Senatorii PSD şi PRM au declarat, după adoptarea Legii lustraţiei în plenul Senatului, că prevederile acesteia sunt neconstituţionale şi au apreciat că ar putea crea "un gol de generaţii".
     Pronunţându-se "pentru" la votul asupra raportului, dar "împotrivă" la votul final asupra legii, senatorii PSD au declarat că iniţiativa colegilor liberali vine în contradicţie cu drepturi garantate prin Constituţie. "Sunt chestiuni care ţin de dreptul de a alege şi de a fi ales şi chiar de a împiedica pe cineva să aleagă. Sunt aspecte anticonstituţionale şi sunt sancţionabile conform normelor şi standardelor europene", a declarat senatorul PSD Cristian Diaconescu. El nu a negat că legea are la bază un principiu bun şi o "logică absolut normală", dar a apreciat că aceasta are impedimente tehnice, care o fac inoperabilă.
     Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a susţinut că Legea lustraţiei este "împotriva cetăţenilor României". El a apreciat că, prin adoptarea iniţiativei PNL, în structurile de putere vor promova "foştii bişniţari" şi "foştii golani" care nu au făcut parte din PCR. Vadim a susţinut că el nu este vizat de Legea lustraţiei, dar a avertizat că ar putea crea "un gol de generaţii".

Lustraţia nu pretinde un temperament iacobin
     Ministrul de Externe, Mihai Ungureanu, a declarat, referindu-se la prevederile Legii lustraţiei, că aşteaptă un mic efort de anamneză a clasei politice româneşti în speranţa că "lupta anticomunistă nu se va opri la biografia adolescentină a lui Ungureanu". El a precizat că subiectul lustraţiei nu pretinde temperament iacobin, pentru că menirea unei legi de sancţionare este să pedepsească fapte, nu grupuri.
     Ungureanu a mai spus că a început, împreună cu un grup de jurişti tineri, o analiză a legilor lustraţiei în celelalte ţări foste comuniste.
     "În cazul României, în afară de faptul evident că există o întârziere semnificativă a momentului apariţiei unei astfel de legi, apar şi altfel de întrebări: de exemplu, cum de nu au fost iniţiative similare între 2000 şi 2004 şi cum a fost posibil să fie uitaţi cei care au încercat să propună un proiect al lustraţiei până în '99", a adăugat Mihai Ungureanu. El şi-a exprimat susţinerea totală faţă de principiul lustraţiei, însă a avertizat că există riscul ca "o lege morală în esenţă să devină extrem de imorală în manifestare".

Vom dezbate armonizarea legii cu Constituţia
     Aflată printre iniţiatori, senatorul PNL Mona Muscă a declarat că, în perioada următoare, vor fi organizate dezbateri publice pentru armonizarea prevederilor legii cu cele ale Constituţiei.
     Muscă a arătat că este mai puţin importantă forma în care a trecut legea de plenul Senatului, deoarece aceasta va fi modificată la Camera Deputaţilor.
     "Camera va decide forma finală şi, până atunci, vom face dezbateri publice. Vom face în aşa fel încât să armonizăm cu hotărâri pe care le-a luat CEDO în 2004-2005, cu Constituţia şi să facem dreptate fără să lovim în nimeni", a declarat Mona Muscă.
     Şi senatorul Adrian Cioroianu, aflat printre iniţiatori, a ţinut să le mulţumească colegilor care au votat în favoarea legii.".

Legea e susceptibilă de multe modificări
     Liderul Alianţei DA din Senat, Puiu Haşotti, a declarat că adoptarea legii e importantă pentru societatea românească, dar că, în forma decisă de Senat, aceasta este "susceptibilă de multe modificări". Haşotti a susţinut că reprezentanţii coaliţiei au făcut un "efort important" pentru ca legea lustraţiei să fie adoptată de Senat. . Refuzând să facă referire exactă la articolele pe care le vizează, el a susţinut că legea este "susceptibilă de multe modificări", declarând că toate aceste ajustări vor fi făcute în timpul dezbaterilor de la Camera Deputaţilor.

