| Municipialitatea vă invită să circulați, de
azi, per pedes apostolorum |
Începe marea asfaltare! |

Îndemnul municipal pentru a scăpa de coșmarul traficului vine de la directorul
Administrației Străzilor, Elena Ghineraru: "Le solicităm șoferilor să mai lase
mașinile acasă, să folosească RATB-ul și metroul. Să aibă răbdare cu noi. Nu poți
circula în condiții de confort dacă nu ai răbdare ca străzile să fie bine
executate"
|
Municipalitatea va deschide șantiere pe 113
bulevarde ale Capitalei și închide un sens de circulație pe Podul Grant începând de
azi, lucrările urmând să fie derulate pe toată durata verii, a anunțat primarul
general, Adriean Videanu.
Lucrările pe bulevardele principale nu vor începe simultan.
Cu toate acestea, lunile iulie și august vor reprezenta vârful de lucrări, fiind
deschise șantiere pe 80 la sută din obiectivele stabilite. De asemenea, spre sfârșitul
verii sunt programate lucrările de construcție a pasajului de la Basarab și a celui de
la intersecția străzii Doamna Ghica cu Șoseaua Colentina. Tot din vara acestui an ar
urma să înceapă lucrările de construcție a 22 de parcaje subterane în zona
centrală.
"Va fi o vară grea pentru toată lumea. Pentru șoferi,
pentru constructori, pentru polițiștii care vor sta în stradă zi lumină. Am avertizat
și recunosc public că va fi o vară extrem de dificilă pentru traficul
bucureștean", a afirmat primarul general.
Valoarea investițiilor în infrastructura rutieră a orașului
sunt estimate la 850 de milioane de lei, majoritatea cu finanțare din emisiunea de
eurobonduri. Restul străzilor sunt asfaltate cu bani de la buget și din împrumuturi de
la Banca Europeană de Investiții, Banca Mondială și Banca Europeană pentru
Reconstrucție și Dezvoltare.
Potrivit graficului de lucrări, începând de azi va fi închis
Podul Grant pe tronsonul Turda-Crângași. Tot de azi, începe asfaltarea celor 39 de
bulevarde scoase la licitație de Administrația Străzilor, valoarea investițiilor fiind
estimată la aproape 3.000 de miliarde de lei.
La reabilitarea și consolidarea Podului Grant se va lucra toată
vara, în intervalul 4 iunie - 1 septembrie. Până la jumătatea lunii iulie va fi
închis complet tronsonul Turda - Crângași, urmând ca din 30 iulie și până la 1
septembrie să fie blocat tronsonul Crângași - Turda. În intervalul 15 -30 iulie,
circulația va fi deschisă temporar pe ambele tronsoane.
În perioada lucrărilor, pe cealaltă cale de rulare rămasă
deschisă se va putea circula în ambele sensuri.
Bucureștenii din zona de nord a orașului vor putea ajunge în
cartierele Drumul Taberei și Militari numai după un ocol pe la Gara de Nord, în
perioada 4 iunie - 15 iulie.
În cealaltă jumătate a verii, respectiv în perioada 30 iulie
- 1 septembrie, locuitorii cartierelor Drumul Taberei și Militari vor putea ajunge în
zona de nord numai după un ocol prin zona Eroilor - Gara de Nord.
Fără rute alternative, calvarul șoferilor bucureșteni din
zonele amintite va continua și pe traseele rămase ca unică soluție de ocol a Podului
Grant.
Administrația Străzilor începe, azi, lucrări de asfaltare și
pe cele câteva rute alternative rămase ca legătură între nordul și sud-vestul
Capitalei, respectiv Calea Plevnei, Bulevardul Ion Mihalache, Bulevardul Iuliu Maniu sau
Șoseaua Giulești.
Cele 39 de bulevarde ce vor fi asfaltate de Administrația
Străzilor sunt răspândite în toate zonale orașului.
