- Hotărât lucru, Băsescu e la mare ananghie. Nu era destul perdaful pe care i l-a tras presa pentru că a băut cu Becali la Golden Blitz, a mai apărut şi Ciuvică ăsta, să pună sare pe rană. Ziariştii au luat-o care-ncotro, să afle niscai noutăţi şi să obţină exclusivităţi
    - Jurnalul Naţional a reuşit "să pună mâna pe un peşte mare". Ditamai generalul! Fostul şef al Informaţiilor Militare. General cu patru stele, cum singur se prezintă; despre Gheorghe Rotaru e vorba. Domnia sa a acordat ziarului un interviu de o pagină întreagă, în care se străduieşte din răsputeri să facă - scuzaţi! - pe prostul. Or o fi aşa (dată fiind manieră în care se exprimă, ca şi faptul că nu prea stăpâneşte proprietatea termenilor pe care-i foloseşte, cam pare)
    - "Se poate vorbi sau nu de o dovadă a colaborării preşedintelui cu Securitatea", îl întreabă pe fostul "spion şef" din MApN gazetăriţa pe nume Gabriela Anton
    - "Nu, doamnă, îi răspunde gheneralul. Răspunsul dat de generalul Nicolaescu a fost un răspuns dat pe bază de ce au găsit ei în arhivă. Dacă vă uitaţi la datarea documentelor, la data la care eu i-am solicitat, la data la care el mi-a răspuns, au trecut 30 de zile sau mai mult, nu? Fiindcă ei nu ştiau despre ele şi bineînţeles că au căutat în arhivă. Şi bineînţeles că nu era tot ce s-a solicitat în acea adresă de la Judecătorie şi care eu i-am cerut pe baza acelei adrese ce i-am cerut lui Nicolaescu.... Deci, eu cred că cuiva care nu i s-a dat un nume de cod nu poate să fie informator, colaborator adevărat, adică un om care să lucreze, că nu are cum să facă rapoarte" (!). Jurnalista insistă: "Şi atunci ce ar fi putut face în perioada aceea de trei ani cât a fost la Institut? "Dacă vă uitaţi ce fac elevii la Şcoala Militară sau Liceul Militar, zice domn Rotaru (Când să ne uităm? Acum? Ori pe vremea lui Ceaşcă? - n.n.), aia putea să facă şi informaţiile alea le avea. Ce teme se predau şi probabil cine strănuta şi cine cutare...". Ei, asta-i, cu strănutatul! Sau, cum spuneau "specialiştii", cine-a fluierat în biserică şi când. Păi, domnu' general Rotaru (întrebăm şi noi, ca proştii, că nu ne răspunde dânsul, nici dacă ne-ar citi), marinarii, care urmau Institutul de Marină, nu navigau în Herăstrău. Nici pe Dâmboviţa ori pe Canal. Plecau pe mările şi oceanele lumii; adică treceau graniţa. Deci, făceau călătorii lungi peste hotare. Cu lunile şi având pe mână - cum e cazul dlui Băsescu, căpitan de cursă lungă pe ăl mai mare petrolier al ţării, Biruinţa - un vapor de sute de milioane de dolari (că euro nu erau atunci), plus un echipaj de câteva zeci de oameni, de care răspundea cu capul, cum se zice. Primea vaporul "în gestiune", cu marfă cu tot (că nu-l plimba gol) şi cu suflete. Trebuia să se întoarcă la fel, să nu se rătăcească, Doamne fereşte, pe undeva, cu navă cu tot? Trebuia! Ei, şi-atunci nu era obligatoriu ca Securitatea să ştie bine cine se pregăteşte să devină marinar şi ce gânduri are când o termina şcoala şi o avea pe mână nava cu marfă şi echipajul?
    - Mai trage gralul Rotaru o chiflă numai bună de râs: "Referitor la domnul Băsescu, în afară de ce a apărut, schimbul acela de documente pe care le-a publicat domnul Ciuvică (eu nu le-am văzut), nu mai există altceva. Milion la sută, mă pun soroc. Zălog, adică, a vrut să zică, dar nu i-a ieşit. În fine. Dar n-am înţeles: dacă n-a văzut documentele pe care le-a dat publicităţii Ciuvică, de unde ştie ce conţin?
    - Mare noroc pe Rotaru că s-a pensionat la termen, adică la împlinirea vârstei. La aşa capacitate profesională, cu alţi şefi, risca vreo concediere pentru incompetenţă!

Xantipa

    Ciuvică a ieşit la rampă şi a lovit din nou. El prezintă noi documente din care reiese că Traian Băsescu ar fi fost colaborator al structurilor informative ale Armatei şi că ar fi fost recrutat de Securitate pe vremea studenţiei - acestea din urmă fiind secrete. Prima replică a preşedintelui a fost că Ciuvică a mai pierdut un proces pe această temă, din care s-ar putea crede că instanţa a respins aserţiunile respective şi documentele pe care se bazau. Ciuvică, însă, explică faptul că procesul n-a fost pierdut din acest motiv, ci pentru faptul că într-o conferinţă de presă i-ar fi scăpat din gură un porumbel referitor la faptul că, în studenţie, Băsescu şi-ar fi putut turna colegii. Chestiunea rămâne, deci, în coadă de peşte şi până când vom afla - dacă vom afla - adevărul, se impun câteva întrebări. Prima dintre ele este cât de interesat este românul de rând dacă Băsescu a fost sau nu informator în studenţie sau mai târziu? Atâta timp cât orice gest nonconformist al acestuia nu face decât să-i crească popularitatea, mă tem că nu este un amănunt relevant. Cu totul altfel ar sta lucrurile dacă în presupusa sa activitate Traian Băsescu şi-ar fi turnat, într-adevăr, colegii şi dacă aceştia ar fi avut de suferit de pe urma acţiunilor sale. O astfel de dezvăluire n-a fost încă făcută şi dl Băsescu se poate bucura de prezumţia de nevinovăţie.
    O altă întrebare: cine este interesat de această problemă şi de ce? Câţi dintre cei care s-au repezit să o întoarcă şi să o dezbată pe toate feţele au în vedere exclusiv adevărul şi nu poziţia sau interesele lor faţă de acesta? Mă tem că subiectul, teoretic, ca să-i spun aşa, aproape că nu contează. Importantă este bătălia dintre susţinătorii şi detractorii domnului Băsescu. Dintre cei care se socotesc datori să-l apere până dincolo de realitate şi de bun simţ şi cei pentru care atacarea şi lovirea lui reprezintă supremul ţel. În astfel de circumstanţe este greu de crezut că se va ajunge la un rezultat atâta timp cât nici una dintre tabere nu va fi dispusă să accepte argumentele celeilalte. Disputa va rămâne mereu deschisă, mereu netranşată şi ea se va prelungi în instituţiile al căror rol este să clarifice problema. Vă imaginaţi că, în CNSAS, lucrurile vor sta altfel atâta timp cât deciziile acestei instituţii vor ţine cont nu de documente, de claritatea sau autenticitatea lor, ci de votul membrilor Colegiului, desemnaţi pe bază de algoritm politic? Nici o nădejde. Vom rămâne, pe mai departe, fiecare cu adevărul lui şi cu toţi cu neadevărurile celorlalţi.

Pentru a răspunde fie puteţi intra pe forum fie ne puteţi trimite un mail cu răspunsul dvs. aici