 |
Regizorul Attila Vizauer |
Ieri,
Teatrul Național Radiofonic a prezentat în holul Hotelului Majestic o nouă premieră.
Este vorba despre spectacolul "Dialog", o adaptare după un text al Gabrielei
Adameșteanu, în regia lui Attila Vizauer.
La ora actuală Teatrul Național Radiofonic este cea mai activă
instituție care, săptămânal, prezintă publicului câte o premieră și are programe
coerente, bine susținute. Ele au în centrul atenției dramaturgia română
contemporană, biografiile și memoriile marilor personalități ale lumii și, desigur,
dramaturgia universală. Unul dintre regizorii care slujesc acest teatru și promovează
autorii români contemporani este regizorul Attila Vizauer. El dorește un dialog activ cu
radioascultătorii și îi introduce în universul dramaturgic actual, pentru că nimic nu
ne reprezintă mai bine decât textele acestor autori atenți la realitatea
înconjurătoare. Fostul elev al marei regizoare Cătălina Buzoianu a ajuns să
reprezinte Teatrul Național Radiofonic la cea mai înaltă ținută fiind implicat în
conducerea Departamentului de Teatru și Divertisment al Societății Române de
Radiodifuziune. Îmi aduc aminte că într-unul dintre dialogurile, pe care le-am avut cu
regizoarea Cătălina Buzoianu, îmi povestea cu entuziasm despre studentul ei Attila,
căruia îi prevedea un viitor strălucit. Și nu s-a înșelat. Acum, Attila Vizauer
propune radioascultătorilor o premieră inedită. O mare scriitoare, al cărei roman
Dimineața pierdută, a fost tradus la Editura Gallimard, Gabriela Adameșteanu a
colaborat foarte bine cu Attila Vizauer și rezultatul este spectacolul Dialog, după un
text publicat în '89 în volumul Vară, primăvară. Adaptarea radiofonică este
realizată de Doina Papp, iar montarea face parte din Proiectul "Dramaturgi români
contemporani", coordonat de Magda Duțu. Attila Vizauer s-a gândit la Virgil
Ogășanu ca fiind actorul ideal care poate interpreta personajul creat de Gabriela
Adameșteanu. Echipa lui Vizauer este alcătuită din Iulian Iancu, regizoarea muzicală
Patricia Prun-dea, regizoarea de studio Milica Creiniceanu și Magda Duțu. Premiera
oficială este programată duminică 19 martie, la ora 19,00, la Radio România Cultural. |
Irina
Budeanu
irina.budeanu@azi.ro |
 |
|
"Oficialii europeni veniți la București cu avionul de dimineață și plecați cu cel
de seară sunt cum nu se poate mai mulțumiți. În România se luptă împotriva
corupției. Mulțumit e și poporul din suburbii. Ciocoii sunt, în fine, pedepsiți.
Dacă dai deoparte fumul, fulgerele șu tunetele artificiale vei descoperi nu fără
suprindere că de o lună și ceva, de când durează telejustiția în direct, din
punctul de vedere al realităților, singurele care contează, cruciada judiciară
împotriva corupției e egală cu zero. Ea se reduce la trei nume: Adrian Năstase, Dinu
Patriciu și Ovidiu Tender. Toate acțiunile spectaculoase, huruitoare ale Procurorilor
i-au vizat doar pe cei trei. Așa-zisa luptă a corupției la nivel înalt n-a trecut de
cercul strâmt reprezentat de aceste personaje. Ai ciudata impresie a unei crâncene
preocupări de a nu se trece cumva dincolo de marginile cercului asupra căruia s-au
concentrat toți: Parchet, presă, oficialități. Ion Cristoiu ("Jurnalul
Național", 13 martie 2006) |
Arhipelagul
România descris de Vintilă Mihăilescu |
| Astăzi, la ora 17,00, antropologul Vintilă
Mihăilescu își lansează la Muzeul Țăranului Român, cartea sa Socio-hai-hui prin
Arhipelagul România, apărută la Editura Polirom. Volumul este prezentat de Mircea
Vasilescu, redactor șef al revistei Dilema veche și sociologul Dumitru Sandu. Vintilă
Mihăilescu este o personalitate în ceea ce privește studiul antropologic, fiind de anul
trecut directorul general al Muzeului Țăranului Român. Totodată, el este profesor la
Școala Națională de Studii Politice și Administrative, coordonator al programului de
master în antropologie și șef de catedră. În 1990 a inițiat organizarea Societății
de Antropologie Culturală din România, al cărei președinte a fost între 1994 si 2000.
