Autorităţile române ştiu foarte clar, pentru fiecare problemă menţionată de CE în raport, ce au de făcut până la toamnă, astfel încât România să intre în UE la 1 ianuarie 2007, a declarat, pentru MEDIAFAX, secretarul de stat în UE, Leonard Orban.

     "Ştim foarte bine ce este de făcut. Din ziua în care preşedintele Barroso şi comisarul Olli Rehn au venit la Bucureşti, am avut deja o serie de întâlniri tehnice cu reprezentanţi ai CE. Aceste întâlniri au rolul de a lămuri lucrurile care sunt de clarificat şi de a stabili extrem de precis, pe domenii clare, obiectivele până în septembrie", a spus Orban.
     El a precizat că România nu va mai primi, după raportul din 16 mai, scrisori de avertizare sau vizite "peer-review" din partea experţilor europeni, cum s-a întâmplat în prima jumătate a acestui an, raportul din octombrie urmând a fi întocmit pe baza informaţiilor trimise până la jumătatea lunii septembrie de autorităţile române, de Delegaţia CE la Bucureşti, de ONG-uri şi organisme internaţionale.
     "Partea română va trimite informaţiile despre situaţia şi progresele României cel mai rar lunar, iar în domeniile special menţionate de CE în raportul din 16 mai, chiar săptămânal. Comisia are nevoie de două săptămâni pentru a redacta raportul. Aşadar, informaţiile se vor referi la perioada de până la jumătatea lunii septembrie" a precizat Orban. În opinia sa, obiectivele pe care România le are de îndeplinit până la toamnă sunt realizabile.
     România va primi din bugetul UE, pe perioada 2007-2013, peste 30 de miliarde de euro, a mai declarat Leonard Orban.
     Semnarea de către Parlamentul European, Comisia Europeană şi preşedinţia UE a acordului oficial privind bugetul european pentru 2007-2013, în care este inclusă şi România, este un semnal pozitiv, pe care ţara noastră îl salută în mod categoric, a declarat Leonard Orban.
     România va primi, în perioada 2007-2013, fonduri nerambursabile de peste 30 miliarde euro, în timp ce contribuţia la bugetul UE va fi de aproximativ 8 miliarde euro, conform acordului semnat miercuri, la Strasbourg, de instituţiile europene.
     Comisia Europeană urmează să prezinte, săptămâna viitoare, un pachet de propuneri revizuite, care va completa cadrul legislativ necesar lansării în 2007 a noilor programe comunitare.
     O revizuire cuprinzătoare a tuturor aspectelor legate de cheltuielile şi resursele bugetare europene urmează să fie realizată de Comisie în 2008-2009.
     Bugetul oficial pentru anii 2007-2013 va fi de 864,4 miliarde euro, adică 1,0% din produsul intern brut al Uniunii Europene cu 27 de membri, după aderarea României şi Bulgariei prevăzută la 1 ianuarie 2007. 

     Vicepreşedintele PNL Teodor Meleşcanu respinge ideea unei restructurări sau remanieri guvernamentale, considerând că asftel de acţiuni sunt, în acest moment, "o pierdere de timp".
     "Schimbarea de guvern înseamnă deschiderea unor negocieri la nivelul coaliţiei şi Alianţei. Înseamnă o bătălie şi o pierdere de timp pe care nu ne-o putem permite în etapa actuală. Dacă, teoretic, putem găsi argumente, în practică ar fi catastrofală. Orice astfel de acţiune se face în cadrul unui proces politic nu cred că este acum momentul să ne lansăm în negocieri", a declarat Meleşcanu într-o conferinţă de presă la Cluj-Napoca.
     Vicepreşedintele PNL consideră că prioritatea momentului este raportul de ţara, temele interne care ţin de infrastructură şi înlăturarea problemelor inundaţiilor.
     "Responsabilitatea integrării este a Guvernului, în ansamblul său şi a primului ministru. Acesta are atribute şi responsabilitate de a propune şi eventuale modificări. Sunt convins că, dacă premierul va simţi acest lucru, o va face. Să crezi că o problemă se schimbă pentru că schimbi ministrul, nu este corect. Ministrul are o responsabilitate politică clar prevăzută", a spus Meleşcanu.
     El s-a declarat şi împotriva împărţirii, între miniştrii PNL şi PD, a meritelor integrării. "Orice încercare de a individualiza pe un partid, pe un ministru, problemele legate de integrare este o pierdere de timp şi o temă de discuţie în care să spunem că a noastră-i mai frumoasa. Nu cred că aşa ceva serveşte vreunui scop", a declarat Meleşcanu.
     Potrivit acestuia, în cazul în care se va considera că o schimbare de persoană ar putea conduce la o evoluţie mai bună a lucrurilor, înlocuirea va avea loc.
     Cu două zile în urmă, Teodor Meleşcanu a apreciat că raportul de monitorizare al Comisiei Europene denotă un sprijin pentru politica dusă de Guvernul Tăriceanu, ceea ce nu exclude necesitatea trecerii la "o viteză superioară" în câteva domenii, putând însemna şi o restructurare.
     Întrebat într-o conferinţă de presă dacă, în opinia sa, concluziile raportului nu ar putea conduce la ideea că ar fi nevoie de o restructurare sau o remaniere a guvernului, Meleşcanu a declarat: "Din punctul meu de vedere, este mai degrabă un sprijin foarte direct pentru politica dusă de guvernul Călin Popescu Tăricenu decât orice altă interpretare care s-ar putea da. Ceea ce nu exclude necesitatea trecerii, poate, la o viteză superioară în câteva domenii, inclusiv la adoptarea măsurilor care se impun, fie de restructurare, fie de înlocuire a unor oameni care nu şi-au făcut treaba, fie de schimbare a unor politici concrete la nivel economic".

     Preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, este de părere că Theodor Stolojan nu este dorit, în momentul de faţă, în fruntea partidului şi că nu este necesară intervenţia acestuia "dincolo de situaţia de simplu membru de partid".
     Quintus a afirmat, într-o conferinţă de presă, la Ploieşti, că fostul preşedinte "a salvat" partidul într-un moment de criză, dar că, în prezent, PNL nu trece printr-un astfel de moment şi "nu are nevoie de nici o salvare şi de nici un salvator".
     El a precizat, referindu-se la Theodor Stolojan, că "poate ar fi mai bine să-şi dea demisia de la Cotroceni, dacă se socoteşte atât de util Partidului Naţional Liberal".
     Întrebat dacă apreciază că în spatele declaraţiilor lui Stolojan referitoare la Guvern şi la premierul Tăriceanu s-ar putea afla preşedintele Traian Băsescu, preşedintele de onoare al PNL a răspuns: "Eu cred că nu lucrează nici la indicaţiile, nici la sugestiile şi nici la ordinele domnului Băsescu. Sunt atitudini pe care singur le ia, dintr-un motiv sau altul". Quintus a adăugat că, în cazul în care nu rămâne "un membru liniştit, poate fi liniştit prin diverse metode statutare, de la avertisment până la excludere".
     În ceea ce priveşte relaţia lui Stolojan cu filialele judeţene ale partidului, Mircea Ionescu Quintus a spus că nu crede că membrii de partid din judeţe l-ar vrea pe Stolojan în fruntea PNL, după cum nu crede că acesta ar putea rupe partidul, cum a făcut Radu Câmpeanu.
     "Probabil cel puţin 40 din cele 47 de filiale nici nu se gândesc la domnul Stolojan decât cu amintire recunoscătoare pentru ceea ce a făcut cu câţiva ani în urmă" a precizat M. Ionescu Quintus.