|
PSD ar strânge cu ușa
stânga lui Iliescu |

Ion Iliescu atrage atenția că, în condițiile în care stânga nu se consolidează în
jurul unui mesaj comun, există riscul apariției unui hiatus în spectrul politic
românesc, ca și pericolul apariției demagogiei
și populismului
|
Ion Iliescu pledează în favoarea creării
unui Consiliu Consultativ, format din reprezentanții structurilor prezente la dezbaterea
despre stânga românească, cu scopul de a gândi proiectele care se vor desfășura în
perioada următoare.
"În cadrul forumului, o să creăm un Consiliu
Consultativ, un consiliu de reflecție, în care să chemăm reprezentanții celor care au
fost de față (la dezbaterea despre stânga românească, n. red.), cu care să gândim
împreună proiectele viitoare, și în perioada de vacanță și, mai ales, pentru
toamnă", a precizat Iliescu.
Întrebat dacă, după discuțiile avute, în cadrul ședinței
Biroului Permanent Național (BPN) al PSD, mai vorbește despre "Polul Social",
Iliescu a arătat că "această idee nu este împărtășită de toată lumea. Unii
se grăbesc să constituie ceva, alții au rețineri să construiască o structură
politică, alții resping de plano așa ceva. Deci, nu se împacă două tendințe
contradictorii". Dar nu avem nevoie să forțăm nota, să compromitem ideea de a
aduna toate forțele de stânga pe o platformă comună", a precizat Iliescu.
Întrebat care ar fi calea de mijloc în aceste circumstanțe, a
precizat că aceasta se referă, deocamdată, la crearea unui cadru de conlucrare, fără
a se forța crearea unei structuri organizaționale sau politice. "Dacă partidele
și organizațiile care participă la așa ceva vor găsi calea să construiască ceva, e
treaba lor, pot să facă și poluri, și nepoluri, și orice".
Senatorul social-democrat a subliniat, totodată, că "toate
ideile care s-au emis trebuie să-și găsească o cale de concretizare". "Să
nu punem carul înaintea boilor, să nu facem precum Alianța DA, care și-a anunțat
fuziunea celor două partide, crearea unui partid de altă structură și, până la
urmă, ce-a ieșit din asta? Când se pornește cu niște construcții mentale
artificiale, care nu au suport, până la urmă se compromite chiar ideea. Deci, nu așa
să procedăm, ci să procedăm realist, pornind de la niște realități date. Deci, să
creăm, întâi, acest forum, această platformă - și de dezbateri, dar nu numai de
dezbateri, ci și de acțiuni conjugate", a mai adăugat senatorul PSD.
"Să facem ceea ce e acceptat de toți"
Ion Iliescu a mai spus că discuția din cadrul BPN al PSD a fost
calmă, a cuprins explicații reciproce și a reieșit o serie de rețineri din partea
conducerii PSD față de forumul de dezbateri privind stânga românească. "Eu am
sesizat o serie de rețineri, multe dintre ele motivate, altele care reflectă o stare de
temere, nu neapărat motivată, dar sunt niște realități obiective de care trebuie să
ținem seama. Deci, trebuie să facem ceea ce este acceptabil pentru toți cei care
participă la acest proces", a spus Iliescu.
Slăbirea PSD nu este în interesul nimănui, iar acest partid
trebuie să-și consolideze propria activitate. "Nu poate fi construită o adunare a
forțelor de stânga în afara PSD, pe lângă PSD sau împotriva PSD", a adăugat
Iliescu. El nu exclude însă apariția unui alt partid la stânga PSD.
"N-am spus că e necesar (apariția unui partid la stânga
PSD - n. red.), am spus doar că viața poate să consacre și așa ceva. Deci, nu este
exclus nici un asemenea lucru. Dar asta nimeni nu poate să devanseze, să prestabilească
artificial niște lucruri", a opinat el.
Iliescu a arătat că, în condițiile în care stânga nu se
consolidează în jurul unui mesaj comun, unitar, există pericolul apariției unui hiatus
în cadrul spectrului politic românesc, hiatus în care vor pătrunde demagogia și
populismul.
Întrebat dacă la ultima ședință a conducerii PSD i s-a
interzis să vorbească de "Polul Social" sau să se mai afișeze cu Petre Roman
în public, Iliescu a răspuns: "Vă puteți închipui că-și poate permite Geoană
așa ceva cu mine! Păi, dacă-și permitea careva, Geoană sau altul, îi ziceam ceva pe
românește, îi salutam și plecam din ședință. Dacă n-ar manifesta respect elementar
față de ceea ce reprezint eu pentru PSD și față de ei, i-aș trimite la plimbare,
nici nu aș mai sta de vorbă cu ei".
Întrebat ce crede despre soarta lui Năstase, Ion Iliescu a mai
spus că aducerea lui Cozmin Gușă într-o funcție de conducere în PSD a fost una
dintre marile lui greșeli și nu a fost singura. Dar că personal fiind președintele
țării în acea perioadă, nu și-a permis să-l critice prea des în public.
Întrebat ce crede despre introducerea votului uninominal, Ion
Iliescu a opinat că aceasta și desființarea sistemului de vot pe liste ar duce la
"becalizarea" României. |
|
"Teama PSD nu este de
Roman, ci de sciziune!" |
Ion Iliescu crede că președintele PSD, Mircea
Geoană și actualii lideri ai partidului nu au motive mai de fond decât el să manifeste
rețineri față de Petre Roman.