În fapt, titlul cărții pe care o lansează astăzi, poartă numele rubricii pe care a
avut-o la revista Dilema veche. Tematica volumului este diversă și atrăgătoare.
"Suntem deja în <<post-tranzitie>>
- spun unii. E discutabil. Cert este însă că faptele mărunte nu mai sunt la fel de
fascinante în ele însele, nu mai uimesc doar prin ineditul lor, prin diversitatea
frustă a întâmplării, ci, învăluite într-o aură simptomatică, lasă tot mai mult
loc de meditație în jurul lor. De pe micul ecran al cotidianului pe marea scena a
problemelor țării este un drum care se cere parcurs la fiecare pas. Se cere o <<privire
grăitoare>>, care să așeze în cuvinte cu rost
observatiile mărunte. O privire socio-hai-huie" - este de părere autorul. (Mariana
Criș) |
Ioan Groșan o
prezintă pe Nutzi |
| Autorul Caravanei cinematografice, Ioan Groșan se
pare că s-a îndrăgostit de Art Club Jazz. Pentru a treia oară, el este prezent în
această seară, la ora 20,30, într-un recital, unde citește pagini din Jurnal de
bordel. Atât pentru prieteni, cât și pentru public, Groșan o prezintă pe "Nutzi
spaima Constituție", celebrul personaj atent la tot ce se întâmplă în societatea
românească postdecembristă. (M.C.) |
Rodica Mandache
joacă în spectacolul fiicei sale |
| Regizoarea Diana Mihailopol a colaborat foarte bine
cu mama sa, cunoscuta actriță Rodica Mandache pentru spectacolul Lumânările ard până
la capăt, care este prezentat în această seară, la Teatrul Odeon, la ora 18,30.
Recitalul Rodicăi Mandache este înscris în "Săptămâna teatrului maghiar",
manifestare aflată în plină desfășurare la teatrul condus de Dorina Lazăr. (I.B.) |
Mihai Babușka a
inițiat "baletul de buzunar" |
| Coregraful Mihai Babușka colaborează foarte bine cu
Smaranda Olteanu-Bunea, directoarea Operei Comice pentru Copii, care își desfășoară
activitatea la Palatul Copiilor. El a creat pentru acest teatru "baletul de
buzunar", Minunița și Vrăjitoarea, inspirându-se după un basm românesc.
Spectacolul poate fi văzut astăzi la ora 16,00. Scenografia este semnată de Viorica
Petrovici, iar colajul muzical de Alexandru Istrate. (I.B) |
 |
"Dosarul
Eliade" |
Dosarul Eliade
Mircea Handoca a publicat la Editura Curtea Veche, în colecția
"Documente Pro și Contra", cel de al XI-lea volum din Dosarul Eliade. Cartea o
puteți găsi la Librăria Eminescu la un preț de 18,00 RON. Este lăudabilă
străduința cu care istoricul literar și cercetătorul Mircea Handoca continuă opera sa
de a ne aduce în atenție viața și personalitatea unuia dintre cei mai mari cărturari
ai secolului XX. Cu toate că unele puncte de vedere ale lui Handoca nu sunt
împărtășite de alți comentatori ai operei lui Eliade, totuși munca sa de a pune în
valoare întreg patrimoniu de gândire al cărturarului este demnă de atenție. Iată ce
spunea Nicolae Steinhard despre prietenul lui, de mai târziu, Mircea Eliade: "Citirea
amintirilor marelui istoric și scriitor - expunere a foarte laicelor dar și foarte
grelelor nevoințe ale unei desăvârșiri culturale - duce oare către aprobarea
formulei atribuite lui Buffon: geniul e o îndelungă răbdare? Întrucâtva. Cine, cu
toate aceastea, îi cercetează cu atenție opera, științifică și literară, nu poate
să nu constate prezența în personalitatea lui Mircea Eliade, în afară de muncă,
răbdare și disciplină, a încă unui element care în limba română e cunoscut sub
inefabila vocabulă de har. Cât privește sentința lui Buffon, nu s-ar cuveni ea mai pe
drept cuvânt înlocuită în cazul compatriotului nostru cu zicerea - da, nițel prea
sentimentală și patetică, dar cât de românească și adevărată - a lui Musset: <<A!
dă glas inimii, acolo-i sălașul geniului?>> Oricum,
de pe treptele de sus ale scării - paralelă celei a Sf. Ioan Scărarul -
privindu-și opera și cu gândul la neirositele sale tinerețe, el poate astăzi
mirenește rosti: <<Am Biruit>>.
Exegi monumentum". O foarte frumoasă descriere a personalității celui care a dat
umanității Istoria credințelor și ideilor religioase. |
Mariana
Criș
mariana.cris@azi.ro |
|