Reprezentanţii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi reprezentanţii Bursei din Viena au semnat un acord cadru privind licenţele pentru tranzacţionarea indicilor BVB şi un acord de cooperare referitor la indicele NTI.
     Potrivit directorului general al BVB, Stere Farmache, pentru ca o altă bursă să poată tranzacţiona indicii BVB, aceasta trebuie să aibă licenţă. Toate produsele şi informaţiile bursiere sunt proprietatea BVB şi folosirea lor se poate face numai pe baza unui contract, contra cost.
     Acordul cadru privind licenţele are ca scop stabilirea cooperării dintre cele două burse în vederea dezvoltării şi implementării, la BVB, a unei politici privind sistemul de licenţe pentru indicii actuali şi viitori ai bursei din Bucureşti precum şi pentru comercializarea acestor licenţe.
     Referindu-se la viitorii indici care ar putea să apară la BVB, Farmache a arătat că, pe măsură ce va creşte reprezentativitatea companiilor cotate şi va exista o diversificare mai mare a sectoarelor industriale, vor fi lansaţi şi indici vectoriali de genul indicelui Bet-FI care reflectă evoluţia celor cinci SIF.
     Avantajele Bursei de Valori Bucureşti ce decurg din semnarea acestui acord constau în asigurarea unui transfer de know-how privind standardele internaţionale în domeniul licenţierii indicilor, realizarea unei strategii de marketing şi vânzări la nivel internaţional pentru indicii BVB, precum şi accesul Bursei din Bucureşti prin intermediul Bursei din Viena la reţeaua actuală de clienţi de licenţe ai acesteia. Printre aceştia se regăsesc peste 60 de clienţi internaţionali de renume printre care ABN AMRO, Deutsche Bank, Erste Bank, JP Morgan, Merrill Lynch şi Société Générale.
     Acordul constituie premisa creării şi implementării la Bursa din Bucureşti a produselor structurate. Indicele NTI (New Europe Blue Chips Index) a fost lansat, la finele lunii septembrie a anului 2005, de către Bursa din Viena şi reflectă evoluţia a 30 de acţiuni ale companiilor considerate foarte sigure, numite "blue chips", listate la bursele din Bucureşti, Budapesta, Ljublijana, Praga, Viena, Varşovia şi Zagreb.
     Indicele a fost proiectat ca un produs tranzacţionabil precum şi pentru a fi utilizat ca suport activ pentru produse derivate şi structurate. BVB este reprezentată în indicele NTX de acţiunile Petrom şi BRD, cu pondere de aproape patru procente.

     Întrunirea a şase dintre puterile comerciale ale lumii (UE, SUA, Brazilia, India, Australia şi Japonia) nu a adus progrese în privinţa negocierilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), dar participanţii şi-au reafirmat angajamentul de a închide un capitol al negocierilor până la sfârşitul lunii aprilie. Cele 149 de state membre ale OMC încearcă să se încadreze în acest termen limită, pentru a redacta un acord preliminar privind produsele agricole şi industriale, două dintre cele mai dificile capitole de negociere.
     Asupra SUA şi UE sunt exercitate presiuni pentru ca acestea să admită concesii în domeniul produselor agricole. SUA li s-a solicitat o diminuare cu 60% a subvenţiilor pentru fermieri, iar UE reducerea tarifelor vamale şi liberalizarea pieţei produselor agricole. Statele bogate insistă ca ţările în curs de dezvoltare, precum Brazilia şi India, să liberalizeze piaţa produselor industriale şi piaţa serviciilor.
     Reprezentantul comercial al SUA, Rob Portman, a declarat că, în ciuda dificultăţilor întâmpinate, statele participante îşi formează o idee mai clară asupra concesiilor.

     Anul trecut, profitul brut al ING Bank România s-a ridicat la 17 milioane euro, iar activele au avansat cu 45,7%, până la 1,8 miliarde euro, situând banca pe locul patru în sistemul bancar românesc. Deşi veniturile nete au urcat la 73 milioane euro, câştigul băncii s-a diminuat cu aproximativ 50%, în contextul unor investiţii semnificative în reţeaua de unităţi, care a depăşit 100 de locaţii. Potrivit directorului general adjunct al instituţiei de credit, Mişu Negriţoiu, ING deţine o cotă de piaţă de 10% din totalul serviciilor bancare pentru companii. Dintre tranzacţiile importante de anul trecut, el a amintit creditul sindicalizat pentru Connex-Vodafone, în valoare de 200 de milioane euro, unde ING a fost aranjor mandatat, precum şi finanţările de 100 de milioane euro pentru Carrefour, 45 de milioane dolari pentru Alro şi 45 milioane lei pentru Flamingo. Peste 80% dintre companiile multinaţionale şi 60% dintre companiile locale lucrează cu ING. Anul trecut, banca şi-a consolidat şi activitatea de retail prin dezvoltarea conceptului Self'bank. Până în prezent, birourile bancare au adus ING un număr de 170.000 de conturi deschise de persoanele fizice. Anul acesta, vor mai fi deschise cel puţin 70 de ING Office şi zece sucursale destinate companiilor, astfel că reţeaua băncii va ajunge la aproximativ 200 de unităţi. Banca intenţionează să mai lanseze produse de creditare pentru populaţie şi să ofere companiilor servicii de factoring şi direct debit.
     Datele financiare pentru 2005 mai arată o creştere cu 42% a portofoliului de credite şi cu 31% a volumului conturilor curente, în timp ce numărul depozitelor atrase a avansat cu 31%.

     Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a revizuit în sens pozitiv estimările privind creşterea economică a statelor membre, în afară de SUA. Analiştii au majorat valoarea indicelui care cuantifică dezvoltarea statelor de la 106 puncte (decembrie 2005) la 106,3 puncte, în ianuarie. În ceea ce priveşte grupul celor şapte state dezvoltate (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi SUA), indicatorul a crescut de la 104,3 puncte la 104,5 puncte. Datele din luna ianuarie au arătat că indicatorul a crescut, cele mai bune semnale venind din partea Japoniei, Germaniei şi a Canadei. O performanţă mai slabă a fost consemnată însă în SUA, pentru care indicatorul s-a redus de la 106, la 105,9 puncte. În cadrul celor 12 state membre ale zonei euro, indicatorul a avansat la 108 puncte (+0,5). Pentru Germania, cea mai mare economie a UE, majorarea a fost la 112 puncte (+0,8).

     Romanian International Bank (RIB) a încheiat o convenţie de finanţare-garantare a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIM). RIB finanţează 60% din valoarea creditului acordat unui IMM, iar FNGIMM diferenţa de 40%. Fondul garantează integral creditul acordat, urmând ca beneficiarul creditului să constituie garanţii imobiliare şi mobiliare. Condiţiile de eligibilitate sunt cele stabilite prin reglementările băncii, agreate şi de FNGCIMM. "Încheierea acestui parteneriat vine să confirme strategia băncii de orientare către segmentul IMM, categorie cheie de clienţi pentru RIB, a căror dezvoltare RIB doreşte să o sprijine", a precizat preşedintele RIB, Ion Niţu.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro