Consilierul prezidenţial Theodor Stolojan, fost preşedinte al PNL, doreşte să se implice în viaţa politică a acestui partid şi să propună un proiect politic care să ducă la coagularea forţelor de dreapta, inclusiv la fuziunea PNL-PD şi nu exclude posibilitatea creării unei alte structuri politice.

     Stolojan a făcut declaraţii în acest sens luni seară, la emisiunea "Marius Tucă Show" de la Antena 1.
     "Voi încerca, împreună cu colegi din Partidul Naţional Liberal, să tragem câteva semnale de alarmă, să propunem un proiect politic, care sigur că, din punctul meu de vedere, trebuie să ajungă în final la această coagulare a forţelor politice de dreapta, deci inclusiv fuziunea dintre PNL şi PD. Cred cu tărie în acest proiect", a spus Stolojan.
     El a mai spus că, în măsura în care va constata că PNL nu vede mai departe de momentul în care se află la putere, nu sesizează pericolele care apar şi nu poate opri "deteriorarea poziţiei sale pe scena politică", va trebui să se gândească foarte bine ce decizie va lua.
     Solicitat să precizeze dacă, în cazul în care nu reuşeşte în demersul său, se gândeşte la înfiinţarea unei noi structuri politice, Stolojan a răspuns că nu s-a gândit la aşa ceva. "Cred că oamenii cu care am lucrat în PNL, oamenii responsabili, înţeleg pericolul în care se află acest partid. Nu mai vorbesc de modul în care evoluează Alianţa; dacă nimic nu se schimbă, sigur că toată lumea vede ce se întâmplă cu această Alianţă. Eu cred că putem, în cadrul Partidului Naţional Liberal, să realizăm această schimbare".
     Întrebat cum ar putea reuşi această schimbare, el a menţionat că nu se poate face decât prin crearea unui curent de opinie care să susţină aceste idei. "Eu nu sunt absurd. Datoria mea este să merg pe acest drum. Dacă vom reuşi, este foarte bine, dacă nu vom reuşi, va trebui să analizăm, să luăm o hotărâre", a continuat Stolojan.
     La insistenţele moderatorului, întrebat dacă nu exclude în totalitate faptul că ar putea fi vorba, la un moment dat, de o construcţie politică, Stolojan a răspuns: "Categoric, nu exclud, pentru că, până la urmă, sunt nişte valori liberale, sunt nişte idealuri pentru care lupt".
     Totodată, Theodor Stolojan a indicat că un alt mod al implicării sale în viaţa publică este legat de poziţiile pe care le va lua în calitatea sa de consilier prezidenţial, apreciind că, până acum, nu a ieşit prea mult în public, în susţinerea unor puncte de vedere ale preşedintelui şi ale Administraţiei Prezidenţiale. "Am plecat de la convingerea că noi trebuie să avem o anumită discreţie. Vom fi mai activi", a adăugat el, menţionând, în acest sens, domeniul fiscal, a cărui reformă trenează în opinia sa, domeniul pensiilor sau cel al administraţiei publice.
     Pe de altă parte, Stolojan a spus că, în perioada în care a fost preşedinte al PNL, nu a susţinut anumite grupuri.
     "Domnul Tăriceanu are un grup foarte restrâns care ia decizii şi care apoi sunt dezbătute, poate uneori nu sunt dezbătute, alteori sunt, pur şi simplu, comunicate. Eu n-am avut un grup în PNL, eu am format o echipă şi am căutat să fiu echidistant faţă de toţi membrii PNL, deşi ştiam că un anumit grup, format, de exemplu, în jurul domnului Patriciu, din punct de vedere politic, avea cu totul alte vederi decât am avut noi la vremea respectivă", a continuat el, menţionând că acel grup nu dorea alianţă cu PD sau fuziune.