Bine era dacă fiecare partid se lustra singur
     Totodată, liderul UDMR, Marko Bela, a susţinut că ar fi fost mult mai corect ca fiecare partid şi instituţie să "se lustreze fără forţa legii". "Aceasta ar fi fost calea corectă şi, astăzi, n-am mai fi avut aceste probleme", a declarat reprezentantul UDMR.
     Întrebat despre absenţele de la vot din rândul Uniunii, Marko Bela a declarat că cel mai important lucru este că legea a fost adoptată.
     Senatorul PC Sabin Cutaş a precizat că toţi reprezentanţii conservatori au fost prezenţi în plenul Senatului. În plus, Cutaş a declarat că nici unul dintre colegii săi nu ar putea fi afectat de prevederile Legii lustraţiei.

Unele amendamente sunt excesive
     Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că regretă că, la Senat, au fost introduse în Legea lustraţiei "amendamente cu totul şi cu totul excesive", răspunzând unei întrebări referitoare la prevederile din actul normativ care îi vizează pe foştii UTC-işti.
     Tăriceanu a catalogat drept "un exces strident" prevederea din Legea lustraţiei care interzice accesul la funcţii publice celor care au avut activităţi politice în UTC şi care aveau atunci 16-17 ani. Premierul a dat exemplul ministrului de Externe, Mihai Ungureanu.
     Primul-ministru a adăugat că aceasta nu este singura prevedere excesivă din actul normativ. El a amintit că a mai vorbit despre astfel de prevederi, cum ar fi amendamentele care îi vizau direct sau indirect pe preşedintele Traian Băsescu sau pe consilierul prezidenţial Theodor Stolojan.
     Tăriceanu şi-a exprimat speranţa că astfel de prevederi excesive vor fi eliminate la dezbaterea legii în Camera Deputaţilor.

     Vicepremierul Gheorghe Copos susţine că există pericolul ca Legea lustraţiei să fie utilizată în competiţia politică, prin aplicarea "fără dreaptă măsură", "incriminând de-a valma oameni care au făcut rău societăţii cu oameni care nu au făcut rău".
     Într-o declaraţie remisă presei, Copos precizează că, în calitate de senator al Partidului Conservator, a votat în favoarea legii, deoarece PC doreşte stabilitatea actualei guvernări şi consideră că viitoarea Lege a lustraţiei poate contribui la asanarea morală a politicii româneşti, la reformarea clasei politice. "Cred, însă, că acest demers legislativ tinde să se materializeze mult prea târziu", spune vicepremierul, apreciind că legea şi-ar fi dovedit utilitatea dacă ar fi fost adoptată şi pusă în practică la începutul anilor 1990, împreună cu punctul 8 al Declaraţiei de la Timişoara.
     Copos consideră că, acum, după mai bine de 16 ani, aplicarea unei asemenea legi are "un potenţial deloc neglijabil de a complica lucrurile, dovedindu-se a fi o adevărată cutie a Pandorei". El precizează că, în primul rând, aplicarea Legii lustraţiei după atâţia ani nu va mai putea avea un caracter preventiv, ci unul "represiv", sancţionând mult prea târziu un comportament politic care, în măsura în care a fost nociv, şi-a făcut deja efectul timp de peste 16 ani de la înlăturarea comunismului.
     "În al doilea rând, există pericolul ca această lege să fie utilizată în competiţia politică, pericol care ar distorsiona intenţiile lăudabile care au stat la baza acestui proiect", adaugă Copos.
     "Atât timp cât criteriul principal al lustraţiei îl constituie funcţia ocupată - onorific sau nu - în diferite structuri ale statului comunist şi nu faptele concrete ale persoanelor concrete, pericolul sancţionării nediscriminatorii a celor buni laolaltă cu cei răi este iminent", declară Copos.
     El consideră că, pentru ca eventualele consecinţe negative ale acestui act normativ să fie minime prevederile legii trebuie puse în concordanţă cu cele ale Constituţiei, precum şi cu recomandările Curţii Europene a Drepturilor Omului.
     "În ce mă priveşte, afirm cu toată responsabilitatea că mă situez în categoria celor care nu au făcut rău nimănui pe timpul regimului comunist", precizează Copos, fost şef de secţie în cadrul UASCR.
     Vicepremierul susţine că, dacă Legea lustraţiei va statua incompatibilitatea sa cu vreo funcţie politică sau publică, se va supune "fără întârziere" prevederilor acesteia.