Partidul Civic Democrat a câştigat alegerile legislative din Cehia, dar nu poate forma un guvern majoritar de dreapta, deoarece social-democraţii, aflaţi la putere de opt ani, şi comuniştii au obţinut jumătate dintre cele 200 de locuri din Camera Deputaţilor. Analiştii susţin că un guvern de uniune naţională este puţin probabil şi nu exclud organizarea de alegeri anticipate.

     Potrivit Oficiului Naţional de Statistică, Partidul Civic Democrat, fondat de preşedintele ceh, Vaclav Klaus, şi condus, din 2002, de Mirek Topolanek a primit 35,38% din totalul voturilor exprimate, alegându-se cu 81 de mandate parlamentare. Social-democraţii premierului Jiri Paroubek vor avea 74 de locuri în Camera Deputaţilor, iar comuniştii conduşi de Voitech Filip, 26. În camera inferioară a Legislativului de la Praga vor mai activa 13 creştin-democraţi şi şase ecologişti, toţi urmând să facă o alianţă cu Partidul Civic-Democrat (OSD).
     Vaclav Klaus a anunţat că, astăzi, va începe negocierile cu OSD pentru formarea Guvernului. Jiri Paroubek a refuzat, iniţial, să se recunoască învins şi a ameninţat cu sesizarea Curţii Supreme Administrative. "Vă aşteptaţi, cu siguranţă, să recunosc înfrângerea electorală şi să strâng mâna adversarului meu. Nu voi face acest gest", a declarat, sâmbătă seară, Paroubek, acuzând opoziţia de "manipulări fără precedent". Premierul susţine că ODS ar fi la originea scandalului care a zguduit partidul său la finalul campaniei electorale. Înaintea scrutinului, şeful unităţii de combatere a crimei organizate din poliţie i-a acuzat pe liderii social-democraţi că au intervenit în anchetele în care erau implicaţi membri ai partidului. Scandalul a fost pe prima pagină a ziarelor toată săptămâna trecută şi a alimentat acuzaţiile ODS privind legăturile puterii cu crima organizată. Ulterior, prim-ministrul ceh a revenit cu o declaraţie surprinzătoare. "Conducerea partidului se va reuni mâine (astăzi, n.r.) şi intenţionez să recomand deschis trecerea partidului în opoziţie", a precizat el.

Guvern minoritar sau anticipate
     După declaraţiile lui Paroubek, şansele formării unui guvern de uniune naţională au scăzut considerabil, apreciază analiştii politici cehi, citaţi de agenţia CTK. Cel mai probabil, ODS se va alia cu ecologiştii şi creştin-democraţii şi vor încerca să atragă de partea lor un parlamentar al stângi, pentru a dispune de 101 mandate în Camera Deputaţilor, susţin sursele citate.
     În opinia Vladimirei Dvorakova, şi organizarea de alegeri anticipate este o soluţie, iar Peter Just, un alt analist, are aceeaşi părere. La rândul său, politologul Tomas Lebeda ar prefera o mare coaliţie. "Cred că politicienii au un semnal din partea electoratului. Nu pot fi provocate anticipate într-un moment în care politicienilor nu le convine rezultatul alegerilor", susţine Lebeda.
     Acum patru ani, social-democraţii obţineau 70 de locuri în Cameră şi intrau la guvernare alături de creştin-democraţi şi de Uniunea Libertăţii, coaliţia formată din cele trei partide beneficiind de 101 mandate parlamentare.

Opoziţia a mobilizat electoratul
     Printre surprizele acestui scrutinului de vineri şi sâmbătă se numără mobilizarea puternică a alegătorilor (64,47 la sută din cei înscrişi pe liste), mult mai mare decât la legislativele din 2002 (58 la sută). Înainte de scrutin, experţii preconizau că un absenteism ridicat ar favoriza comuniştii. Pentru a contracara această tendinţă, mai multe mişcări au lansat campanii pentru a-i convinge pe cehi să meargă la vot. Comuniştii mizau pe voturile celor defavorizaţi de reformă, a nostalgicilor erei sovietice şi a generaţiei tinere, însă în cele din urmă a pierdut 16 mandate. "Ne aşteptam la un rezultat mai bun", a recunoscut preşedintele partidului, Vojtech Filip, care nu a exclus remanieri în conducerea formaţiunii.
     Politologul Tomas Lebeda consideră că "dreapta a reuşit să mobilizeze alegătorii şi să îi convingă că un guvern minoritar al CSSD susţinut de comunişti ar fi echivalent cu prezenţa comuniştilor la guvernare".

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

     Într-un interviu acordat Mediafax, şeful diplomaţiei române, Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat că Marea Neagră este una dintre temele predilecte de politică externă şi a explicat de ce Federaţia Rusă şi Turcia manifestă reticenţă faţă de forumul organizat la Bucureşti. "Reticenţe au fost în general. Pentru că este o iniţiativă generală. Este prima oară când se-ntâmplă aşa ceva. Evident, nimeni nu se alătură unui asemenea proiect înainte de a fi convins că există şi un beneficiu de durată din organizarea şi participarea la un forum. În plus, nimeni nu mai are timp astăzi de întâlniri fără rezultat, de gimnastică retorică pe care să o practice într-o capitală oarecare sub titlul de inventar al propriei imagini. Nimeni nu mai are vreme de aşa ceva", a precizat Ungureanu. Potrivit ministrului de Externe, Turcia va fi reprezentată la nivel de viceprim-ministru, iar "în cazul Rusiei, vom vedea la ce nivel". Întrebat ce aşteaptă de la Forumul Mării Negre, Mihai Ungureanu a răspuns: "Acest forum are nevoie de un rodaj. Iar rodajul trebuie să înceapă cu învârtirea cheii în contact. Acesta este momentul esenţial în care ne aflăm. Partea excepţională a proiectului rezidă în chiar titlul său de premieră". La evenimentul de astăzi vor fi prezenţi preşedinţii Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei, înalţi reprezentanţi ai UE şi NATO, ai organizaţiilor internaţionale, cum sunt preşedintele în exerciţiu al OSCE, Karel de Gucht, sau secretarul general al Consiliului Europei, Terry Davis. Marea Britanie, Germania, Spania, Italia, Franţa şi Polonia vor fi reprezentate la nivel de înalţi oficiali (senior officials), a informat MAE.

Băsescu s-a întâlnit, aseară, cu fostul ambasador
     Aseară, după întrevederile avute cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, şi cu cel armean, Robert Kocharian, Traian Băsescu l-a primit la Cotroceni pe Jack Dyer Crouch, actualmente adjunctul lui Stephen Hadley, consilierul pentru securitate naţională al lui George W. Bush. Alături de J.D. Crouch, printre participanţii la forum se mai numără reprezentanţi ai mediului academic şi ai societăţii civile din regiune şi din spaţiul euro-atlantic, dar şi companii private, în special din sectorul energetic. Întâlnirea la nivel înalt va fi urmată de patru reuniuni la nivel de experţi, în format guvernamental-neguvernamental, cu participare regională şi extra-regională, pe următoarele teme: arhitectura cooperării regionale, buna guvernare, dezvoltarea susţinută, comerţ şi securitate energetică, managementul crizelor. (D.S.)