Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Politică
Interviu
Actualitate
Coșul zilnic
Social
Utile
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

PSD ar strânge cu ușa stânga lui Iliescu


Ion Iliescu atrage atenția că, în condițiile în care stânga nu se consolidează în jurul unui mesaj comun, există riscul apariției unui hiatus în spectrul politic românesc, ca și pericolul apariției demagogiei
și populismului

     Ion Iliescu pledează în favoarea creării unui Consiliu Consultativ, format din reprezentanții structurilor prezente la dezbaterea despre stânga românească, cu scopul de a gândi proiectele care se vor desfășura în perioada următoare.

     "În cadrul forumului, o să creăm un Consiliu Consultativ, un consiliu de reflecție, în care să chemăm reprezentanții celor care au fost de față (la dezbaterea despre stânga românească, n. red.), cu care să gândim împreună proiectele viitoare, și în perioada de vacanță și, mai ales, pentru toamnă", a precizat Iliescu.
     Întrebat dacă, după discuțiile avute, în cadrul ședinței Biroului Permanent Național (BPN) al PSD, mai vorbește despre "Polul Social", Iliescu a arătat că "această idee nu este împărtășită de toată lumea. Unii se grăbesc să constituie ceva, alții au rețineri să construiască o structură politică, alții resping de plano așa ceva. Deci, nu se împacă două tendințe contradictorii". Dar nu avem nevoie să forțăm nota, să compromitem ideea de a aduna toate forțele de stânga pe o platformă comună", a precizat Iliescu.
     Întrebat care ar fi calea de mijloc în aceste circumstanțe, a precizat că aceasta se referă, deocamdată, la crearea unui cadru de conlucrare, fără a se forța crearea unei structuri organizaționale sau politice. "Dacă partidele și organizațiile care participă la așa ceva vor găsi calea să construiască ceva, e treaba lor, pot să facă și poluri, și nepoluri, și orice".
     Senatorul social-democrat a subliniat, totodată, că "toate ideile care s-au emis trebuie să-și găsească o cale de concretizare". "Să nu punem carul înaintea boilor, să nu facem precum Alianța DA, care și-a anunțat fuziunea celor două partide, crearea unui partid de altă structură și, până la urmă, ce-a ieșit din asta? Când se pornește cu niște construcții mentale artificiale, care nu au suport, până la urmă se compromite chiar ideea. Deci, nu așa să procedăm, ci să procedăm realist, pornind de la niște realități date. Deci, să creăm, întâi, acest forum, această platformă - și de dezbateri, dar nu numai de dezbateri, ci și de acțiuni conjugate", a mai adăugat senatorul PSD.

"Să facem ceea ce e acceptat de toți"
     Ion Iliescu a mai spus că discuția din cadrul BPN al PSD a fost calmă, a cuprins explicații reciproce și a reieșit o serie de rețineri din partea conducerii PSD față de forumul de dezbateri privind stânga românească. "Eu am sesizat o serie de rețineri, multe dintre ele motivate, altele care reflectă o stare de temere, nu neapărat motivată, dar sunt niște realități obiective de care trebuie să ținem seama. Deci, trebuie să facem ceea ce este acceptabil pentru toți cei care participă la acest proces", a spus Iliescu.
     Slăbirea PSD nu este în interesul nimănui, iar acest partid trebuie să-și consolideze propria activitate. "Nu poate fi construită o adunare a forțelor de stânga în afara PSD, pe lângă PSD sau împotriva PSD", a adăugat Iliescu. El nu exclude însă apariția unui alt partid la stânga PSD.
     "N-am spus că e necesar (apariția unui partid la stânga PSD - n. red.), am spus doar că viața poate să consacre și așa ceva. Deci, nu este exclus nici un asemenea lucru. Dar asta nimeni nu poate să devanseze, să prestabilească artificial niște lucruri", a opinat el.
     Iliescu a arătat că, în condițiile în care stânga nu se consolidează în jurul unui mesaj comun, unitar, există pericolul apariției unui hiatus în cadrul spectrului politic românesc, hiatus în care vor pătrunde demagogia și populismul.
     Întrebat dacă la ultima ședință a conducerii PSD i s-a interzis să vorbească de "Polul Social" sau să se mai afișeze cu Petre Roman în public, Iliescu a răspuns: "Vă puteți închipui că-și poate permite Geoană așa ceva cu mine! Păi, dacă-și permitea careva, Geoană sau altul, îi ziceam ceva pe românește, îi salutam și plecam din ședință. Dacă n-ar manifesta respect elementar față de ceea ce reprezint eu pentru PSD și față de ei, i-aș trimite la plimbare, nici nu aș mai sta de vorbă cu ei".
     Întrebat ce crede despre soarta lui Năstase, Ion Iliescu a mai spus că aducerea lui Cozmin Gușă într-o funcție de conducere în PSD a fost una dintre marile lui greșeli și nu a fost singura. Dar că personal fiind președintele țării în acea perioadă, nu și-a permis să-l critice prea des în public.
     Întrebat ce crede despre introducerea votului uninominal, Ion Iliescu a opinat că aceasta și desființarea sistemului de vot pe liste ar duce la "becalizarea" României.

"Teama PSD nu este de Roman, ci de sciziune!"