Eterna soluţie de avarie
     Consilierul prezidenţial a negat speculaţiile că ar fi purtat discuţii, în vara anului trecut, în vederea desemnării sale ca prim-ministru, dar a admis că s-ar fi angajat într-o astfel de acţiune dacă preşedintele Traian Băsescu l-ar fi propus, însă numai după o analiză atentă. "Dacă dânsul ar fi făcut acest lucru, sigur că m-aş fi angajat într-o asemenea acţiune, după ce aş fi făcut o analiză politică, împreună cu partidele, pentru a vedea ce fel de majoritate parlamentară se poate construi".
     Referitor la o declaraţie recentă a liderului PSD Mircea Geoană, potrivit căreia Theodor Stolojan este pe post de "eternă soluţie de avarie", consilierul prezidenţial a spus că i-ar dori oricăruia dintre liderii politici să ştie că are un om pe care se poate baza în caz de criză.

Nu se consideră lustrabil
     Stolojan este de acord cu Legea lustraţiei, dar apreciază că nu este "lustrabil" şi că amendamentul la proiectul legii care viza persoanele cu responsabilităţi în domeniul operaţiunilor valutare din timpul regimului comunist îl "ţintea" pe el.
     Menţionând că, la Comisia juridică din Senat, amendamentul a fost propus de un reprezentant al PSD şi a fost "îmbrăţişat, cu mare bucurie", de liberalii din comisie, Stolojan a afirmat că acel amendament dovedeşte "neprofesionalism", pentru că, de exemplu, persoana care face încasări şi plăţi valutare, chiar dacă este casier, are o responsabilitate. El a subliniat că trebuie definit ce înseamnă cei cu responsabilităţi în acest domeniu.
     Referitor la termenul de operaţiuni valutare, Stolojan a arătat că poate demonstra "cu dicţionar" din vremea respectivă că direcţia valutară şi a relaţiilor financiare internaţionale, în care a lucrat, nu a făcut operaţiuni valutare.
     Consilierul prezidenţial a mai spus că a discutat pe acest subiect cu iniţiatorii proiectului, inclusiv cu Mona Muscă, spunându-le că, dacă se doreşte să se facă referire la operaţiunile valutare ale fostei Securităţi, trebuie introdusă sintagma "operaţiuni valutare speciale".

     După Traian Băsescu, consilierul prezidenţial Theodor Stolojan regretă că l-a delegat pe Călin Popescu-Tăriceanu să conducă Partidul Naţional Liberal.
     Stolojan a declarat că, "văzând ce s-a întâmplat între timp", ar fi preferat să fi delegat pe altcineva la şefia PNL. El a precizat că, la început, a crezut că Tăriceanu va continua orientarea partidului spre fuziunea cu PD, pentru crearea unei forţe politice de dreapta, dar că, între timp, premierul şi-a format "un grup" şi nu a reuşit să păstreze un echilibru.
     Stolojan a declarat că Băsescu nu a încercat "niciodată" să îl convingă să renunţe la candidatura la Preşedinţie în alegerile din 2004, pentru a-i lua locul. El a precizat că a renunţat la candidatură din cauza epuizării fizice şi psihice, rezultate din alegerile locale din 2004.
     Stolojan a precizat că, în momentul în care a decis să renunţe la candidatura la Preşedinţie, Băsescu a fost de părere că desemnarea unui nou candidat din partea Alianţei nu trebuie făcută pe loc, pentru că ar fi putut să-şi dorească această candidatură fie Mona Muscă, fie Călin Popescu Tăriceanu.
     Fostul lider liberal a spus că, în noiembrie 2004, a delegat preşedinţia PNL lui Călin Popescu Tăriceanu, urmând ca, în momentul însănătoşirii, să îşi reia locul la conducerea partidului.
     "De ce nu am revenit în PNL? Pentru că, din momentul în care s-a început formarea Guvernului, nu mai eram dorit de grupul care forma Guvernul. Tăriceanu nu m-a sunat pentru a mă chema să contribui la formarea Guvernului", a spus Stolojan.
     El a precizat că a vorbit cu Traian Băsescu şi a hotărât să intre în echipa de consilieri prezidenţiali.

* Editura Scripta, 2003