După publicarea rezultatelor finale ale alegerilor legislative, câştigate la limită de Uniunea lui Romano Prodi, Italia a intrat într-o nouă perioadă de tensiuni politice. Liderul Casei Libertăţilor, Silvio Berlusconi, refuză să-şi accepte înfrângerea şi a propus o formarea unei mari coaliţii de guvernare, însă Prodi nici nu vrea să audă de aşa ceva.
     Majoritatea analiştilor consideră că liderii celor două coaliţii participante la scrutinul legislativ de duminică şi luni au intrat într-o confruntare deschisă pe tema rezultatului alegerilor. În timp ce Romano Prodi revendică victoria în alegeri, rivalul său politic, premierul Silvio Berlusconi, refuză categoric să accepte rezultatul, denunţând "nereguli foarte mari" în votul italienilor din străinătate. "Nu vom ezita să recunoaştem victoria adversarilor noştri, dar numai după ce vor fi încheiate toate procedurile legale de verificare", a spus liderul Casei Libertăţii. Buletinele de vot contestate sunt în număr de 43.028 la Camera Deputaţilor, unde diferenţa este de numai 25.000 de sufragii, şi 39.833 la Senat. În plus, cinci urne conţinând sute de buletine de vot validate au fost descoperite, ieri, în faţa unei secţii de votare din cartierul Tuscolana, din Roma, au anunţat responsabili locali. "Municipalitatea a declanşat însă o anchetă rapidă pentru a stabili ce s-a întâmplat", a declarat Giovanni Hermanin, reprezentant al primăriei capitalei italiene.
     De asemenea, premierul în exerciţiu a propus formarea unei mari coaliţii după modelul actualului Guvern german, în cazul în care dreapta câştigă alegerile în una dintre cele două camere, în urma contestaţiilor. "Ne-am prezentat la alegeri cu o coaliţie deja stabilită, iar legea electorală ne dă dreptul la un număr de mandate în Camera Deputaţilor şi în Senat care ne permite să guvernăm", a subliniat Prodi. Polul de centru-stânga a obţinut 158 de mandate din cele 315 din Senat şi 342 din cele 630 din Camera Deputaţilor, potrivit rezultatelor definitive anunţate de Ministerul de Interne. Cifrele urmează să fie validate de Curtea de Casaţie.

Se conturează axa Roma-Paris
     În ciuda acestor acuzaţii, Prodi a declarat, ieri, că victoria sa în faţa lui Silvio Berlusconi este clară, manifestându-şi totodată convingerea că va fi viitorul preşedinte al Consiliului de miniştri. Fostul preşedinte al Comisiei Europene a anunţat că doreşte o "alianţă solidă" între Roma şi Paris, sperând ca preşedintele Jacques Chirac să dea un "impuls nou" construcţiei Europei, în pofida respingerii, în Franţa, a proiectului de Constituţie europeană. "Chirac poate, în ceea ce priveşte Europa, să-şi asume riscuri, deoarece este în ultimul an al mandatului său", a adăugat Prodi. La rândul său, liderul de la Paris a ţinut să-i transmită felicitări "calde şi amicale", într-o convorbire telefonică.

Presa europeană e îngrijorată
     Presa europeană îşi exprima, marţi, pesimismul faţă de confuzia electorală din Italia, evocând divizarea electoratului, paralizia sistemului şi riscul instabilităţii într-o ţară devenită neguvernabilă. "Ameninţare cu paralizie politică la Roma", titrează "Liberation". "Oricare ar fi rezultatul definitiv al scrutinului, câştigătorul va moşteni o situaţie politică confuză şi o ţară divizată", scrie, la rândul său, "Le Figaro". Prudentă în ceea ce priveşte rezultatul, presa britanică percepe scrutinul ca pe un semnal negativ pentru Italia, în condiţiile în care reformele economice dificile sunt indispensabile. "Chiar dacă stânga condusă de Romano Prodi ar câştiga, marja sa de manevră ar fi insuficientă pentru a-i permite să reziste solicitărilor partenerilor de extremă stângă din cadrul coaliţiei", se teme "Financial Times".
     Şi analiştii sunt de părere că, în ciuda faptului că Prodi a câştigat controlul asupra Senatului, fragilitatea majorităţii va îngreuna mult formarea unei coaliţii de guvernare stabile. În Senat sunt prezenţi 27, iar în Camera Deputaţilor 41 de reprezentanţi ai partidului Rifondazzione Comunista, condus de Fausto Bertinotti, ultimul bastion al comuniştilor dogamtici din Italia. "Prodi şi Uniunea revendică dreptul absolut de guvernare, ca şi cum rezultatul votului ar fi evident, dar nu este aşa. Vom avea momente dificile, deoarece nu cred că un Guvern format de coaliţia de centru-stânga se poate bucura în prezent de stabilitate în Italia", a avertizat Marco Tarchi, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Florenţa. Pe de altă parte, în opinia politologilor, contestarea rezultatelor de către Berlusconi va avea consecinţe şi asupra procesului instituţional prevăzut după aceste alegeri. "Este un scenariu de coşmar deoarece dacă nu vom avea un Guvern până la 18 mai, la această dată, Italia nu va mai avea preşedinte", a comentat profesorul James Walston, analist politic la Roma.
     Potrivit Constituţiei, cele două camere trebuie să se reunească începând de la 28 aprilie, pentru a-şi desemna preşedintele şi pentru a constitui grupurile parlamentare. Mandatul preşedintelui Carlo Azeglio Ciampi, ales în 1999 pentru şapte ani, se va încheia la 18 mai.