     Ion Iliescu crede că președintele PSD, Mircea Geoană și actualii lideri ai partidului nu au motive mai de fond decât el să manifeste rețineri față de Petre Roman.
     "Nu Geoană și nu liderii de azi ai PSD au motive mai de fond decât mine să aibă rețineri față de Petre Roman. Așa că nu ei sunt cei care au vreo motivație ca să respingă dialogul cu acesta. Motivat aș fi eu, înaintea tuturor", a precizat Iliescu, răspunzând unei întrebări.
     Iliescu a precizat, de asemenea, că, în opinia sa, liderii actuali ai PSD nu se tem, de fapt, de Petre Roman, ci de faptul ca dezbaterea pe zona de stânga la care participă și Roman să nu creeze dislocări în cadrul PSD. "Nimeni nu e interesat în așa ceva. O construcție de unire a forțelor de stânga nu trebuie să ducă la sciziuni, la spărturi și la disocieri în interiorul PSD, ci din contră", a spus Iliescu.    
     Pe de altă parte, președintele PSD, Mircea Geoană, a reluat la Galați, la sfârșitul săptămânii, afirmațiile potrivit cărora Polul Social inițiat de Ion Iliescu și Petre Roman este un proiect ce s-a încheiat, practic, înainte să înceapă. "Am avut o întâlnire la nivelul partidului cu domnul Iliescu pe tema Polului Social. Am convenit că formula de este o formulă ce nu va mai fi folosită în viitor pentru simplul fapt că există o foarte mare confuzie în jurul acestui termen. Polul Social propus de Petre Roman reprezintă o confuzie politică ipotetică", a declarat Geoană.
     În opinia sa, singura soluție de a continua dezbaterile referitoare la politica de stânga rămâne organizația condusă de Răzvan Theodorescu.
     "În acest moment, decizia noastră și a domnului Ion Iliescu este să continuăm dezbaterile referitoare la stânga românească exclusiv în cadrul Forumului Democrat Român, organizație neguvernamentală condusă de Răzvan Theodorescu. PSD va fi reprezentat printr-un grup de reflecție la nivelul acestui Forum", a mai spus Mircea Geoană.

Arcul de Triumf (I)

     Încă din Antichitate arcurile de triumf erau destinate primirii armatelor victorioase care se întorceau de pe câmpul de luptă. Împărații Romei, pentru a marca impunerea "ordinii romane" în toată lumea, au construit numeroase monumente mărețe: apeducte, teatre, temple, arcuri de triumf, ele având pe lângă un rol funcțional și pe cel de a impune respect și teamă. Sunt celebre arcurile lui Titus, ale lui Traian de la Ancona, Benevento și Alcantára, cel a lui Janus Quadrifos de la Roma, al lui August de la Rimini și cel al lui Hadrian din Grecia.
     Când suveranii nu dispuneau de sumele necesare, se mulțumeau cu arcuri de triumf în miniatură sau înlocuitori. Așa este cazul arcului de triumf sub formă de album gravat de Albrecht Dürer pentru împăratul Maximilian al Germaniei, sau poarta triumfală ridicată în pripă, din carton și cu femei frumoase "în tablouri vivante" în loc de statui, în cinstea vizitei lui Carol Quintul în Țările de Jos.
     Iar dacă trecem la cele de dată mai recentă, vom pomeni pe cel mai frumos, arcul din Place de l'Étoile din Paris, care deși e de două ori mai mare decât cel al lui Septimius Sever, nu are decât o singură deschidere, și nu trei. Arcul din Place de l'Étoile comandat de Napoleon I arhitectului Jean Chalgrin, avea același scop ca și monumentele Romei antice, de a marca forța și ordinea Imperiului francez asupra întregii Europe, până în Egipt.
     Hitler, împreună cu arhitectul său, Speer, proiectase un arc la Berlin de trei ori mai mare decât cel din Paris. Mussolini a ridicat și el mai multe arcuri în diverse orașe ale Italiei. Până și la pavilionul de expoziții de lângă Casa Scânteii a existat un arc de triumf din carton, incendiat cu puțin înainte de decembrie 1989.
     Pentru eroii căzuți în primul război mondial, Constantin Brâncuși a creat la Târgu Jiu Poarta Sărutului, care îndeamnă, prin dragoste, la pace și înțelegere. Primarul Capitalei, G. Gr. Cantacuzino (1869-1870) a ridicat în Parcul Carol așa-zisa Fântână Filaret ce seamănă perfect cu un arc de triumf. În același parc, în 1906, cu prilejul Expoziției Naționale, poarta principală de acces era un frumos și monumental arc de triumf.
     Au existat și arcuri temporare, care au marcat clipe solmne din istoria poporului român. În această categorie se înscriu arcurile ridicate la București în 1848, 1859, 1878, 1906 și 1918. Cu ocazia vizitei împăratului Franz Joseph la București, între 18-30 septembrie 1896, în Capitală au fost ridicate nu mai puțin de patru arcuri de triumf.
     Va sosi momentul 1 Decembrie 1918, când pe Șoseaua Kiseleff va fi ridicat un arc provizoriu, pentru a marca primirea familiei regale și a membrilor guvernului, întorși din exil, după doi ani de zile. (IONEL ZĂNESCU - "Magazin istoric", nr. 12, decembrie 2002)

Mulțumim redacției Magazin Istoric
pentru bunăvoința de a ne pune la dispoziție revistele.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.