România a înregistrat progrese considerabile şi nu există probleme majore care să justifice amânarea aderării la UE cu un an, a declarat, miercuri, în plenul Parlamentului European, Pierre Moscovici. Comisarul pentru Extindere, Olli Rehn, a lăudat şi el autorităţile de la Bucureşti, dar a fost ceva mai precaut în legătură cu data integrării, spunând că "zarurile nu sunt încă aruncate".
     În opinia lui Moscovici, amânarea aderării ar avea consecinţe nefaste, autorităţile române nemaifiind la fel de motivate în a continua reformele cerute de oficialii forului comunitar.
     La rândul său, Olli Rehn a remarcat că Guvernul de la Bucureşti are rezultate atunci când este strâns cu uşa şi că "nu trebuie pierdută dinamica reformelor". "În România am văzut progrese semnificative, Bucureştiul a continuat să implementeze pachetul legislativ începând din 2005. Sistemul riguros de monitorizare şi clauza de amânare au dus la progrese tangibile şi concrete", a mai spus Rehn. Răspunzând unei observaţii a preşedintelui Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European, Elmar Brok, privind menţinerea monitorizării celor două state după aderare, comisarul a precizat că toate cele trei clauze de salvgardare prevăzute în Tratatul de aderare "au menirea de a contracara eventualele consecinţe negative care ar putea apărea din cauza persistenţei unor neajunsuri în Bulgaria şi România după aderare".
     Cu doar trei săptămâni înaintea publicării Raportului de monitorizare al Comisiei Europene, în Parlamentul de la Strasbourg s-a conturat un curent favorabil primirii României în UE la începutul anului viitor, lucru remarcat atât de ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, cât şi de cel al Integrării, Anca Boagiu. "Atmosfera la nivelul grupurilor politice din PE este una de susţinere a aderării României la 1 ianuarie 2007. Tonul intervenţiilor şi întrebărilor europarlamentarilor a fost, în marea majoritate a cazurilor, pozitiv şi constructiv", a afirmat Ungureanu. "Liderii grupurilor politice şi ceilalţi europarlamentari care au luat cuvântul (miercuri, n.r.) au menţionat 1 ianuarie 2007 drept dată a aderării României, sub rezerva continuării progreselor, cel puţin în acelaşi ritm ca şi până acum", a precizat, la rândul său, Anca Boagiu, care a participat la dezbaterile din plenul PE.
     Cel mai explicit a fost liderul grupului socialist, Martin Schultz. "Vrem ca România şi Bulgaria să intre în Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 şi să devină membri cu drepturi depline în Parlamentul European. Este scopul nostru foarte clar şi suntem convinşi că guvernele României şi Bulgariei vor întreprinde toate eforturile pentru a-şi respecta angajamentele asumate", a spus Schultz.

Bulgaria a fost criticată
     Olli Rehn s-a declarat mulţumit de eforturile României în vederea combaterii corupţiei, dar a avertizat, conform BBC, că în Bulgaria există prea puţine anchete şi condamnări pentru crima organizată şi spălare de bani. "Scopul meu este ca ambele ţări să adere la UE în 2007, dar obligaţia mea este să mă asigur că vor acoperi complet criteriile europene în momentul aderării", a adăugat Rehn.
     În aceste condiţii, raportorul pentru Bulgaria, Geoffrey Van Orden, a simţit nevoia să afirme că amânarea aderării acestei ţări la UE ar reprezenta o lovitură şi nu o încurajare. Autorităţile de la Sofia au adoptat un nou Cod Penal, a numit un nou procuror general şi a aprobat o serie de amendamente constituţionale, iar rata criminalităţii în Bulgaria este mai redusă decât în Germania, a reamintit raportorul.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

     Azi expiră termenul de 30 de zile acordat de Consiliul de Securitate al ONU (CSONU) Iranului, pe durata căruia acesta ar fi trebuit să renunţe la orice activitate de îmbogăţire a uraniului. Acest lucru însă nu s-a întâmplat, SUA şi aliaţii lor cerând impunerea de sancţiuni, în timp ce partenerele economice ale Iranului, China şi Rusia, se opun.
     Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Mohamed ElBaradei, anunţă, azi, concluziile raportului asupra activităţilor iraniene de îmbogăţire a uraniului simultan, în Consiliul de Securitate şi în Consiliul Guvernatorilor Agenţiei. Această măsură a fost decisă la solicitarea CSONU şi se bazează pe rezoluţii anterioare ale celor 35 de membri ai Consiliului Guvernatorilor. În opinia reprezentantului SUA în cadrul agenţiei ONU, Gregory Schulte, raportul lui ElBaradei va fi negativ. "Dat fiind anunţul (Iranului), făcut în urmă cu două săptămâni, referitor la îmbogăţirea uraniului şi lipsa cooperării cu AIEA, ne putem aştepta doar la un raport negativ", a subliniat Schulte.
     După publicarea documentului, ţările occidentale doresc să intensifice presiunile pentru a controla ambiţiile nucleare ale Teheranului. Într-o primă fază, puterile occidentale doresc o rezoluţie a Consiliului de Securitate care să transforme cererile lor într-un document bazat pe prevederile Capitolului VII al Cartei ONU, care permit impunerea unor sancţiuni şi chiar un război, însă va fi necesară o rezoluţie care să prevadă fiecare pas. Camera inferioară a Congresului american a adoptat chiar un proiect de lege care prevede sporirea sancţiunilor împotriva Iranului până la eliminarea eventualelor sale programe de fabricare a armelor chimice, biologice şi nucleare. Documentul prevede, de asemenea, publicarea în Registrul Federal american a unei liste cu numele tuturor persoanelor, companiilor sau ţărilor care au investit cel puţin 20 de milioane de dolari în sectorul energetic iranian. Potrivit proiectului, SUA vor suspenda ajutorul acordat ţărilor care au legături cu sectorul energetic iranian.

Teheranul pe agenda discuţiilor Putin-Merkel
     Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, au încercat, ieri, în Siberia, să găsească un consens în ceea ce priveşte Iranul. "Prima noastră rundă de discuţii a fost neobişnuit de intensă", a declarat, miercuri, preşedintele rus, la capătul unei întrevederi cu Merkel. Putin a explicat că Rusia şi China, care sunt membre permanente în Consiliul de Securitate şi dispun de drept de veto, se opun aplicării de sancţiuni economice împotriva Iranului. Merkel speră însă că îl va convinge pe liderul de la Kremlin să accepte sancţionarea Iranului în cazul în care tentativa Moscovei de a convinge Teheranul să accepte un compromis şi să suspende activităţile de îmbogăţire a uraniului va eşua. Atitudinea Rusiei şi Chinei nu este întâmplătoare, ţinând cont că ele sunt partenere economice ale Teheranului - Moscova a ajutat la construirea primului reactor nuclear iranian de la Bucher, iar Beijingul a încheiat înţelegeri importante privind importul de petrol din Iran.
     De asemenea, miniştrii de Externe din statele membre NATO şi UE, printre care şi secretarul de Stat american Condoleezza Rice, s-au reunit, începând de ieri, timp de două zile, la Sofia, unde discută despre dosarul nuclear iranian. NATO nu este direct implicată în dosar, dar reprezentanţii statelor membre doresc să discute despre ceea ce se va întâmpla în cazul în care termenul impus de comunitatea internaţională va expira fără ca Iranul să-şi schimbe poziţia în criza nucleară, a declarat un diplomat de rang înalt. Alte surse diplomatice din cadrul NATO au avertizat însă că nici o decizie nu va fi adoptată în timpul reuniunii de la Sofia.

Iranul ameninţă cu ripostă
     "Americanii ar trebui să ştie că dacă atacă Iranul, interesele lor vor fi prejudiciate oriunde va fi posibil pe glob", a avertizat, la mijlocul săptămânii, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, precizând că "iranianii vor răspunde la orice lovitură cu o intensitate dublă". Mai mult chiar, potrivit ediţiei de ieri a cotidianului "Haaretz", Coreea de Nord a livrat deja Iranului o primă tranşă de rachete care pot atinge ţinte aflate în Europa. Cunoscute în Occident sub denumirea BM-25, rachetele de concepţie rusească au o rază de acţiune de circa 2.500 de km. În acest context, liderul ultranaţionalist rus, Vladimir Jirinovski, vicepreşedinte al Camerei inferioare a Parlamentului de la Moscova, a apreciat, ieri, că războiul împotriva Iranului va fi declanşat în cursul acestui an. În opinia sa, războiul va începe cu raiduri aeriene, urmate de operaţiuni terestre. Jirinovski este însă cunoscut pentru punctele sale de vedere extremiste.

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro