|
Programul Fermierul ar trebui
regândit |
Samoilă Szabo a anunțat că valoarea proiectelor care pot fi cofinanțate prin
"Fermierul" este de până la 500.000 de euro
|
Sistemul de acordare a fondurilor UE pentru proiectele
cofinanțate prin intermediul programului Fermierul trebuie regândit, dacă se menține
ritmul redus de depunere a cererilor de finanțare, a declarat directorul general al
Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Samoilă Szabo.
Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit
(APDRP), care a preluat în acest an atribuțiile fostei Agenții SAPARD, a primit până
acum doar 22 de cereri de finanțare, cele mai multe pentru investiții în exploatațiile
agricole sau îmbunătățirea prelucrării și marketingul produselor agricole.
Szabo apreciază că o cauză a numărului mic de cereri depuse
ar putea fi și faptul că derularea programului Fermierul a început spre sfârșitul
anului trecut, posibilii beneficiari neavând destul timp la dispoziție pentru a realiza
proiectele.
Valoarea proiectelor care pot fi cofinanțate prin
"Fermierul" este de până la 500.000 de euro (prelucrarea și marketingul
produselor agricole) , respectiv 300.000 euro pentru achiziționarea de mașini și
utilaje sau animale. În acest an, Ministerul Agriculturii alocă pentru creditarea
agricultorilor fonduri de 700 milioane de lei, comparativ cu 30 milioane lei în 2005.
Suma este destinată cofinanțării unor proiecte SAPARD (600 milioane lei), dar și
pentru investiții directe (100 milioane lei), fără finanțare UE.
Un număr de șase bănci - BCR, CEC, Raiffeisen Bank, BRD,
Carpatica și Romexterra - au depus la începutul lunii februarie oferte pentru
distribuirea în acest an a fondurilor alocate de Ministerul Agriculturii.
Potrivit unor surse din minister, rezultatul licitației va fi
cunoscut abia spre sfârșitul lunii martie, deși inițial reprezentanții instituției
anunțau că acesta va fi comunicat în maxim 10 zile de la data depunerii ofertelor.
Contracte SAPARD de 23 milioane de euro, reziliate
Agenția SAPARD, predecesoarea Agenției de Plăți pentru
Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) a reziliat 68 de contracte, în valoare de circa 23
milioane euro, ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale, a declarat directorul
general al instituției, Samoilă Szabo.
Valoarea proiectelor reziliate reprezintă 3,3% din totalul celor
contractate. Principalul motiv al rezilierii contractelor a fost imposibilitatea
implementării proiectelor din cauza întreruperii relațiilor comerciale pentru preluarea
producției sau asigurarea materialelor necesare. O altă cauză a fost lipsa surselor
financiare din partea beneficiarilor. De asemenea, există situații în care a fost
depășit termenul limită de depunere a cererilor de plată sau beneficiarii au refuzat
să prezinte dosarele solicitate, dar și cazuri în care soluția tehnică aprobată
inițial prin programul de finanțare a fost modificată și au fost constatate conflicte
de interese.
Cea mai mare parte a contractelor reziliate au vizat investiții
pentru îmbunătățirea prelucrării și marketingul produselor agricole și piscicole
- 24, dezvoltarea și diversificarea activităților economice care generează
activități multiple și venituri alternative - 19, investiții în exploatații
agricole - 11 și infrastructura rurală - 8.
Pe de altă parte, Szabo a anunțat că Agenția va suspenda în
viitor plățile chiar din momentul semnalării unor suspiciuni cu privire la derularea
proiectelor, până la clarificarea situației. |
|
Plafon de garantare de 100%
pentru creditele agricole |
Fondul de Garantare a Creditului Agricol a majorat plafonul de garantare de la 70 la 100%,
măsura fiind luată pentru stimularea absorbției fondurilor SAPARD, potrivit unei
hotărâri de Guvern aprobată recent de Guvern.
Pentru creditul de investiții pe termen scurt, mediu și lung
care este garantat de Fondul de Garantare a Creditului Rural, plafonul a crescut la 100%.