Dornice de muncă sunt și cele șase societăți comerciale,
mult controversate, care au primit în administrare, anul trecut, o sută de bulevarde
principale din București. Acestea au anunțat, la rândul lor, mici șantiere pentru
refacerea carosabilului vechi de doar doi ani, "măcinat" de ploi și ninsori.
Cu alte cuvinte, potrivit anunțului municipal, din vară, încep lucrări pe 113 artere
principale, din cele 350 câte are în administare municipalitatea, care nu a avut,
însă, o strategie în derularea acestor lucrări, bulevardele care urmează să fie
decopertate și asfaltate fiind "împrăștiate" în tot orașul.
Jumătate din căile de acces dinspre și în Capitală se
închid. Se încep simultan lucrări pe arterele principale periferice - Șoseaua
București-Târgoviște (nord), Șoseaua Dristorului (est), Șoseaua București-Măgurele
(vest), Drumul Găzarului, Șoseaua Progresului, Giurgiului (sud).
De asemenea, niciun cartier nu va scăpa de lucrări. Se
asfaltează în Berceni, Rahova, Drumul Taberei, Chitila, Bucureștii Noi, Colentina,
Pantelimon și Dristor.
Dacă vor reuși să se strecoare printre utilajele din cartiere,
șoferii bucureșteni vor da peste cele din centru: se asfaltează în zona Cișmigiu (pe
străzile Anghel Saligny, Eforie, Brezoianu, Beldiman, Domnița Anastasia, Gutemberg, Elie
Radu, General Henri Mathias Berthelot, Luterană, Știrbei Vodă), Universitate (Hristo
Botev, Ion Câmpineanu), sau Unirii (pe bd. Dimitrie Cantemir). Calvarul șoferilor nu se
încheie: se sapă în 22 de intersecții centrale pentru amenajarea a aproape 14.000 de
locuri de parcare.
Piedici în traficul bucureșean vor constitui și lucrările la
Pasajul Basarab și cel de la Doamna Ghica. Câștigătorii licitațiilor urmează să fie
anunțați la sfârșitul lunii iunie, lucrările urmând să înceapă spre sfârșitul
verii.
Construcția pasajului de la Basarab va dura trei ani, potrivit
proiectului, în timp ce lucrarea care va traversa intersecția Doamna Ghica (Colentina)
va dura doi ani. |
|
|
Pe linia 131 a RATB se
circulă, de sâmbătă,
cu Mercedes |
|
Primele 10 autobuze Mercedes, din cele 500 achiziționate de Primăria Capitalei anul
trecut, au fost puse, sâmbătă, în circulație, pe linia 131, pornind de la terminalul
RATB din Piața Presei Libere, în prezența primarului general, Adriean Videanu și a
directorului RATB, Gheorghe Aron. Adriean Videanu
a declarat că achiziția celor 500 de autobuze va duce la creșterea calității
serviciilor pentru bucureșteni și la eficientizarea serviciilor regiei de transport.
Totodată, prin creșterea calității, Primăria speră să reducă circulația cu
mașini proprii prin Capitală, ceea ce ar duce la descongestionarea traficului.
Edilul Capitalei a precizat că aceste autobuze pot fi folosite
pe toate drumurile din București care sunt reparate, urmând ca ulterior acestea să
circule pe toate traseele RATB. Prioritare vor fi traseele din centrul Capitalei.
Noile autobuze Mercedes au puntea foarte joasă, motiv pentru
care nu pot circula pe drumuri cu denivelări. "Pentru drumurile din afara
Bucureștiului sau în zone unde drumurile nu sunt reparate, sigur că nu putem să
băgăm aceste autobuze", a spus Videanu.
În perioada iunie-decembrie 2006, în Capitală vor ajunge 400
de autobuze noi, iar în 2007, restul de o sută de unități, acestea urmând să fie
introduse treptat pe traseele RATB. "Avem un flux de 15-20 de autobuze pe săptămână
și, pe măsură ce vin, vor intra pe traseu", a precizat Videanu.
Autobuzul are 27 de scaune și 79 de locuri în picioare, motor
Diesel Euro 3, sisteme de navigație performante și sistem electronic de frânare.
