| De pe fundul terenului |
Mitrea și Hrebenciuc
jonglează în numele PSD |

Mitrea și Hrebenciuc susțin că un protocol oficial între PSD și PRM îi "va
învrăjbi pe cei de la putere"
|
Secretarul general al PSD, Miron Mitrea și
liderului grupului parlamentar din Camera Deputaților, Viorel Hrebenciuc, au fost
singurii care au susținut ideea unui protocol PSD-PRM în ședința Biroului Permament de
luni, au declarat pentru MEDIAFAX surse din partid.
Conducerea PSD a stabilit că nu este oportună semnarea unui
protocol de colaborare la nivel de președinți cu formațiunea condusă de Corneliu Vadim
Tudor.
Potrivit unor surse din PSD, în cadrul ședinței BPN, cu
excepția lui Mitrea și Hrebenciuc, ceilalți lideri s-au opus semnării unui protocol
care să antreneze partidul într-o relație cu PRM.
"În afară de Mitrea și Hrebenciuc, toată lumea a fost
împotriva unui asemenea protocol, arătând că el nu aduce partidului nici un fel de
beneficii, nu aduce decât costuri. O astfel de relație cu PRM nu și-o permite nici un
partid și cu atât mai puțin noi, PSD", au declarat sursele citate.
Cei mai vehemenți adversari au fost liderii grupului de la Cluj,
care au argumentat, în principal, că mesajul de apropiere de formațiunea condusă de
C.V. Tudor este dezastruos pentru electoratul si imaginea PSD.
"Toată lumea a venit cu argumente împotriva acestui protocol,
Mitrea și Hrebenciuc, principalii susținători, nu au adus nici un argument, în afara
unor afirmații generale, de genul că, prin protocolul cu PRM, PSD va arăta că este mai
puternic și că poate coagula o echipă unită a opoziției", au declarat pentru
MEDIAFAX surse din conducerea formațiunii social-democrate.
Mitrea și Hrebenciuc au susținut că un protocol oficial între
PSD și PRM îi "va învrăjbi pe cei de la putere". Potrivit surselor, una din
explicațiile pentru inițiativa celor doi ar putea fi "încercarea de a-l salva pe C.V.
Tudor, aflat în scădere electorală din cauza lui Gigi Becali".
"Încearcă să îl scoată pe Vadim, pentru că este pe o
pantă descendentă și, dacă scade sub zece la sută, este terminat", au afirmat
sursele citate.
Pe de altă parte, lui Mitrea și Hrebenciuc li s-a reproșat
faptul că au negociat singuri cu PRM, fără a avea girul conducerii partidului. Celor
doi li s-a reproșat că au procedat la fel și în cazul altor înțelegeri politice
încheiate de PSD, respectiv a celor cu UDMR și cu PUR, dinaintea alegerilor parlamentare
din noiembrie 2004.
În condițiile în care refuzul instituționalizării la nivel
de partide a unei cooperări PSD-PRM a fost majoritar, în Biroul Permanent s-a stabilit
ca, strict la nivelul grupurilor parlamentare, echipe ale celor două partide să caute
posibilități de cooperare în cazul unor eventuale proiecte legislative sau a unor
moțiuni.
"Nu va fi nici un acord scris și nu va fi semnat nici de
Geoană, nici de Vadim", au adăugat sursele citate.
După ce au căzut de acord asupra respingerii unui astfel de
protocol, liderii PSD s-au concentrat asupră găsirii unei soluții prin care să i se
permită lui Mircea Geoană "să se salveze" după declarațiile referitoare la
semnarea, alături de Vadim, a înțelegerii bilaterale.
Geoană le-ar fi spus colegilor, susțin sursele menționate, că
un acord cu PRM "nu trebuie dramatizat întrucât nu este decât un protocol de
colaborare parlamentară, nu o alianță".
Aceleași surse au declarat că s-a stabilit ca Geoană să aibă
o discuție cu C.V. Tudor pentru a încerca să găsească o soluție prin care să iasă
din impas.
