Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a prezentat, ieri, la aproape un an de la lansarea noii emisiuni monetare, stadiul denominării monedei naţionale. "Legea denominării s-a aplicat şi se aplică şi în prezent cu succes", a declarat Isărescu.
     Guvernatorul BNR a precizat, că, începând cu 1 iulie 2005, BNR nu a mai pus în circulaţie decât monede aparţinând noii emisiuni, precum şi cantităţi mai mici de bancnote ale vechii emisiuni dar numai exemplarele de bună calitate. Bancnotele cu valori nominale mici (10.000; 50.000 şi 100.000 ROL) au mai fost eliberate până luna trecută, iar cele cu valori mari (500.000 şi 1.000.000 ROL) vor mai fi eliberate până în luna septembrie a acestui an. "Începând cu 1 octombrie 2006, BNR va pune în circulaţie numai bancnote din noua emisiune", a declarat guvernatorul BNR. El a adăugat că, la sfârşitul anului trecut, numerarul nou reprezenta 58% din total, procentaj ce va creşte la 85% în iunie şi la 100% în decembrie. Legat de monede, potrivit lui Isărescu, din cantitatea totală, BNR estimează că va fi preschimbată aproximativ jumătate. La sfârşitul lunii martie, din numerarul aflat în circulaţie, bancnotele de un leu şi cele de 5, 10, 50 şi 100 de lei noi reprezentau 71,1%, 74,8%, 43,4%, 33% şi 40,1%. În intervalul 1 iulie 2005 - 31 martie 2006, BNR a pus în circulaţie 324 milioane de monede din noua emisiune, cântărind, în total 1.321 tone şi 306 milioane de bancnote, totalizând o greutate de 300 de tone. Costurile denominării vor fi anunţate de BNR o dată cu prezentarea amănunţită a bancnotei de 200 RON (cu 30 de zile înainte de 1 decembri, data punerii în circulaţie), dar guvernatorul a avertizat, din nou, că oricum BNR ar fi cheltuit bani pentru tipărirea de bancnote din vechea emisiune.

Ţigările dăunează grav dezinflaţiei
     Noile însemne au fost mai puţin percepute în circulaţie întrucât remonetizarea economiei naţionale a condus la creşterea numerarului cu 37% (la sfârşitul anului trecut). La sfârşitul acestui an, majorarea va fi de 48%. Mugur Isărescu a ţinut să precizeze că, deşi este un fapt paradoxal, această creştere a numerarului nu duce nicidecum la creşterea inflaţiei. Nu acelaşi lucru l-a putut afirma guvernatorul BNR în ceea ce priveşte introducerea taxei pe viciu, având în vedere ponderea foarte ridicată deţinută de ţigarete în coşul utilizat la calculul preţurilor de consum al populaţiei. "Ţigările deţin aproape jumătate (4%) din ponderea pâinii (8%)... În glumă spus, ai senzaţia că, în România, se mănâncă ţigări", a declarat Isărescu.
     El a adăugat că evoluţia favorabilă a preţurilor, în luna februarie şi martie, nu reprezintă o garanţie pentru continuarea dezinflaţiei în ritmul dorit, deoarece există încă potenţiale şocuri, în special din partea ofertei. "Nu este încă momentul să ne bucurăm", a avertizat guvernatorul, adăugând că, rata inflaţiei din ultimele două luni, de 0,2%, indică o inflaţie anuală de bază puţin peste 2%, asupra căreia este greu să mai intervii. În acest caz, puseele inflaţioniste din segmentul preţurilor administrate sunt greu de contracarat prin restrângerea cererii.
     BNR a anunţat pentru acest an o ţintă de inflaţie de 5% plus/minus un punct, în condiţiile unei rate anuale, în 2005, de 8,6%. Taxa pe viciu face parte din legile privind reforma în domeniul sănătăţii, care au fost aprobate de Parlament sub forma angajării răspunderii Guvernului şi se află la promulgare. Taxa a fost stabilită la 10 euro/1.000 ţigarete, respectiv 20 de eurocenţi pentru fiecare pachet. Suma s-ar putea regăsi aproape integral în preţul final al pachetelor de ţigări.

Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro