şi atâta tot! Iar în calitatea lui de tehnocrat a fost un om disciplinat, în sensul că, atunci când l-a slujit pe Ceauşescu, a fost disciplinat, când l-a slujit pe Iliescu, a fost disciplinat, iar acum, când îl slujeşte pe Băsescu, e tot disciplinat. Însă, din păcate, disciplina asta a lui, la ora actuală, deserveşte nu numai PNL, dar şi întreaga viaţă politică românească. Pentru că viaţa politică românească şi democraţia în România au nevoie de un Partid Naţional Liberal, care să gândească şi să acţioneze în conformitate cu concepţiile lui, nu cu concepţiile altora, că ele sunt populare sau mai ştiu eu altele. Ceea ce cred că domnul Stolojan uită! Şi este un mare păcat că face lucrul ăsta.
     Regret ultima lui declaraţie. Eu credeam că după ultimele lui declaraţii, tot atât de aberante, şi-ar fi revizuit convingerile, dar văd că el continuă pe aceeaşi linie negativă.

Vă referiţi la aserţiunile potrivit cărora în PNL se promovează, la ora actuală, servilismul faţă de preşedintele Călin Popescu Tăriceanu şi se ţine cont mai puţin de calităţile strict profesionale?
     Aceste afirmaţii ale lui Stolojan sunt copilării. Cred că dumealui în nici un caz nu ar trebui să spună lucru ăsta. Câtă vreme a condus el PNL, nu ştiu dacă nu cumva au fost oameni care au venit numai pentru interese. Şi mai ales, Stolojan să ne scutească de aşa-zisul "management". PNL este un partid condus de nişte oameni care au anumite convingeri şi pe care îi solidarizează convingerile, chiar dacă pot să aibă alte păreri asupra anumitor probleme. Dar nu să rupă această coeziune liberală numai pentru darul de a spune lucruri de funcţionar economic.

În ce condiţii s-ar putea întoarce la "vârful" PNL Theodor Stolojan?
     În condiţia în care PNL ar dispărea ca partid liberal şi ar deveni un partid de funcţionari economici. Dacă PNL vrea să rămână partid liberal, atunci nu cred că domnul Stolojan mai poate să fie preşedintele acestuia.

Într-o perspectivă mai îndepărtată, credeţi că este fezabil proiectul unificării dintre PNL şi PD, idee asupra căreia a insistat şi Stolojan?
     Cred că este o chestiune împotriva firii. Fuziunea între PNL şi PD ar fi un pas ilogic şi care s-ar sprijini pe argumente de conjunctură, a unor politicanişti de răspântie, pe care eu i-aş numi "nevoiaşi politici", care ignoră faptul că un partid politic trebuie să meargă pe concepţiile lui.

Ce le recomandaţi celor câtorva parlamentari ai PNL care, în mod constant, se solidarizează public cu punctele de vedere avansate de Stolojan?
     Lor le spun, din capul locului, că greşesc. Iar dacă ei se simt aşa de prost în PNL, să se ducă spre alte orizonturi.

Andrei Costa
andrei.costa@azi.ro

     Raportorul Parlamentului European pentru Bugetul UE, Giovanni Pittella, a sugerat, într-o întâlnire cu parlamentarii din Comisiile de buget-finanţe, ca fondurile acordate de UE, după integrare, să fie îndreptate către investiţiile majore, cum ar fi investiţiile în infrastructură.

     Preşedintele Comisiei pentru buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Mihai Tănăsescu, a declarat, după întâlnirea cu Pittella, că tema discuţiilor cu oficialul european au fost legate, în principal, de modul de cheltuire al fondurilor europene.
     "Am vorbit despre bugetul acordat României pentru perioada 2007-2013. Ideile pe care le-am lansat şi pe care raportorul Parlamentului European le-a acceptat au fost legate de modul de cheltuire a acestor fonduri. Sunt bani mulţi, peste 30 de miliarde de euro pentru aceşti ani, iar sugestia lui a fost ca eficienţa lor să fie foarte mare într-o administraţie care este încă la început în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, ca ele să fie localizate, în principal, pentru investiţiile mari, investiţii în şosele, portuare, aeroportuare, astfel încât procedurile să fie mai simple şi banii să fie cheltuiţi pe un proiect mare", a precizat Tănăsescu. El a arătat că a doua problemă discutată a fost legată de modul în care va reuşi România, în primii 7 ani, să reducă decalajele de dezvoltare între regiuni, având în vedere că mulţi bani vor merge pe proiectele mari de investiţii.
     "Cum vom reuşi să atragem aceşti bani în dezvoltarea regiunilor sărace? Răspunsul foarte clar este dat de faptul că Bruxelles-ul este obligat, prin bugetul pe care îl aprobă pentru o ţară membră, respectiv România, să aloce cei mai mulţi bani în special regiunilor slab dezvoltate. Deci, acest prim exerciţiu din primii 7 ani va fi un exerciţiu în care mulţi bani se vor îndrepta către regiunile mai puţin dezvoltate ale României", a precizat Tănăsescu.
     Deputatul social-democrat a mai arătat că bugetul UE pentru primii 7 ani este de 864 de miliarde de euro. "România, prin fondurile structurale şi de coeziune, va beneficia de aproximativ 30 de miliarde de euro în primii ani, urmând ca aceste sume să crească către 2013, când şi capacitatea noastră de absorbţie va fi foarte importantă", a adăugat el.
     Tănăsescu a menţionat că un element important al discuţiilor a fost legat de parteneriatul public-privat, care trebuie localizat, în principal, pe IMM-uri, pe problemele legate de cercetare-inovare şi pentru companiile multinaţionale care îşi vor derula activitatea în România. El a arătat că aceste parteneriate au rolul de a atrage mai repede fondurile în dezvoltarea acestor segmente mai importante ale IMM-urilor.
     Mihai Tănăsescu atrage atenţia actualei puteri că, după aderare, România va primi fonduri importante, peste 30 de miliarde de euro, în perioada 2007-2013, pe care va trebui să ştie să le gestioneze eficient

     "Radu Berceanu a făcut afirmaţii false, pe care nu le-a probat şi pentru asta trebuie să răspundă în instanţă", a spus Lazăr într-o conferinţă de presă.
     Deputatul PSD Victor Ponta a acuzat, săptămâna trecută, firma "Grivco", la care este acţionar liderul conservator Dan Voiculescu, că ar fi cumpărat energie electrică de la stat pentru a o revinde la preţuri cu mult mai mari. Ulterior, senatorul PD Radu Berceanu a prezentat contracte încheiate imediat după alegerile generale din 2004 de "Grivco", prin care firma a vândut unor societăţi de stat energie cumpărată de la Rovinari şi Turceni.
     "Radu Berceanu trebuie să se ocupe de politică în Senat şi să nu se bage în afaceri", a afirmat Lazăr, care nu a făcut însă nicio referire la afirmaţiile lui Ponta.
     El a mai susţinut că "Grivco" nu a achiziţionat energie de la Turceni, ci doar de la Rovinari, cantitatea de 18.000-20.000 de MWh cumpărată lunar fiind integral exportată în ţări precum Serbia şi Ungaria. Reprezentantul "Grivco" a recunoscut că firma a vândut energie companiei de distribuţie Electrica, însă aceste cantităţi au provenit integral din import, din Bulgaria. De asemenea, electricitatea furnizată Metrorex a provenit tot din import, Metrorex obţinând astfel economii anuale de 50 miliarde lei. Contractul cu Electrica a intrat în vigoare în luna ianuarie a acestui an, vizând o cantitate de 20.000-30.000 MWh pe lună şi a fost reziliat în urmă cu câteva zile, la solicitarea Electrica, a spus Lazăr. El a adăugat că şi complexul Rovinari a înaintat "Grivco" o solicitare de reziliere a contractului, iar părţile vor purta discuţii pe această temă până la finele săptămânii viitoare. Preşedintele "Grivco" a menţionat că ponderea energiei importate în livrările firmei era de 100% în perioada 2003-2004 şi a scăzut la 65-67% în 2005 şi la circa 55% în acest an. Cifra de afaceri a "Grivco" a fost de aproximativ 60 de milioane de euro anul trecut, iar ponderea activităţilor din domeniul energiei a fost de 20-25%.

      Devenită obişnuită, întâlnirea de luni seară a Alianţei şi apoi a Coaliţiei nu a avut, tot ca de obicei, nici un rezultat. Democraţii vor musai restructurare acum, uitând, poate, că pentru acest lucru sunt necesare o serie întreagă de proceduri - elaborarea unui proiect de lege în acest sens, trecerea lui prin Parlament, plus mişcările de trupe, inclusiv la nivelul administraţiei publice, care ar putea bulversa echilibrul şi aşa instabil în care se află clasa politică. Democraţii nu vor mai mult de un vicepremier, care ar urma să fie al lor, sau, dacă nu se poate, fără vicepremieri. Ei mai cer diminuarea numărului miniştrilor la 16, în care este inclus şi premierul. Liberalii nici nu vor să audă de aşa ceva şi încearcă să amâne restructurarea până la toamnă. Singurul subiect de consens a fost cel referitor la diminuarea numărului secretarilor de stat şi de agenţii guvernamentale, cu aproximativ o treime. Numai că prin această operaţiune ar fi eliminat din start noul secretar general al Guvernului, liberalul Radu Stroe, care - simţind, parcă, intenţiile democrate - nu a renunţat, până în prezent, la funcţia de preşedinte al Comisiei parlamentare de control al SRI.
      Cât priveşte partidele satelit UDMR şi PC, nici ele nu vor restructurare în varianta PD, care ar însemna că trei dintre oamenii lor vor rămâne pe dinafara Cabinetului Tăriceanu. Printre aceştia, preşedintele UDMR Marko, Bela, care, ieri, declara că nu vede nici o grabă în privinţa operării unei remanieri guvernamentale. Marko Bela vorbeşte de o analiză prealabilă, inclusiv la nivel de teritoriu, care - probabil - are darul de a tergiversa luarea unei astfel de măsuri. Nici în privinţa diminuării cu o treime a numărului secretarilor de stat Marko Bela nu este prea convins, apreciind că "e ceva aproximativ". Nici PC nu stă prea bine, riscând ca prin aplicarea variantei PD să renunţe la vicepremierul propus recent, recte la preşedintele Dan Voiculescu. Mai mult, conservatorii au probleme şi cu votul la Codul Fiscal, pe care au declarat, de mai multe ori, că nu îl vor vota în forma propusă de Guvern. Situaţia pare destul de complicată, mai ales că pe la colţuri se anunţă şi o moţiune de cenzură a opoziţiei pe tema celor 500 de zile de guvernare.

Cornelia Drăghici
cornelia.draghici@azi.ro