Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Politică
Interviu
Actualitate
Coșul zilnic
Social
Utile
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Municipialitatea vă invită să circulați, de azi, per pedes apostolorum

Începe marea asfaltare!


Îndemnul municipal pentru a scăpa de coșmarul traficului vine de la directorul Administrației Străzilor, Elena Ghineraru: "Le solicităm șoferilor să mai lase mașinile acasă, să folosească RATB-ul și metroul. Să aibă răbdare cu noi. Nu poți circula în condiții de confort dacă nu ai răbdare ca străzile să fie bine executate"

     Municipalitatea va deschide șantiere pe 113 bulevarde ale Capitalei și închide un sens de circulație pe Podul Grant începând de azi, lucrările urmând să fie derulate pe toată durata verii, a anunțat primarul general, Adriean Videanu.

     Lucrările pe bulevardele principale nu vor începe simultan. Cu toate acestea, lunile iulie și august vor reprezenta vârful de lucrări, fiind deschise șantiere pe 80 la sută din obiectivele stabilite. De asemenea, spre sfârșitul verii sunt programate lucrările de construcție a pasajului de la Basarab și a celui de la intersecția străzii Doamna Ghica cu Șoseaua Colentina. Tot din vara acestui an ar urma să înceapă lucrările de construcție a 22 de parcaje subterane în zona centrală.
     "Va fi o vară grea pentru toată lumea. Pentru șoferi, pentru constructori, pentru polițiștii care vor sta în stradă zi lumină. Am avertizat și recunosc public că va fi o vară extrem de dificilă pentru traficul bucureștean", a afirmat primarul general.
     Valoarea investițiilor în infrastructura rutieră a orașului sunt estimate la 850 de milioane de lei, majoritatea cu finanțare din emisiunea de eurobonduri. Restul străzilor sunt asfaltate cu bani de la buget și din împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții, Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
     Potrivit graficului de lucrări, începând de azi va fi închis Podul Grant pe tronsonul Turda-Crângași. Tot de azi, începe asfaltarea celor 39 de bulevarde scoase la licitație de Administrația Străzilor, valoarea investițiilor fiind estimată la aproape 3.000 de miliarde de lei.
     La reabilitarea și consolidarea Podului Grant se va lucra toată vara, în intervalul 4 iunie - 1 septembrie. Până la jumătatea lunii iulie va fi închis complet tronsonul Turda - Crângași, urmând ca din 30 iulie și până la 1 septembrie să fie blocat tronsonul Crângași - Turda. În intervalul 15 -30 iulie, circulația va fi deschisă temporar pe ambele tronsoane.
     În perioada lucrărilor, pe cealaltă cale de rulare rămasă deschisă se va putea circula în ambele sensuri.
     Bucureștenii din zona de nord a orașului vor putea ajunge în cartierele Drumul Taberei și Militari numai după un ocol pe la Gara de Nord, în perioada 4 iunie - 15 iulie.
     În cealaltă jumătate a verii, respectiv în perioada 30 iulie - 1 septembrie, locuitorii cartierelor Drumul Taberei și Militari vor putea ajunge în zona de nord numai după un ocol prin zona Eroilor - Gara de Nord.
     Fără rute alternative, calvarul șoferilor bucureșteni din zonele amintite va continua și pe traseele rămase ca unică soluție de ocol a Podului Grant.
     Administrația Străzilor începe, azi, lucrări de asfaltare și pe cele câteva rute alternative rămase ca legătură între nordul și sud-vestul Capitalei, respectiv Calea Plevnei, Bulevardul Ion Mihalache, Bulevardul Iuliu Maniu sau Șoseaua Giulești.
     Cele 39 de bulevarde ce vor fi asfaltate de Administrația Străzilor sunt răspândite în toate zonale orașului.
     Dornice de muncă sunt și cele șase societăți comerciale, mult controversate, care au primit în administrare, anul trecut, o sută de bulevarde principale din București. Acestea au anunțat, la rândul lor, mici șantiere pentru refacerea carosabilului vechi de doar doi ani, "măcinat" de ploi și ninsori. Cu alte cuvinte, potrivit anunțului municipal, din vară, încep lucrări pe 113 artere principale, din cele 350 câte are în administare municipalitatea, care nu a avut, însă, o strategie în derularea acestor lucrări, bulevardele care urmează să fie decopertate și asfaltate fiind "împrăștiate" în tot orașul.
     Jumătate din căile de acces dinspre și în Capitală se închid. Se încep simultan lucrări pe arterele principale periferice - Șoseaua București-Târgoviște (nord), Șoseaua Dristorului (est), Șoseaua București-Măgurele (vest), Drumul Găzarului, Șoseaua Progresului, Giurgiului (sud).
     De asemenea, niciun cartier nu va scăpa de lucrări. Se asfaltează în Berceni, Rahova, Drumul Taberei, Chitila, Bucureștii Noi, Colentina, Pantelimon și Dristor.
     Dacă vor reuși să se strecoare printre utilajele din cartiere, șoferii bucureșteni vor da peste cele din centru: se asfaltează în zona Cișmigiu (pe străzile Anghel Saligny, Eforie, Brezoianu, Beldiman, Domnița Anastasia, Gutemberg, Elie Radu, General Henri Mathias Berthelot, Luterană, Știrbei Vodă), Universitate (Hristo Botev, Ion Câmpineanu), sau Unirii (pe bd. Dimitrie Cantemir). Calvarul șoferilor nu se încheie: se sapă în 22 de intersecții centrale pentru amenajarea a aproape 14.000 de locuri de parcare.
     Piedici în traficul bucureșean vor constitui și lucrările la Pasajul Basarab și cel de la Doamna Ghica. Câștigătorii licitațiilor urmează să fie anunțați la sfârșitul lunii iunie, lucrările urmând să înceapă spre sfârșitul verii.
     Construcția pasajului de la Basarab va dura trei ani, potrivit proiectului, în timp ce lucrarea care va traversa intersecția Doamna Ghica (Colentina) va dura doi ani.

Pe linia 131 a RATB se circulă, de sâmbătă,
cu Mercedes

     Primele 10 autobuze Mercedes, din cele 500 achiziționate de Primăria Capitalei anul trecut, au fost puse, sâmbătă, în circulație, pe linia 131, pornind de la terminalul RATB din Piața Presei Libere, în prezența primarului general, Adriean Videanu și a directorului RATB, Gheorghe Aron.

     Adriean Videanu a declarat că achiziția celor 500 de autobuze va duce la creșterea calității serviciilor pentru bucureșteni și la eficientizarea serviciilor regiei de transport. Totodată, prin creșterea calității, Primăria speră să reducă circulația cu mașini proprii prin Capitală, ceea ce ar duce la descongestionarea traficului.
     Edilul Capitalei a precizat că aceste autobuze pot fi folosite pe toate drumurile din București care sunt reparate, urmând ca ulterior acestea să circule pe toate traseele RATB. Prioritare vor fi traseele din centrul Capitalei.
     Noile autobuze Mercedes au puntea foarte joasă, motiv pentru care nu pot circula pe drumuri cu denivelări. "Pentru drumurile din afara Bucureștiului sau în zone unde drumurile nu sunt reparate, sigur că nu putem să băgăm aceste autobuze", a spus Videanu.
     În perioada iunie-decembrie 2006, în Capitală vor ajunge 400 de autobuze noi, iar în 2007, restul de o sută de unități, acestea urmând să fie introduse treptat pe traseele RATB. "Avem un flux de 15-20 de autobuze pe săptămână și, pe măsură ce vin, vor intra pe traseu", a precizat Videanu.
     Autobuzul are 27 de scaune și 79 de locuri în picioare, motor Diesel Euro 3, sisteme de navigație performante și sistem electronic de frânare. Mijloacele de transport au podea joasă de la un capăt la altul și rampă de acces pentru persoane cu handicap locomotor sau pentru a facilita accesul căruțului pentru copii.
     Noile autobuze Mercedes sunt dotate deja cu cititoare de cartele, acest sistem de ticketing urmând să fie introdus, până la sfârșitul anului, și pe celelalte linii din București.
     Cele 500 de mijloace de transport noi vor reprezenta jumătate din parcul auto al regiei, acestea urmând să înlocuiască, în principal, autobuzele DAF.
     Cele 500 de autobuze au costat 94 de milioane de euro.

Coșul zilnic, de dr. Teodor Brateș

Cu picioarele pe pământ

     Din păcate, inclusiv în acest spațiu tipografic, am avut de prea multe ori prilejul de a prezenta exemple prin care, cu ajutorul datelor statistice, se poate demonstra aproape orice, în cea mai "convingătoare" manieră de deformare sau eludare a realității. De aceea, se impune nu numai apelul la diferite surse de evaluare, ci și luarea în seamă a unui număr cât mai mare de corelații.
     Când oficialitățile prezintă procente de-a dreptul amețitoare despre ritmul diminuării sărăciei, avem toate motivele să fim - cel puțin - circumspecți. Realitățile în care trăim contrazic drastic astfel de "informații" tranchilizante. Să ne gândim la un exemplu care vizează direct "coșul zilnic". O mare importanță prezintă (o știe fiecare) ponderile diferitelor cheltuieli în asigurarea supraviețuirii. Bunăoară, statistica oficială indică pentru mărfurile alimentare o pondere de 40,71 la sută în totalul cheltuielilor medii pe o familie. O serie de centre independente de cercetare consideră, pe baza propriilor calcule, că această pondere oscilează în jurul a 50 la sută. Repet, este vorba despre date care se referă la mediile matematice. Dar nici procentajele mai mari nu reflectă suficient de nuanțat situația reală. Presupunând că operăm cu salariul mediu net, care se situează la circa opt milioane de lei vechi, constatăm că pentru mărfurile alimentare se cheltuiesc, tot în medie, patru milioane de lei. Rezultă că restul de patru milioane se poate destina altor cheltuieli. Dar ce te faci când iei în calcul situația celor cu salariul minim sau aproape de acesta. Poți să te hrănești cu doar 1,8 milioane de lei vechi pe o întreagă lună, astfel încât să te "încadrezi" în situația generală, jumătate pentru mâncare, jumătate pentru restul? Pentru a nu lăsa loc unor interpretări eronate, precizez că nu pun la îndoială probitatea nici unui cercetător, indiferent de rezultatele la care se ajunge, folosindu-se metodologii diverse. Depinde, însă, cum spuneam, de ce anume vrei să demonstrezi, uneori folosind chiar aceeași metodologie. Să mai dau un exemplu. Se exprimă temeri în legătură cu posibilitățile de creștere foarte rapidă a creditului ipotecar. Înainte de a emite orice fel de pronosticuri, se cuvine să ne gândim și la resursele la dispoziția populației, la nivelul de economisire foarte scăzut (de fapt, așa numitele "produse de economisire" au cunoscut o scădere valorică deloc neglijabilă), la posibilitatera de rambursare a creditelor contractate. În acestă privință, cei mai mulți statisticieni consideră că mai puțin de 10 la sută din totalul familiilor se află în situația de a face apel la creditul ipotecar. Aceste exemple (care pot fi completate cu numeroase altele) arată că este hazardat să operăm exclusiv cu un anumit tip de date statistice întrucât, în acest fel, realitatea poate fi percepută insuficient de nuanțat (în cazul cel mai favorabil). Este posibil ca mulți concetățeni să considere că avem de-a face cu teme care nu prezintă pentru ei nici măcar un interes minim. Dar, dacă li se va aminti că multe decizii care îi vizează, în special cele de politică socială, sunt luate tocmai pe baza unor astfel de statistici? Cu siguranță, își vor schimba părerea.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.