Deficitul balanţei comerciale s-a majorat în primul trimestru cu 49,5%, la 2,354 miliarde de euro, în condiţiile menţinerii unui ritm mai ridicat de creştere în cazul importurilor decât al exporturilor, potrivit datelor publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
     Exporturile au crescut cu 21,9% faţă de primul trimestru al anului 2005, la 6,21 miliarde de euro, iar avansul importurilor a fost de 28,4%, la 8,56 miliarde de euro.
     Valoarea exporturilor în luna martie a fost cea mai mare consemnată lunar după 1990, după un avans de 20,7%, la 2,33 miliarde de euro. Importurile au avansat însă cu 25,9%, la 3,28 miliarde de euro. Categoriile de bunuri cu cele mai mari ponderi în structura importurilor au consemnat şi cele mai mari creşteri în primul trimestru. Astfel, importurile de maşini şi dispozitive mecanice, maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile, care deţin o pondere de 23,8%, au crescut cu 37,8%, l 2,03 miliarde de euro.
     România a importat produse minerale de 1,497 miliarde de euro, în creştere cu 35,4%, această categorie având o pondere de 17,5% în total. O altă creştere semnificativă, de 35,1%, a fost înregistrată la categoria mijloace şi materiale de transport. Valoarea acestora a fost de 844 milioane de euro, reprezentând 9,9% din total.
     În structura exporturilor, cea mai mare creştere, de 46,4% a fost consemnată la maşini şi dispozitive mecanice, maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile. Valoarea a fost de 1,23 miliarde de euro, respectiv 19,8% din totalul exporturilor.
     Exporturile de mijloace şi materiale de transport, cu o pondere de 8,6%, au crescut cu 60,3%, la 536,1 milioane de euro. Livrările externe de produse minerale, care reprezintă 12,8%, au avansat cu 53,3%, la 794,4 milioane de euro.
     Comerţul cu statele din Uniunea Europeană a avut o pondere de 68,5% în cazul exporturilor şi de 60,2% la importuri.

Importurile energetice, principal factor al dezechilibrului
     Ritmul accelerat al proceselor de restructurare şi modernizare a sectoarelor economice, dependenţa structurilor tehnologice interne de importurile energetice şi de materii prime sunt principalii factori care au alimentat deficitul comercial, potrivit Ministerului Economiei şi Comerţului.
     Ministerul Economiei apreciază că importurile au vizat în principal materiile prime energetice şi echipamentele necesare modernizării economiei.
     Importurile de materii prime energetice - ţiţei, gaze şi cărbune, au crescut cu 399,5 milioane euro (39,85%), fiind destinate acoperirii necesarului de energie pe timpul iernii, cât şi pentru prelucrare şi export, se spune într-un comunicat al ministerului. Importurile de materii prime energetice au depăşit exporturile cu 632,1 milioane euro.
     Un alt factor care a influenţat balanţa comercială este creşterea accelerată a cererii interne pentru unele bunuri de consum care nu se produc în industria naţională la standardele şi calitatea cerută de anumite segmente ale populaţiei, afirmă MEC.
     Importurile de maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora, destinate modernizării şi dezvoltării sectoarelor economice, cât şi consumului final (casnic) au crescut cu 558,9 milioane euro (37,83%).
     Importurile de maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora au depăşit exporturile cu 806,25 milioane euro.
     Balanţa comercială a fost de asemenea afectată de importurile de materiale plastice, cauciuc şi produse din acestea, mai mari decât exporturile cu 243,6 milioane euro; produse alimentare, băuturi şi tutun cu 226,6 milioane euro şi produse farmaceutice, cu 223,8 milioane euro.