"Nu Geoană și nu liderii de azi ai PSD au motive mai de
fond decât mine să aibă rețineri față de Petre Roman. Așa că nu ei sunt cei care
au vreo motivație ca să respingă dialogul cu acesta. Motivat aș fi eu, înaintea
tuturor", a precizat Iliescu, răspunzând unei întrebări.
Iliescu a precizat, de asemenea, că, în opinia sa, liderii
actuali ai PSD nu se tem, de fapt, de Petre Roman, ci de faptul ca dezbaterea pe zona de
stânga la care participă și Roman să nu creeze dislocări în cadrul PSD. "Nimeni
nu e interesat în așa ceva. O construcție de unire a forțelor de stânga nu trebuie
să ducă la sciziuni, la spărturi și la disocieri în interiorul PSD, ci din
contră", a spus Iliescu.
Pe de altă parte, președintele PSD, Mircea Geoană, a reluat la
Galați, la sfârșitul săptămânii, afirmațiile potrivit cărora Polul Social inițiat
de Ion Iliescu și Petre Roman este un proiect ce s-a încheiat, practic, înainte să
înceapă. "Am avut o întâlnire la nivelul partidului cu domnul Iliescu pe tema
Polului Social. Am convenit că formula de este o formulă ce nu va mai fi folosită în
viitor pentru simplul fapt că există o foarte mare confuzie în jurul acestui termen.
Polul Social propus de Petre Roman reprezintă o confuzie politică ipotetică", a
declarat Geoană.
În opinia sa, singura soluție de a continua dezbaterile
referitoare la politica de stânga rămâne organizația condusă de Răzvan Theodorescu.
"În acest moment, decizia noastră și a domnului Ion
Iliescu este să continuăm dezbaterile referitoare la stânga românească exclusiv în
cadrul Forumului Democrat Român, organizație neguvernamentală condusă de Răzvan
Theodorescu. PSD va fi reprezentat printr-un grup de reflecție la nivelul acestui
Forum", a mai spus Mircea Geoană. |
 |
Arcul de Triumf (I) |
Încă din Antichitate arcurile de triumf erau destinate primirii armatelor victorioase
care se întorceau de pe câmpul de luptă. Împărații Romei, pentru a marca impunerea
"ordinii romane" în toată lumea, au construit numeroase monumente mărețe:
apeducte, teatre, temple, arcuri de triumf, ele având pe lângă un rol funcțional și
pe cel de a impune respect și teamă. Sunt celebre arcurile lui Titus, ale lui Traian de
la Ancona, Benevento și Alcantára, cel a lui Janus Quadrifos de la Roma, al lui August
de la Rimini și cel al lui Hadrian din Grecia.
Când suveranii nu dispuneau de sumele necesare, se mulțumeau cu
arcuri de triumf în miniatură sau înlocuitori. Așa este cazul arcului de triumf sub
formă de album gravat de Albrecht Dürer pentru împăratul Maximilian al Germaniei, sau
poarta triumfală ridicată în pripă, din carton și cu femei frumoase "în
tablouri vivante" în loc de statui, în cinstea vizitei lui Carol Quintul în
Țările de Jos.
Iar dacă trecem la cele de dată mai recentă, vom pomeni pe cel
mai frumos, arcul din Place de l'Étoile din Paris, care deși e de două ori mai mare
decât cel al lui Septimius Sever, nu are decât o singură deschidere, și nu trei. Arcul
din Place de l'Étoile comandat de Napoleon I arhitectului Jean Chalgrin, avea același
scop ca și monumentele Romei antice, de a marca forța și ordinea Imperiului francez
asupra întregii Europe, până în Egipt.
Hitler, împreună cu arhitectul său, Speer, proiectase un arc
la Berlin de trei ori mai mare decât cel din Paris. Mussolini a ridicat și el mai multe
arcuri în diverse orașe ale Italiei. Până și la pavilionul de expoziții de lângă
Casa Scânteii a existat un arc de triumf din carton, incendiat cu puțin înainte de
decembrie 1989.
Pentru eroii căzuți în primul război mondial, Constantin
Brâncuși a creat la Târgu Jiu Poarta Sărutului, care îndeamnă, prin dragoste, la
pace și înțelegere. Primarul Capitalei, G. Gr. Cantacuzino (1869-1870) a ridicat în
Parcul Carol așa-zisa Fântână Filaret ce seamănă perfect cu un arc de triumf. În
același parc, în 1906, cu prilejul Expoziției Naționale, poarta principală de acces
era un frumos și monumental arc de triumf.
Au existat și arcuri temporare, care au marcat clipe solmne din
istoria poporului român. În această categorie se înscriu arcurile ridicate la
București în 1848, 1859, 1878, 1906 și 1918. Cu ocazia vizitei împăratului Franz
Joseph la București, între 18-30 septembrie 1896, în Capitală au fost ridicate nu mai
puțin de patru arcuri de triumf.
Va sosi momentul 1 Decembrie 1918, când pe Șoseaua Kiseleff va
fi ridicat un arc provizoriu, pentru a marca primirea familiei regale și a membrilor
guvernului, întorși din exil, după doi ani de zile. (IONEL ZĂNESCU -
"Magazin istoric", nr. 12, decembrie 2002) |
Mulțumim redacției Magazin Istoric
pentru bunăvoința de a ne pune la dispoziție revistele. |
|