Petrom va începe, la 25 mai, plata dividendelor pentru anul 2005, cu excepţia Ministerului Economiei şi Comerţului (MEC) şi Fondului Proprietatea, care nu au ajuns la un acord privind modalitatea de distribuţie, au declarat reprezentanţii firmei.

     Petrom va acorda dividende de 738 milioane lei (circa 210 milioane euro), valoarea brută pe acţiune fiind de 0,013 lei.
     Ministerul Economiei a transferat în luna martie 5,6 miliarde acţiuni Petrom în contul Fondului Proprietatea, creat pentru despăgubirea proprietarilor deposedaţi abuziv de imobile în perioada regimului comunist. Astfel, participaţia MEC a ajuns la 30,74% din capitalul social, iar Fondul Proprietatea a ajuns să controleze un pachet de acţiuni de 9,99%. Ministerul Economiei ar urma să încaseze dividende în valoare de circa 223,6 de milioane de lei, iar Fondul Proprietatea, de circa 73 milioane lei.
     "Întrebarea este cine ia dividendele, MEC sau Fondul Proprietatea", se întreabă Werner Schinhan, directorul general adjunct al Petrom.
     Plata dividendelor către MEC şi Fondul Proprietatea se va face după publicarea unui act normativ cu putere de lege care să stabilească concret modalitatea de distribuire a dividendelor pentru anul 2005 între MEC şi Fond. O variantă ar fi încheierea unei convenţii.
     Conform hotărârii acţionarilor Petrom, luată la Adunarea Generală din 25 aprilie, o decizie în acest sens poate fi luată pană la sfârşitul lunii iunie. "Dacă, până la sfarşitul lunii iunie, nu va exista nici un acord între MEC şi Fondul Proprietatea, dividendele aferente celor 9,9% din acţiuni merg automat la Fondul Proprietatea. Dacă se ajunge la o înţelegere, noi o vom respecta", a afirmat Schinhan.
     OMV este acţionarul majoritar al Petrom cu un pachet de 51,011% din acţiuni. Un alt acţionar este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu 2,03% din titluri.
     Compania nu a acordat dividende în 2004 pentru că a încheiat anul cu pierderi de 974 milioane de lei.
     Petrom a consemnat în 2005 o cifră de afaceri de 10,7 miliarde lei (2,97 miliarde de euro) şi un profit net de 1,416 miliarde de lei (391 milioane euro).
     Pentru primul trimestru din 2006, profitul net a fost de 881 milioane lei, în timp ce caştigul pe acţiune a fost de 0,016 lei, de trei ori peste nivelul din perioada similară a anului 2005, de 0,005 lei, potrivit datelor companiei.

     Subcomisia de anchetă, constituită în cadrul Comisiei pentru privatizare, şi-a prezentat raportul, urmând ca acest for să reia dezbaterile după ce documentul va fi analizat în Biroul Permanent al Senatului.
     "Contractul de privatizare, asumat de APAPS în întregime, a favorizat excesiv cumpărătorul, în detrimentul statului român", susţine Raportul semnat de senatorii Carol Dina, Mihai Lupoi şi Ovidiu Rădoi. Documentul arată că "patrimoniul S.C. ARO S.A., de peste 50 de milioane USD, s-a vândut cu un preţ total de doar 150.230 USD" şi că firma Cross Lander, "abuzând de ambiguitatea contractului", a vândut, ulterior, la rândul său, fabrica de scule şi matriţe pentru suma de 2,7 milioane de dolari.
     De asemenea, "după anularea obligaţiilor bugetare incluse în suma de 1.716 milioane ROL, reflectată în contractul de privatizare, după transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor către cumpărător SC ARO a acumulat noi obligaţii bugetare, în cuantum de 150 de miliarde ROL".
     Raportul susţine că, la data privatizării, ARO avea pierderi de 290 miliarde lei şi datorii comerciale de 320 miliarde lei, iar după ce s-a perfectat vânzarea, pierderile au fost de 400 miliarde şi datoriile comerciale au atins 380 de miliarde.
     Senatorii au solicitat Parlamentului şi Guvernului să emită acte normative pentru acordarea unor ajutoare financiare angajaţilor ARO, consideraţi "victime inocente ale unei privatizări frauduloase".
     Documentul cere Guvernului să analizeze contractul colectiv de muncă de la S.C. ARO, pentru soluţionarea problemelor salariale ale angajaţilor şi pentru relansarea acestei societăţi. De asemenea, Raportul comisiei solicită "organelor abilitate ale statului" să stabilească "măsurile legale care se impun".