Pe de altă parte, alte surse din cadrul grupurilor PSD din
Cameră și din Senat susțin că parlamentarii partidului au cerut explicații
referitoare la zvonurile despre posibilele negocieri PSD-PD.
Sursele citate au arătat că, deși astfel de discuții nu au
fost confirmate de nimeni și nici nu s-au purtat la nivel formal, de partide, ele au avut
loc la nivel individual, între unii membri ai celor două partide. "Și Hrebenciuc, și
Mitrea au avut discuții cu membri ai PD, dar și Ioan Rus și Vasile Blaga au discutat,
atât pe problema legii administrației locale, dar și pe alte aspecte și de aici au
plecat astfel de zvonuri", au declarat sursele menționate. Potrivit acestora, Mitrea
și Hrebenciuc au spus și în Biroul Permament Național că au discuții izolate cu unii
membri ai PD, dar "fără a exista anumite calcule în spate".
"Partidul nu este antrenat formal în discuții cu PD, Mitrea
și Hrebenciuc au avut inițiative individuale în acest sens", au mai menționat
aceleași surse. |
|
|
Din Moldova se vede
altfel decât din Ardeal |
|
Conducerea PSD Vaslui este dispusă să colaboreze la nivelul județului cu orice
formațiune politică, inclusiv cu Alianța D.A., în cazul în care situația o impune, a
declarat președintele organizației Dumitru Buzatu, citat de corespondentul MEDIAFAX.
"Toate înțelegerile PSD sunt punctuale. Noi putem colabora, la nivelul Consiliului
Județean (CJ) Vaslui, cu oricare din formațiunile politice, criteriul de selectare fiind
interesul cetățeanului", a declarat Buzatu, referindu-se la negocierile de
colaborare parlamentară între PSD și PRM. PSD trebuie însă să își fixeze ca
obiectiv participarea în alegeri numai pe liste proprii și obținerea unui procentaj de
51% din opțiunile electoratului.
"Tocmai din acest motiv nu trebuie luate în considerare
anumite observații și comentarii făcute de unii reprezentanți din teritoriu, în
special de cei din Ardeal", a conchis Buzatu.
Pe de altă parte, președintele PRM Vaslui, Corneliu Bichineț,
a apreciat că încheierea unui protocol de colaborare parlamentară cu PSD are loc cu
întârziere. "N-am fost buni împreună la putere, așa că ne-a rămas varianta
colaborării în opoziție, ceea ce este într-un fel trist", a spus Bichineț. De
asemenea, el a criticat atitudinea "grupului de la Cluj" din cadrul PSD. "Pentru
mine, grupul de la Cluj din PSD nu-i cu nimic mai important decât Fetele de la Căpâlna
din folclorul românesc. Cei din Cluj, în frunte cu Ioan Rus, au avut noroc că a pierdut
acolo domnul Funar. Altfel, erau un biet grupuleț. Aș înțelege să se opună
președinți de organizații din Moldova sau din Oltenia, cei care au obținut la alegeri
procentaje de peste 50%. Însă aceștia sunt realiști, colaborând în teritoriu cu PRM
la constituirea consiliilor județene și a celor locale", a afirmat Corneliu
Bichineț. |
|
Tăriceanu e convins că
Alianța PNL-PD
va fi menținută până în 2008 |
|
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, în cadrul unei emisiuni tv, că este
convins de faptul că Alianța PNL-PD va fi menținută până în 2008 și a lansat un
apel către colegii din cele două partide și din Coaliție pentru evitarea unor noi
"ieșiri necontrolate" și declarații conflictuale. "Cred că astfel de ieșiri
și declarații nu ne apropie și nu sunt utile pentru a reuși să ne ducem mandatul la
bun sfârșit", a spus Tăriceanu. De asemenea, premierul a exclus ideea unei
remanieri guvernamentale după raportul din 16 mai al Comisiei Europene, arătând că
activitatea de până în prezent a miniștrilor nu impune înlocuirea lor din funcție.