Plafonul se menține la până la 70% din valoarea creditului de investiții pe termen
scurt, mediu și lung în cazul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru
Întreprinderile Mici și Mijlocii.
Fondurile de garantare vor putea acorda, la solicitarea
instituțiilor de credit, garanții sindicalizate care pot acoperi integral valoarea
creditului alocat pentru asigurarea cofinațării proiectelor realizate prin programul
SAPARD.
Garanțiile se vor acorda pe baza documentației de credit
aprobate de instituțiile de credit și a normelor proprii de lucru ale fondurilor de
garantare, fără a solicita garanții din partea împrumutaților.
De asemenea, actul normativ mai prevede posibilitatea garantării
creditelor pentru consiliile locale și asociațiile consiliilor locale pentru proiecte de
infrastructură rurală, dar și pentru Administrația Națională a Îmbunătățirilor
Funciare pentru infrastructură de prevenire și protecție împotriva inundațiilor. |
Plajă de închiriat |
Aproape 160 de hectare de plajă urmează să fie închiriate prin licitație publică de
Direcția Apele Române Dobrogea Litoral Constanța (DADL) pe o perioadă de zece ani cu
posibilitate de prelungire, deschiderea ofertelor având loc în 3 aprilie.
Directorul instituției, Ionel Manafu, a declarat, într-o
conferință de presă, că au fost finalizate toate actele de care era nevoie pentru
demararea licitației, respectiv o hotărâre de Guvern prin care se dă dreptul de
închiriere și o ordonanță de urgență care urmează să apară în Monitorul Oficial
cu privire la modul în care se gestionează activitățile turistice pe plajă.
Printr-un ordin al ministrului Mediului, publicat în Monitorul
Oficial și care apare pe site-ul ministerului, se stipulează instrucțiunile-cadru
pentru licitație, contractul-cadru și zonele de plajă care vor fi supuse licitației
și închirierii. Manafu a precizat că pe baza acestuia din urmă au fost finalizate 33
de caiete de sarcini ce au fost puse, ieri, în vânzare. În caietele de sarcini este
delimitată foarte clar suprafața, atât în scris cât și pe baza unui plan, iar
tarifele de pornire a licitației vor fi minime, dar sunt cuprinse și criteriile de
departajare pentru ofertanți pentru a-și putea calcula punctajul obținut. DADL scoate
la licitație publică 160 de hectare, iar suprafețele de plajă sunt cuprinse între
două și șase hectare. Prețurile minime de pornire sunt de aproximativ 4.000 de lei
vechi/metru pătrat pentru zonele cu o atractivitate turistică mică și ajung până la
54.000/metru pătrat în stațiunea Mamaia, aceleași prețuri de anul trecut la care se
aplică indicele de inflație. Închirirea se va face pe zece ani cu posibilitate de
prelungire pe cinci ani. Potrivit legii, au fost interzise subînchirierile spațiilor,
dar există posibilitatea unor contracte de asociere sau de servicii. |
Înapoi ajutoarele de stat! |
19 firme cu activități în zone defavorizate sunt obligate să restituie ajutoarele de
stat primite ilegal, în valoare totală de 2,5 milioane lei, se arată într-un comunicat
al Consiliului Concurenței. Acestea au constat în scutirea la plată a impozitului pe
profit. La suma de 2,5 milioane lei vor fi aplicate dobânzi.
"Decizia Consiliului Concurenței a fost luată în urma
investigației declanșate din oficiu pentru analizarea măsurilor de sprijin financiar
acordate în zonele defavorizate peste limita maxim admisă a intensității ajutorului de
stat. Declanșarea investigației a fost luată în urma concluziilor acțiunilor de
control efectuate de inspectorii de concurență, în semestrul doi al anului 2005, la un
număr de 1.679 de agenți economici care activează în zonele defavorizate", se
precizează în comunicat.
Cele 19 firme vizate de decizia instituției de reglementare în
domeniul concurenței sunt Finnotex (județul Alba), Salem Lazăr (Bistrița Năsăud),
BKD Electronic, Cătălin International, Colonia Brătianu Comimpex, Construct Consult,
Ergoform, Eurostil Construct, Grup 95, Intercont Serv JDP, Interservice, Laboratorul
Sportul, Luvira, Maura Tour, Mobutil, Nirox Company, Simausrom Comserv Impex, Triumf
Comserv Impex (Hunedoara), Biroul de tranzacții și comerț BTC (Prahova) și Transliner
(Sălaj). |
Se închide și mina Certej |
Continuă disponibilizările în minerit. După ce Compania Națională a Huilei
Petroșani a disponibilizat o serie de mineri, alți 150 de ortaci, angajați ai Companiei
Naționale a Cuprului, Aurului și Fierului "Minvest" Deva, vor primi preavizele de
concediere, în aceleași condiții ca și ortacii din Valea Jiului.
După disponibilizarea celor 150 de mineri, exploatarea minieră
Certej va fi închisă. Nu va mai exista decât personalul de pază și circa zece mineri
care vor asigura conservarea minei. Cu o lună în urmă, de la Certej au mai plecat 250
de ortaci. La ora actuală, Minvest Deva are mai puțin de 2000 de angajați și se
preconizează că, până la sfârșitul anului, exploatările miniere vor fi închise,
rămânând angajați doar cei care vor asigura conservarea și paza minelor. (A.M.
PRESS) |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
S-a temperat inflația? |
Obișnuitul comunicat lunar al Institutului Național de Statistică (INS) privind
evoluția prețurilor de consum ne-a oferit, în aceste zile, o informație oarecum
liniștitoare: în februarie 2006, rata inflației a fost de 0,24 la sută. Iată, s-a
atenuat, într-o anumită măsură, șocul produs de creșterea prețurilor în prima
lună a anului.
Firește, încetinirea ritmului inflației este un fapt pozitiv,
dar el se cere analizat și interpretat în contextul dat, deoarece conține multe
influențe cu un evident caracter conjunctural. Este bine că, în februarie, prețurile
de consum n-au mai crescut în ritmurile din ianuarie și din lunile precedente, dar
întrebarea pe care ne-o punem vizează nu atât trecutul, cât mai ales perspectiva. Or,
informațiile refertioare la intenția de a se majora din nou, în aprilie, prețul
gazelor naturale nu este de natură a genera optimism în legătură cu "soarta"
coșului zilnic în perioada imediat următoare. Nu este singurul mesaj care provoacă
îngrijorare. Asigurările date în privința seriozității deciziei de a nu se mai umbla
în acest an la impozite și taxe atenuează doar parțial temerile provocate de
inflație, întrucât cuantumul cheltuielilor va crește pe alte căi, bunăoară prin
instituirea taxei pe viciu.
Chiar în limitele celor 0,24 la sută observăm că prețurile
alimentare s-au majorat mai mult (0,5 la sută), iar în interiorul acestora, unele au
făcut adevărate explozii (de exemplu, creșterea cu 23,1 la sută a prețului
zahărului).
Se știe prea bine că ponderea alimentelor în totalul
cheltuielilor populației este mai mare la noi decât în orice altă țară europeană.
Dacă la aceasta adăugăm prețurile și tarifele exorbitante la utilități, avem un
tablou mai cuprinzător al adevăratelor stări de lucruri în dinamica lor.
Nu există, deocamdată, nici un motiv serios pentru a aprecia
că rezultatele din februarie în acțiunile anti-inflație oferă suficiente garanții
că avem de-a face cu o tendință, fie ea și pe termen scurt. Un recent sondaj de opinie
în rândurile managerilor indică o evidentă așteptare inflaționistă, confirmată de
creșterea prețurilor industriale. Dacă această predicție se va confirma, este limpede
că și prețurile de consum vor fi serios influențate, nu în direcția dezinflației.
Prin urmare, se impune prudență în aprecierea stadiului actual
al inflației, întrucât există un număr mult prea mare de necunoscute legat nu numai
de politicile monetare, ci, înainte de toate, de stările de fapt din economia reală,
aflată într-un mult prea prelungit proces de stagnare. Or, în condițiile date,
stagnarea este echivalentul regresului. |
|
2005 Cicero Group.
Conceput de