Mijloacele de transport au podea joasă de la un capăt la altul și rampă de acces
pentru persoane cu handicap locomotor sau pentru a facilita accesul căruțului pentru
copii.
Noile autobuze Mercedes sunt dotate deja cu cititoare de cartele,
acest sistem de ticketing urmând să fie introdus, până la sfârșitul anului, și pe
celelalte linii din București.
Cele 500 de mijloace de transport noi vor reprezenta jumătate
din parcul auto al regiei, acestea urmând să înlocuiască, în principal, autobuzele
DAF.
Cele 500 de autobuze au costat 94 de milioane de euro. |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Cu picioarele pe pământ |
Din păcate, inclusiv în acest spațiu tipografic, am avut de prea multe ori prilejul de
a prezenta exemple prin care, cu ajutorul datelor statistice, se poate demonstra aproape
orice, în cea mai "convingătoare" manieră de deformare sau eludare a
realității. De aceea, se impune nu numai apelul la diferite surse de evaluare, ci și
luarea în seamă a unui număr cât mai mare de corelații.
Când oficialitățile prezintă procente de-a dreptul
amețitoare despre ritmul diminuării sărăciei, avem toate motivele să fim - cel
puțin - circumspecți. Realitățile în care trăim contrazic drastic astfel de
"informații" tranchilizante. Să ne gândim la un exemplu care vizează direct
"coșul zilnic". O mare importanță prezintă (o știe fiecare) ponderile
diferitelor cheltuieli în asigurarea supraviețuirii. Bunăoară, statistica oficială
indică pentru mărfurile alimentare o pondere de 40,71 la sută în totalul cheltuielilor
medii pe o familie. O serie de centre independente de cercetare consideră, pe baza
propriilor calcule, că această pondere oscilează în jurul a 50 la sută. Repet, este
vorba despre date care se referă la mediile matematice. Dar nici procentajele mai mari nu
reflectă suficient de nuanțat situația reală. Presupunând că operăm cu salariul
mediu net, care se situează la circa opt milioane de lei vechi, constatăm că pentru
mărfurile alimentare se cheltuiesc, tot în medie, patru milioane de lei. Rezultă că
restul de patru milioane se poate destina altor cheltuieli. Dar ce te faci când iei în
calcul situația celor cu salariul minim sau aproape de acesta. Poți să te hrănești cu
doar 1,8 milioane de lei vechi pe o întreagă lună, astfel încât să te
"încadrezi" în situația generală, jumătate pentru mâncare, jumătate pentru
restul? Pentru a nu lăsa loc unor interpretări eronate, precizez că nu pun la
îndoială probitatea nici unui cercetător, indiferent de rezultatele la care se ajunge,
folosindu-se metodologii diverse. Depinde, însă, cum spuneam, de ce anume vrei să
demonstrezi, uneori folosind chiar aceeași metodologie. Să mai dau un exemplu. Se
exprimă temeri în legătură cu posibilitățile de creștere foarte rapidă a
creditului ipotecar. Înainte de a emite orice fel de pronosticuri, se cuvine să ne
gândim și la resursele la dispoziția populației, la nivelul de economisire foarte
scăzut (de fapt, așa numitele "produse de economisire" au cunoscut o scădere
valorică deloc neglijabilă), la posibilitatera de rambursare a creditelor contractate.
În acestă privință, cei mai mulți statisticieni consideră că mai puțin de 10 la
sută din totalul familiilor se află în situația de a face apel la creditul ipotecar.
Aceste exemple (care pot fi completate cu numeroase altele) arată că este hazardat să
operăm exclusiv cu un anumit tip de date statistice întrucât, în acest fel, realitatea
poate fi percepută insuficient de nuanțat (în cazul cel mai favorabil). Este posibil ca
mulți concetățeni să considere că avem de-a face cu teme care nu prezintă pentru ei
nici măcar un interes minim. Dar, dacă li se va aminti că multe decizii care îi
vizează, în special cele de politică socială, sunt luate tocmai pe baza unor astfel de
statistici? Cu siguranță, își vor schimba părerea. |
|