"Nu există motive de schimbare, iar marea majoritate a miniștrilor sunt foarte
performanți", a spus Tăriceanu. El a admis totuși că ar putea recurge la un
moment dat la o astfel de procedură, dar nu după raportul Comisiei Europene. Premierul
Tăriceanu a anunțat că va invita reprezentanți ai partidelor politice, instituțiilor
statului și societății civile la o reuniune care ar urma să fie organizată peste
circa zece zile și în care vor fi stabilite domeniile prioritare finanțate din fonduri
europene. "Inițiativa nu trebuie privită ca o acțiune politică a unui partid sau
altul", a afirmat Tăriceanu, amintind că România trebuie să își
îmbunătățească procedurile de atragere a fondurilor europene pentru a beneficia în
următorii ani de cele 29 miliarde euro alocate de UE pentru diferite proiecte economice
și sociale. |
Cosmin Gușă nu crede
că Legea Lustrației va trece |
|
Președintele Partidului Inițiativa Națională, deputatul Cosmin Gușă, consideră că
proiectul Legii Lustrației nu va fi adoptat și de plenul Camerei Deputaților și a
reamintit că PIN a depus înaintea liberalilor un proiect legislativ similar, intitulat
legea antinomenclatură. "Proiectul Legii antinomenclatură a fost asumat de Alianță.
El a fost lansat public, în mai 2004, la un miting desfășurat în fața fostului Senat,
la care au participat și liberalii și democrații. Cele două inițiative sunt, în
proporție de 95 la sută, cvasiidentice. Oricum, nu se dorește trecerea Legii
Lustrației, ci doar obținerea de capital politic prin victimizare. Vor spune: noi am
vrut, dar n-am putut. Cred că se face doar paradă politică și nimic mai mult",
și-a exprimat Gușă scepticismul în privința adoptării inițiativei legislative. (A.M.
Press) |
Fără PNL, PD rămânea
departe de putere |
|
Senatorul liberal Radu Câmpeanu ne-a declarat, în exclusivitate, că este "complet
fantezistă" afirmația liderului PD, Emil Boc, potrivit căreia, "fără Traian
Băsescu, PNL era acum în Opoziție". "Adevărul este exact invers. PD rămânea
foarte departe de putere fără PNL. Fără noi, pediștii puteau ajunge la putere doar
dacă ar fi acceptat să intre în PSD, iar atunci puterea era a PSD, nu a PD", ne-a
spus Radu Câmpeanu. Cât privește "sfatul" dat de Emil Boc liberalilor, de a
lăsa demagogia și a renunța la acțiunile duplicitare, Câmpeanu ne-a precizat:
"Atacurile incorecte din Coaliție le-a început PD. Nu nominalizez persoanele, dar,
dacă vom reciti ziarele, ne vom reaminti care sunt acelea. Probabil că Boc s-a grăbit
când a vorbit despre demagogie referindu-se la PNL. De altfel, tot timpul Boc se
grăbește când face declarații politice, de aceea nu trebuie luat în considerare.
Trebuie să înceteze polemica ridicolă din Alianță, dar trebuie ținut cont că
acuzațiile necinstite și date pe sub mână au fost lansate de pediști, iar liberalii
au răspuns, râzând, adică prin glumă". (A.C.) |
Pe Bogdan Olteanu îl
lasă rece soarta IRDO |
|
Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a trimis conducerii Camerei Deputaților
o scrisoare în care se arată nemulțumit de noul sediu primit. Directorul IRDO, Irina
Moroianu Zlătescu, a precizat că RAAPPS a oferit un spațiu de 127,48 mp ca sediu pentru
institut, într-un imobil din strada Nicolae Bălcescu și că spațiul oferit permite
derularea în bune condiții doar a unei părți din activitatea institutului, neexistând
condiții pentru funcționarea centrului de documentare, a bibliotecii, a redacției, a
centrului de formare și a centrului de relații cu publicul. IRDO a solicitat RAAPS să
atribuie spații pentru desfășurarea acestor activități, precum și un spațiu de
garaj pentru cele două autoturisme ale instituției. Conducerea Camerei a primit
informarea, arătând că Primăria se ocupă cu repartizarea sediilor. IRDO este însă o
instituție care funcționează în subordinea Parlamentului. |
|