Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu crede că Slobodan Miloşevici a murit în urma unui atac de cord, aşa cum a rezultat în urma autopsiei efectuate, duminică, de către medicii olandezi. Potrivit toxicologului Ronald Uges, fostul preşedinte iugoslav ar fi luat, în mod deliberat, un medicament care a anulat efectul tratamentului împotriva hipertensiunii.
     La originea polemicii privind cauza morţii lui Slobodan Miloşevici s-au aflat rudele sale, iar, ulterior, unul dintre avocaţii lui a prezentat presei traducerea unei scrisori redactate de fostul lider iugoslav cu o zi înainte de a muri şi adresată autorităţilor ruse. "Vor să mă otrăvească. Sunt foarte îngrijorat şi neliniştit", scria, vineri, Miloşevici. El preciza că analizele de sânge realizate la 12 ianuarie şi comunicate, la începutul lunii martie, de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) dezvăluiau prezenţa unei doze mari dintr-un medicament folosit în tratarea leprei sau a tuberculozei.
     Rusia a confirmat primirea scrisorii. "În scrisoarea olografă, Slobodan Miloşevici vorbeşte despre tratametnul inadecvat administrat de medicii Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie şi reia cererea de sprijin din partea Rusiei în vederea obţinerii permisiunii de a urma un tratament într-o clinică din Moscova", se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe rus. Documentul adaugă că scrisoarea a fost predată sâmbătă ambasadei ruse din Olanda şi primită la Moscova duminică. "La cererea rudelor lui Slobodan Miloşevici, inclusiv a fratelui său, Borislav, un grup de medici ruşi este dispus să meargă la Haga", adaugă comunicatul oficial.
     "A luat rifampicină, substanţă care anulează efectul" tratamentelor de combatere a hipertensiunii, a explicat Ronald Uges, toxicologul olandez care a efectuat o analiză de sânge pe eşantioane prelevate de la fostul preşedinte iugoslav, în urmă cu două săptămâni. "A luat din proprie iniţiativă medicamentul, dorind să obţină permisiunea de a merge la Moscova" la tratament, a adăugat el. Slobodan Miloşevici a cerut, în luna decembrie, Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie să îi permită să urmeze un tratament la Moscova, cererea fiindu-i însă respinsă, întrucât judecătorii au apreciat că el este îngrijit corespunzător la Haga şi că, dacă ar pleca în Rusia, ar risca să nu se mai prezinte la proces.

Va fi înmormântat la Belgrad
     Fiul lui Slobodan Miloşevici, Marko, care locuieşte la Moscova, urma să vină, ieri, în Olanda şi să ridice corpul neînsufleţit al tatălui său pentru a-l înmormântat la Belgrad, a anunţat consilierul juridic al lui Miloşevici, Zdenko Tomanovici. "Am cerut Guvernului olandez să acorde viză lui Marko Miloşevici, pentru a putea veni să ridice corpul neînsufleţit al tatălui său", a afirmat To-manovici într-o declaraţie de presă făcută în faţa sediului TPI.
     Organizarea funeraliilor în Serbia va pune probleme practice serioase familiei fostului lider de la Belgrad, soţia lui Slobodan Miloşevici, Mira Markovici, făcând obiectul unui mandat de arestare pentru abuz de putere. Mira Markovici a fugit din ţară în 2003 şi s-ar afla în prezent tot în Rusia, împreună cu Marko Miloşevici. Avocatul Mirei Markovici a solicitat autorităţilor de la Belgrad retragerea mandatului de arestare, însă preşedintele sârb, Boris Tadici, a exclus posibilitatea de a o graţia şi a refuzat totodată organizarea unor funeralii de stat pentru Slobodan Miloşevici. Procuratura olandeză a anunţat, ieri, că a predat trupul neînsufleţit al acestuia, aflat la Institutul medico-legal olandez, dar fără a preciza cine l-a preluat.

"O forţă malefică"
     Istoria a dat deja verdictul în cazul lui Miloşevici, care era "o forţă malefică", a apreciat secretarul de Stat american, Condoleezza Rice.
     "Este, fără nici un dubiu, responsabil de moartea a mulţi, foarte mulţi oameni şi de o politică ce a condus la destrămarea ţării sale şi la izolarea parţială a acesteia de către comunitatea internaţională", a adăugat Rice.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

     Atentatele comise, duminică, în Irak, s-au soldat cu moartea a cel puţin 70 de persoane şi rănirea altor 250. Oficialii irakieni încearcă din răsputeri să formeze rapid un guvern de uniune naţională, variantă considerată drept o ultimă şansă pentru a se opri escaladarea valului de violenţe şi a se ajunge la evitarea unui război civil.
     Duminică a fost o zi plină de atacuri violente, majoritatea victimelor acestora provenind din rândul civililor. Cel mai mare număr de victime a fost înregistrat în cartierul şiit Sadr City, situat la est de Bagdad, unde au murit mai mult de 48 de persoane, iar 204 au fost rănite. La lăsarea serii, şase maşini-capcană, majoritatea microbuze, au explodat în patru pieţe din Sadr City - fieful clericului radical şiit Moqtada Sadr. Forţele de securitate au dezamorsat o altă maşină-capcană în piaţa Shaab. Pe drumul către aeroport, la vest de Bagdad, şase civili au fost ucişi şi alţi 13 răniţi duminică dimineaţă, în explozia unei bombe care viza un convoi american, în apropiere de moscheea Um al-Tubul. La Bagdad, 12 persoane au fost ucise, iar 36 rănite de căderea unui obuz asupra unei case din cartierul Allawi, din centrul oraşului, în timp ce un proiectil a rănit două persoane la Jamlila, în est. Alţi trei civili, care se deplasau la bordul unei maşini, au fost ucişi la Bayaa, în sudul Bagdadului, de focurile de armă ale unor persoane necunoscute. De asemenea, cinci militari au fost răniţi de un dispozitiv exploziv la Mustansariyah, în centrul oraşului, în timp ce la Fura, la intrarea sudică în Bagdad, au fost răniţi alţi doi poliţişti.
     La Dhuluiyah, situat la 75 de kilometri nord de Bagdad, persoane necunoscute au ucis un ofiţer de poliţie şi un civil. Un comandant al poliţiei a fost ucis în faţa casei sale la Mahmudiyah, aflat la 30 de kilometri sud de Bagdad, de către persoane necunoscute care au deschis focul asupra lui, potrivit poliţiei din provincia Babylon.

Alertă cu bombă la aeroportul din Bagdad
     Ambasada americană din Irak le-a interzis, duminică, angajaţilor săi să se deplaseze cu avioane comerciale, după ce potrivit unor informaţii neconfirmate, obţinute de firme private de securitate din capitala irakiană, substanţe explozive care urmau să fie încărcate la bordul unei aeronave, au fost descoperite sâmbătă la aeroport. Aeroportul din Bagdad este principala legătură a ţării cu statele vecine, din cauza nesiguranţei şoselelor. Un purtător de cuvânt al reprezentanţei diplomatice a refuzat să furnizeze alte detalii. Cu toate acestea, Ministerul irakian al Transporturilor a negat că un asemenea incident ar fi avut loc. Firma britanică însărcinată cu securitatea aeroportului din Bagdad nu a făcut nici un comentariu.

Explozii concertate
     Irakul se confruntă cu violenţe interconfesionale fără precedent, după ce un mausoleu şiit de la Samarra a fost distrus parţial de un atentat, la 22 februarie. Duminică, ministrul irakian de Interne, Bayane Jabr Sulagh, declarase că atentatul de la Samarra a fost opera agenţilor speciali ai fostului regim, dar că nici o ţară străină nu a fost implicată. "Potrivit primelor rapoarte de anchetă, dintre care o parte sunt secrete, circa 20 de terorişti au participat la operaţiunea în sine şi la asigurarea pazei în jurul mausoleului", a declarat ministrul într-o conferinţă de presă cu omologul său de la Apărare, Saadun al-Dulaimi. Potrivit experţilor, autorii au o experienţă pe care numai ofiţerii regimului lui Saddam Hussein, şi mai ales serviciile sale de informaţii şi garda sa specială, o puteau căpăta în timpul antrenamentelor. "Teroriştii au folosit 215 kg de explozibil care intra în componenţa rachetelor sol-sol, fabricat în manufacturile fostului regim. Operaţiunea a durat circa 10 ore. Au folosit o maşină electrică pentru a da zece găuri în ziduri şi în cupola mausoleului, unde au plasat explozibilii", a anunţat ministrul, precizând că raportul nu menţionează implicarea unor ţări străine. Numeroşi sunniţi acuzaseră Iranul, în timp ce alţii menţionaseră SUA. Irakienii consideră că acum singura şansă de a opri escaladarea violenţelor din Irak este formarea rapidă a unui guvern de uniune naţională, însă, la aproape trei luni de la alegeri, şansele formării unui astfel de executiv sunt destul de reduse. Totuşi, la insistenţele ambasadorului SUA în Irak, s-a devansat cu trei zile prima sesiune a noului parlament. Preşedintele Jalal Talabani a anunţat că prima şedinţă va avea loc joi.

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro

Responsabilitate individuală
     Crezul CIA a fost întotdeauna acela că agenţii săi sunt primii responsabili pentru acoperirea lor, a declarat un responsabil de rang înalt din cadrul serviciilor secrete americane. "Dacă nu îşi pot păstra acoperirea, este greu pentru oricine altcineva să o facă", a adăugat sursa citată. În contextul actualei campanii globale împotriva terorismului, este foarte important ca angajaţii care lucrau sub acoperire diplomatică să fie transformaţi în "operatori sub acoperire neoficială", recomandă Melvin Goodman fost analist CIA. Iniţiativa poate totuşi eşua, aşa cum chiar "Chicago Tribune" a demonstrat că s-a întâmplat în cazul agentei Valerie Plame. Astfel, deşi aceasta se recomanda drept consultant pe probleme de energie, pe Internet apărea ca funcţionar la Ambasada SUA din Atena. În cele din urmă însă, faptul că Plame lucra pentru CIA a fost dezvăluit de o sursă din cadrul administraţiei Bush. (Dan Stancu)