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro

     Regimul de la Teheran a anunţat că, pe 9 aprilie, a reuşit să îmbogăţească uraniu în proporţie de 3,5%, folosind 164 de centrifuge. Numărul acestora urmează să crească la 54.000, au dezvăluit oficilaii iranieni, stârnind protestele comunităţii internaţionale.
     Consiliul de Securitate al ONU a acordat Iranului, la 29 martie, un termen de 30 de zile pentru a-şi suspenda activităţile de îmbogăţire a uraniului, însă Teheranul a respins din start solicitarea. Mai mult, preşedintele Mahmoud Ahmadinejad, a anunţat, cu mândrie, marţi, că Iranul s-a alăturat clubului statelor cu potenţial nuclear. "Iranul a pus în funcţiune prima sa cascadă de 164 de centrifuge, a introdus gazul (UF6) şi a reuşit să obţină o producţie la scară industrială" de uraniu îmbogăţit, a afirmat, la rândul său, fostul preşedinte iranian Akbar Hashemi Rafsanjani, pentru agenţia kuweitiană Kuna. Instalaţia de centrifuge funcţionează în uzina de la Natanz. Adjunctul coordonatorului programului nuclear iranian, Mohammad Saeedi, a transmis deja Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică faptul că numărul centrifugelor de la Natanz va fi de 3.000 la sfârşitul acestui an, urmând să crească, pe viitor, până la 54.000. Îmbogăţirea uraniului este un procedeu care permite atât obţinerea de combustibil pentru centra-lele nucleare, cât şi fabricarea bombei atomice. La un nivel de 3,5 la sută, uraniul este considerat slab îmbogăţit şi poate fi utilizat drept combustibil. Uraniul puternic îmbogăţit necesar pentru construcţia unei bombe atomice presupune un grad de concentrare de până la 90 la sută.

Rusia nu mai ţine partea Teheranului
     Aşa cum era de aşteptat, SUA, Israelul, Marea Britanie, Germania, Franţa şi Japonia au criticat regimul iranian. Iranul "merge în direcţia greşită", a afirmat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Scott McClellan, iar omologul său de la Departamentul de Stat, Sean McCormack a adăugat: "Unul dintre elemenetele esenţiale pentru dezvoltarea unei arme nucleare este capacitatea de a produce uraniu puternic îmbogăţit. Iranienii nu au anunţat aşa ceva". Mai îngrijoraţi s-au arătat oficialii israelieni, şeful Statului Major, generalul Dan Halutz, declarând că puterea nucleară a Iranului "constituie o ameninţare pentru lumea liberă, nu doar pentru Israel". Şi Rusia, aliat tradiţional al Teheranului, a apreciat că autorităţile au ales o "cale greşită" şi le-a cerut să suspende toate activităţile de îmbogăţire a uraniului. "Sperăm că Iranul va înţelege îngrijorarea comunităţii internaţionale şi va face paşii necesari pentru respectarea" solicitărilor AIEA, a precizat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ruse, Mihail Kaminin. AIEA a cerut Iranului să îşi suspende toate activităţile nucleare, inclusiv pe cele de cercetare. Săptămâna trecută, presa americană a dezvăluit că SUA şi-au intensificat pregătirile în vederea atacării Iranului, însă responsabilii de la Washington au negat categoric aceste informaţii.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro