Justitie

Ministrul Justiţiei, Monica Macovei, primeşte o mână de ajutor profesional de la foştii săi subalterni de la APADOR-CH, conduşi, în prezent, de avocatul Diana Olivia Călinescu

     Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) critică mai multe prevederi din proiectul legii privind controlul averilor, considerând că acestea încalcă drepturile omului şi solicită eliminarea "de urgenţă" a acestora din textul actului normativ.
     "APADOR-CH îşi exprimă dezacordul faţă de prezenţa în proiectul Legii privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control al averilor şi de verificare a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor a unor reglementări care încalcă în mod vădit drepturile omului", se precizează într-un comunicat de ieri al organizaţiei.
     Concret, activiştii pentru drepturile omului apreciază că proiectul, în actuala formă, consacră "percheziţia domiciliară în materie civilă", însă sub o altă denumire - "cercetare locală".
     "Măsura este vădit neconstituţională, deoarece nu se încadrează printre condiţiile prevăzute de Constituţie la efectuarea unei percheziţii", se arată în document.

Accesul la justiţie, îngrădit
     În plus, autorii documentului citat apreciază că proiectul îngrădeşte, prin încălcarea articolului 21 din Constituţie, accesul la justiţie pentru cenzurarea actelor esenţiale dispuse de organele administrative. Ei fac referire la faptul că decizia prin care se constată conflictul de interese şi cea care stabileşte cazul de incompatibilitate nu pot fi atacate în justiţie.
     "Este inadmisibil ca aceste decizii, care pot duce nemijlocit la sancţionarea, destitutirea sau eliberarea din demnitate sau funcţie, să nu poată fi supuse controlului judecătoresc". În plus, autorii critică şi faptul că proiectul nu prevede suficiente garanţii de procedură pentru a împiedica hărţuirea unei persoane sub pretextul desfăşurării activităţii de control. Deşi în proiect se menţionează că durata cercetării trebuie să fie rezonabilă, actul normativ în discuţie nu prevede un termen-limită al acesteia. În acelaşi registru, proiectul prevede că reluarea cercetării se poate face oricând, deşi, chiar atunci când este vorba de infracţiuni - cele mai grave fapte ilicite -, legea penală prevede un termen de prescripţie a răspunderii. În încheiere, se solicită Ministerului Justiţiei - iniţiatorul proiectului - să ia "măsuri urgente de eliminare a prevederilor care constituie ameninţări reale şi grave la adresa drepturilor omului".
     O altă organizaţie non-guvernamentală, Transparency International (TI), a cerut, miercurea trecută, în cadrul unei dezbateri publice, retragerea proiectului de lege privind controlul averilor şi repunerea sa în discuţie, după ce deficienţele de fond şi formă pe care le conţine vor fi remediate.

Dacia, cea mai furată maşină a anului trecut

     Posesorii de autoturisme Dacia şi cei care deţin maşini germane, din Bucureşti, Constanţa, Braşov şi zona de vest a ţării, sunt mai expuşi pericolului de furt al autovehiculelor, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).
     Dintr-un total de 3.060 de autovehicule declarate furate anul trecut, 93% au fost autotursime, dintre care un număr de 1.443 de automobile au fost recuperate. Circa 4% dintre vehiculele a căror dispariţie a fost raportată au fost autovehicule comerciale iar restul a fost reprezentat de motociclete şi scutere, raportează IGP. Cea mai mare parte, respectiv 78% dintre cele 2.754 de automobilele furate în 2005 au fost marca Dacia. De asemenea, au fost furate 70 de maşini Daewoo.
     Pe segmentul autoturismelor de import, cele mai frecvent furate au fost automobilele Mercedes Benz - 177 de unităţi, BMW - 128 de unităţi, Volkswagen - 110 unităţi şi Opel - 54 de unităţi. Dintre acestea au fost recuperate 82 de maşini Mercedes Benz, 74 - BMW, 40 - Volkswagen şi 26 - Opel. Mărcile cel mai puţin vizate de hoţii de maşini au fost Mitsubishi, cu nouă unităţi furate anul trecut, respectiv Hyundai, Nissan şi Toyota cu câte şapte unităţi.
     În acest an, până la 6 martie a fost raportată dispariţia a 476 de maşini, reprezentând 7,3 unităţi în fiecare zi, faţă de vârful de 9,14 unităţi pe zi în anul 2000. Cele mai multe maşini furate au fost raportate în anul 2000, cu 3.541 cazuri. Potrivit analizei IGPR, autovehiculele furate au destinaţii bine stabilite în funcţie de marcă, model şi an de fabricaţie. În cazul furtului pentru folosinţă, maşinile furate sunt utilizate pentru comiterea altor infracţiuni, cum ar fi transportul infractorilor, răpiri, tâlhării sau transportul bunurilor rezultate din spargeri. Furturile la comandă urmăresc, în cele mai multe situaţii, scoaterea ulterioară din ţară a maşinii furate cu documente contrafăcute sau înscenarea furtului pentru încasarea poliţelor de asigurare. Maşinile pot fi sustrase şi pentru a fi subtituite unor modele similare uzate fizic sau avariate puternic sau pentru a fi dezmembrate pentru valorificarea subansamblelor.
     În România sunt înmatriculate potrivit IGPR, circa cinci milioane de autovehicule, dintre care 3,5 milioane sunt autoturisme.

Tender n-a avut succes nici la Curtea de Apel

Omul de afaceri Ovidiu Tender rămâne în arest după ce instanţa Curţii de Apel Bucureşti a respins, ieri, în şedinţă publică, recursul său faţă de decizia prin care afost arestat preventiv de magistraţii Tribunalului Capitalei, în data de 3 martie. Instanţa a respins acest recurs pe motiv că a fost nefondat şi l-a obligat pe Ovidiu Tender la plata sumei de 40 de lei noi, reprezentând cheltuieli judiciare către stat. După pronunţarea sentinţei, avocatul Mariana Ştefan a declarat că hotărârea instanţei a fost nelegală şi abuzivă şi că, în timp, vor avea de formulat multe plângeri penale. Hotărârea a fost pronunţată după respingerea cererii de recuzare privind completul care a judecat acest recurs. La termenul de săptămâna trecută cei doi avocaţi, Marian Nazat şi Mariana Ştefan, invocaseră mai multe aspecte procedurale care ar fi putut duce, în opinia lor, la nulitatea absolută a hotărârii Tribunalului Bucureşti.

Procesul lui Melinescu a început cu o amânare

Procesul în care fostul şef al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), Ioan Melinescu, este acuzat de uzurpare de calităţi oficiale a fost amânat, ieri, judecătorii instanţei supreme admiţând cererea acestuia de amânare, pentru a-şi angaja un apărător. Judecătorii instanţei supreme au decis reluarea dezbaterilor în 8 mai, în procesul privindu-l pe Melinescu. El a fost trimis în judecată în 17 ianuarie, fiind acuzat că ar fi continuat să îşi exercite prerogativele de preşedinte al Oficiului şi după data revocării sale din funcţie.

Medicul care l-a expertizat pe Hayssam citat în instanţă

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a dispus citarea lui George Enculesei - medicul care a semnat raportul de expertiză medico-legală cu privire la Omar Hayssam, audierea acestuia fiind necesară pentru lămurirea unor concluzii contradictorii din raport. CAB a luat această decizie, ieri, în dosarul privind privatizarea Foresta SA Nehoiu. Judecătorii instanţei supreme au apreciat, vineri, că Hayssam poate fi judecat în stare de libertate în acest dosar, el rămânând însă în arest în dosarul în care este acuzat de răpirea jurnaliştilor în Irak. Instanţa CAB a admis astfel solicitarea avocatului apărării, care îl acuză pe medic de abuz în serviciu, reprezentat de recomandarea acestuia ca Omar Hayssam să fie tratat de cancer la colon în reţeaua medicală a penitenciarelor. Avocaţii sirianului l-au reclamat pe doctor şi la Colegiul Medicilor.Instanţa a dispus citarea doctorului în vederea audierii sale peste două săptămâni. CAB a mai decis trimiterea unei adrese la penitenciar, pentru a se comunica dacă Hayssam ar putea face faţă unei audieri care ar putea dura două ore.

Bancherul Pop, scos din ancheta DNA

Fostul preşedinte al Băncii Transilvania, Iosif Pop, a fost declarat nevinovat de procurorii anticorupţie, după trei ani de anchetă, Departamentul Naţional Anticorupţie hotărând scoaterea de sub urmărire penală a bancherului, a declarat, ieri, avocatul Aurelian Pavelescu. În noiembrie 2002, Iosif Pop a fost arestat pentru acordarea nelegală a unor credite însumînd 19 miliarde de lei, administratorului unei firme, şi pentru că nu a luat măsuri pentru executarea garanţiilor bancare, deşi la instituţia pe care o conducea erau prejudicii mari, informa atunci Parchetul Naţional Anticorupţie. Pavelescu, reprezentul lui Iosif Pop, a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă, că arestarea clientului său a fost nelegală şi în urma unor nereguli procedurale, prin recuzarea Curţii de Apel Bacău, a reuşit eliberarea acestuia, în ianuarie 2003.Pavelescu a spus că a reclamat la CEDO faptul că lui Iosif Pop nu i-au fost respectate drepturile procesuale. Cererea a fost declarată admisibilă de către CEDO, urmând ca la jumătatea anului să se pronunţe cu privire la cazul Pop versus România.

Pagină realizată de Dan Florea
dan.florea@azi.ro