- Avem necaz mare! Ce inundaţii, ce alunecări de teren, ce accidente în mină, mii de români sub cerul liber, prin corturile armatei... Astea contează? Nici cât negru sub unghie! Contează că Băsescu s-a sucit greşit şi-a înţepenit. L-o fi tras curentul prin Cotroceni, că e umezeală. Sau nu i-a priit jilţul prezidenţial, al lui Ceauşescu. Era prea moale pentru coloana lui vertebrală. Oricum, cert este că toată naţiunea îl asistă pe dl Băsescu pe patul de spital. Cu compasiune, că, dincolo de politică, e om şi, când e vorba de sănătate, nimic nu mai contează
     - Da' nu putem să nu ne întrebăm, noi, ăştia care sprijinim, zile întregi, pereţii vreunui spital ce stă să cadă pe noi, în speranţa că o să ne primească domn profesor X ori Y, că am aflat că e un medic excepţional, medicii români, titraţi, invitaţi prin străinătate pe la toate congresele de specialitate, pentru care faci un CAR numai să ai şansa de-a ajunge la el, nu erau buni pentru coloana lui Băsescu?
     - Nu erau destul de buni; ne-a spus dl ministru Nicolăescu. "Ce atâtea întrebări pun jurnaliştii? Vor să le ştie ei pe toate". "Am decis", a zis înţepat, cu celebru-i nas în vânt, dl Nicolăescu, în faţa presei, fără să catadicsească să dea explicaţii. Adică, l-a convins pe Băsescu că cel mai bine şi sigur e să ia avionul spre Viana. Acolo clinici, acolo doctori competenţi, acolo condiţii hoteliere. Să poată să stea suita prezidenţială confortabil. Că nu doar coloana vertebrală a şefului statului a făcut deplasarea la Viena, ci şi coloana oficială. Cum ne-a spus dna consilier Săftoiu Adriana, preşedintele şi-a revenit în simţiri după operaţie, e conştient, are instalate toate firele necesare în salonul în care se află şi poate conduce Românica prin telefon, fax, internet, TO şi ce-o mai fi
     - Ieri, dis-de-dimineaţă, colegii de breaslă s-au împărţit politic pe caz: unii n-au uitat să se arunce repede să zică "Păi, ce, Iliescu nu s-a operat în străinătate? Ori Radu Vasile? Sau Adrian Năstase? Ce, Băsescu e mai fraier!
     - Alţii, dimpotrivă, s-au întrebat dacă medicii noştri nu sunt destul de competenţi pentru vremelnicul şef al statului, iar spitalele pe care le tot reformează zecile de miniştri care s-au aşezat în scaunul Sănătăţii de la revoluţia din '89 încoace nu oferă condiţii optime?
     - Nu tot spitalul, sigur! Da' măcar un salon oficial să n-avem, în care să stea Băsescu precum la Viena? Nu cred
     - În fine, bolnavii cu bolnavii, politicienii cu politicienii. În timp ce presa alerga înnebunită de la o poartă la alta a spitalelor, în studiourile TV s-au aşezat confortabil dnii Tăriceanu şi Stolojan. Primul i-a povestit pretenului Tănase, liberal convins (dar e mai bine să zică lumea că n-ai apartenenţă politică şi că eşti dezinteresat când înjuri pe unii şi-i lauzi pe alţii; analist politic sadea. Dacă se vorbeşte de bani, analist financiar; când e vorba de armată, analist militar. Avem opinii pentru toate gusturile.), la postul lui Vântu, cât a făcut el pentru ţară de când conduce guvernul, cum le-a rezolvat pe toate, le-a aşezat la locul lor după alungarea de la putere a corupţilor din PSD. De ce ne simţim mai rău la buzunar? Nu-i adevărat! Cota unică ne-a rezolvat pe toţi. E drept, pe unii cu un pol, pe alţii cu câteva milioane, da' să mai lăsăm mentalităţile astea comuniste, egalitariste. Acum, să rezolvăm şi lustraţia, a zis Tăriceanu. Până şi marele dizident rus Bukovski a spus că ce vrem să facem noi n-a făcut nici un alt stat fost comunist. E momentul să ne afirmăm. Tare mi-e teamă însă când va apărea în fruntea pensionarilor şi şomerilor vreunul ca Miron Cozma, de pildă. Dacă ai proasta inspiraţie să întrebi pe cineva prin piaţă ce aşteaptă de la promisa integrare cu care se tot laudă guvernanţii, tot la comunism ne-ntoarcem. "Să ne dea pensii mai mari, salarii mai grase, să ne construiască statul case...". Acesta e lait-motivul celor mai mulţi.

Xantipa

     Primarul Bucureştiului, Adriean Videanu, a inaugurat monumentul din Parcul Hestrău - un rond de granit albastru pe care sunt încrustate stelele galbene de pe steagul european, înconjurat, pe margini, de 12 statui din bronz, reprezentând oameni politici europeni (francezi, italieni, germani, belgieni, olandezi şi luxemburghezi) cu o contribuţie esenţială în constituirea UE.
     Granitul de la temelia "Monumentului Părinţilor UE" provine din Brazilia şi este o donaţie a firmei lui Adrian Videanu. "Este vorba despre o sponsorizare. Am vrut să aduc o mică contribuţie la realizarea acestui edificiu", a declarat agenţiei MEDIAFAX Adriean Videanu.
     Potrivit edilului Capitalei, Insula Trandafirilor din parcul Herăstrău va constitui un punct de atracţie important pentru Bucureşti şi din această perspectivă.
     "Monumentul este o realizare deosebită, mai ales din punct de vedere peisagistic. Sunt sigur că va deveni una dintre atracţiile oraşului", a spus Videanu.
     Insula Trandafirilor se află în imediata apropiere a Muzeului Satului, accesul realizându-se pe trei poduri istorice care leagă insula de parcul Herăstrău. Autorităţile locale au cheltuit în jur de şase miliarde de lei vechi pentru refacerea aleilor, spaţiilor verzi, plantarea de pomi şi iluminatul rondului.
     Busturile "părinţilor UE" sunt realizate din bronz şi au o înălţime de 1,20 metri. Statuile îi reprezintă pe Jean Monnet (1000-1979), Robert Schuman (1886-1963), Altiero Spinelli (1907-1986), Alcide de Gasperi (1881-1954), Konrad Adenauer (1876-1967), Walter Hallstein (1901-1982), Paul Henri Spaak (1899-1972), Jean Rey( 1902-1983), Johann Willem Beyen (1897-1976), Sicco Mansholt (1908-1995), Joseph Bech (1887-1975) şi Pierre Werner (1913-2002), oameni politici francezi, italieni, germani, belgieni, olandezi şi luxemburghezi, cu o contribuţie esenţială în constituirea UE.

     "Pe 9 mai, Ziua Europei, aniversăm Declaraţia Schuman. Ministrul francez de Externe, Robert Schuman, într-un discurs ţinut la Paris în 1950, a propus un nou acord politic pentru Europa, cu scopul de a face imposibil un nou război între ţările Europei. Astăzi,vedem clar că viziunea sa a pus bazele actualei Uniuni Europene şi a adus Europei Occidentale o perioadă de pace, stabilitate şi prosperitate nemaiîntâlnită în istoria sa. De la şase state fondatoare, Uniunea Europeană s-a extins la 25 de ţări - şi în curând la 27. Departe de a fi un impediment pentru integrare, extinderea Uniunii Europene este un motor pentru aceasta. Extinderea reprezintă o oportunitate economică enormă pentru Europa. Beneficiile apropierii de Uniunea Europeană nu apar numai la sfârşitul procesului, atunci când o ţară aderă la Uniune; beneficiile apar pe tot parcursul pregătirii pentru aderare. Acesta este şi cazul României şi al Bulgariei, pentru care decizia cu privire la data aderării este iminentă. Perspectiva aderării la Uniunea Europeană a ajutat şi va ajuta în continuare aceste ţări să se transforme în democraţii moderne şi funcţionale şi în economii moderne prospere.
     Ca şi comunitate de valori, Uniunea Europeană îşi susţine angajamentele luate faţă de statele în curs de aderare - România şi Bulgaria. Angajamentul şi susţinerea Uniunii ajută aceste ţări în efortul depus pentru a face faţă schimbărilor structurale în vederea aderării, schimbări care au trebuit făcute în primul rând pentru binele acestor ţări.
     România trebuie să vină cu propria sa viziune politică, pe care să şi-o promoveze în interiorul Uniunii. La această nouă viziune politică "trebuie să contribuie nu numai reprezentanţii României la Uniunea Europeană, ci întreaga societate românească. Cu ocazia Zilei Europei, Uniunea Europeană speră ca România să se alăture familiei regăsite, pe 1 ianuarie 2007, şi reaminteşte că munca nu se termină aici, ci continuă".

Pentru a răspunde fie puteţi intra pe forum fie ne puteţi trimite un mail cu răspunsul dvs. aici