|
Electroputere Craiova, în
pană de cumpărători |

Președintele AVAS, Răzvan Orășanu, a vizitat, la începutul săptămânii, societatea
Electroputere Craiova
|
Societatea Electroputere Craiova va intra în proces de
restructurare, operațiune care va fi finalizată până la finele lunii iunie a.c. și va
fi însoțită de disponibilizarea a 600 de angajați, se arată într-un comunicat al
Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
"Procesul de restructurare va consta încomasarea
activitățiilor de producție pe principii de eficiență economică. Anul trecut, cea
mai eficientă a fost fabrica de locomotive. Procesul de restructurare va trebui să se
încheie cel mai târziu la sfârșitul lunii iunie 2006, iar numărul salariaților
disponibilizați este de 600", se precizează în comunicat.
Reprezentanții AVAS menționează că angajații care vor fi
disponibilizați vor primi, în funcție de vechime, între 20 și 24 de salarii
compensatorii.
Președintele AVAS, Răzvan Orășanu, a vizitat, la începutul
săptămânii, societatea din Craiova. "Pentru a alege cea mai bună soluție de
privatizare, președintele AVAS va discuta cu reprezentanții tuturor companiilor care
și-au manifestat vreodată interesul pentru Electroputere Craiova - DAB Grecia,
Bombardier Suedia și Siemens Germania", se precizează în comunicat.
La primele încercări de privatizare a Electroputere, din anul
2001, s-au arătat interesate de preluarea societății companiile americane General
Motors și General Electric, precum și cele germane Siemens și Karsdorfer.
Oficialii AVAS susțin că holdingul austriac A-TEC Industries va
transmite instituției, până la finele săptămânii, o scrisoare de intenție fermă
pentru preluarea firmei din Craiova. A-TEC Industries este interesată să preia
Electroputere în anumite condiții, legate de rezolvarea problemelor privind datoria de
30 milioane de euro pe care societate o are față de stat, funcționarea la subcapacitate
și numă-rul de angajați supradimensionat.
Statul deține 62,8259% din acțiunile Electroputere.
Societatea a fost fondată în anul 1949 pentru a produce
echipamente electrotehnice pentru energetică și transport feroviar. La început a fost
structurată pe patru sectoare principale de producție: mașini electrice rotative,
transformatoare de putere, aparataj electric și locomotive. În 1990, Electroputere s-a
divizat în 7 societăți comerciale și a devenit o societate de tip holding în 17
august 1994.
Autoritățile române au încercat de patru ori să privatizeze
societatea, însă fără succes. Ultima lansare la privatizare a avut loc în noiembrie
2005, iar termenul de depunere a ofertelor, stabilit inițial pentru 19 decembrie 2005, a
fost prelungit de patru ori, la solicitarea potențialilor investitori care au cerut de
fiecare dată timp suplimentar pentru îmbunătățirea ofertei. |
|
Enel plătește ajustări de
preț |
|
Compania italiană Enel va adăuga încă 15,67 milioane euro la suma plătită deja
pentru preluarea societăților Electrica Dobrogea și Banat, în urma aplicării unui
mecanism de ajustare a tranzacției prevăzut în contractul de privatizare, informează
un comunicat al Ministerului Economiei. Astfel, prețul încasat pentru pachetele de
acțiuni reprezentând 24,62% din capitalul social al distribuitorilor de electricitate,
vândut direct către Enel, va crește la 50,94 milioane de euro. Enel a ajuns să
dețină 51% din acțiunile celor două companii, prin majorări de capital, operațiuni
prin care a alocat fonduri de 76,7 milioane euro. Contractul de privatizare a fost semnat
în iulie 2004, iar trecerea în proprietatea grupului italian a celor două firme a avut
loc în aprilie 2005. Mecanisme similare de ajustare a prețului, în funcție de gradul
de îndatorare a companiilor preluate și de evoluția acestora, au fost incluse și în
procedurile de trecere în proprietate privată a societăților Electrica Oltenia și
Electrica Moldova. Astfel, pentru Electrica Oltenia, grupul ceh CEZ a achitat deja 15
milioane de euro în plus față de suma inițială, în timp ce compania germană E.ON a
avut de plătit o sumă suplimentară de peste 800.000 de euro, pentru Electrica Moldova. |
| Strămutare după integrare |
Platformele industriale vor
fi scoase din București |
Toate platformele industriale din București vor fi nevoite să-și relocheze
activitățile în extravilanul Capitalei, în termen de trei ani de la data aderării la
Uniunea Europeană, a declarat, într-o conferință de presă, viceprimarul Capitalei,
Ludovic Orban.
"Toate platformele industriale vor trebui scoase în extravilan
după aderare, cu o perioadă de grație de trei ani de la data integrării. Acest proces
pare simplu, dar în realitate este extrem de complicat și presupune abandonarea zonelor
industriale, demolări și viabilizări", a spus Orban.
El a afirmat că zonele industriale vor fi transformate în
dezvoltări urbane integrate în planul de dezvoltare a Capitalei.
Viceprimarul a participat, ieri, la lansarea proiectului
imobiliar Sema Parc, dezvoltat pe un teren aflat în proprietatea producătorului de
combine agricole Semănătoarea.
"Spațiile de producție ale Semănătoarea vor fi relocate
anul viitor. Vizăm trei locații pentru relocare. Brașovul și alte două, la circa 70
de kilometri de București. Nu avem alte terenuri în țară, dar nu este o problemă să
cumpărăm", a declarat Ion Rădulea, președintele River Invest și al grupului
MYO-O, care controlează Semănătoarea. El a arătat că valoarea totală a proiectului
este de 700 de milioane de euro. Ludovic Orban a salutat proiectul Sema Parc, constând
în dezvoltarea de clădiri de birouri, spații comerciale și rezidențiale și a afirmat
că administrația locală va sprijini proiectul.
Potrivit lui Orban, este posibilă transformarea altei zone
industriale din București, Laromet, într-un amplasament imobiliar, în timp ce altă
fostă platformă industrială, Vulcan, își va înceta activitatea.
La rândul său, Radu Lucianu, reprezentant al companiei Eurisko,
promotorul proiectului Sema Parc, a afirmat că mai mulți investitori imobiliari sunt
interesați că cumpere terenurile aparținând fostelor platforme industriale pentru a
dezvolta pe amplasamentele respective proiecte rezidențiale și de birouri. |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Concurența |
Într-o țară în care numărul asistaților social este în continuă creștere și în
care numeroși concetățeni judecă statul exclusiv după răspunsul la întrebarea "ce
ne dă?", orice discuție despre regulile concurenței în spiritul economiei de
piață autentice pare un exercițiu, cel puțin, inutil. Mai ales atunci când se
vorbește despre ajutorul de stat - ce modalitate de încurajare a deficitului de
concurență - lucrurile devin și mai de neînțeles, mai inacceptabile (dacă se poate
spune așa). De-a lungul a peste un deceniu și jumătate, zeci de întreprinderi au
supraviețuit numai prin punerea în funcțiune a mecanismelor ajutorului de stat, sub
cele mai diferite forme. Chiar și atunci când unica soluție viabilă a devenit
falimentul, banii pompați din vistieria statutului au prelungit o agonie extrem de
dureroasă.
Sigur, locul de muncă este pentru milioane de oameni singura
sursă de existență, iar ori de câte ori ne referim la destine umane avem datoria să
ne gândim la fiecare individ, real și nu doarstatistic. În același timp, nu putem să
nu observăm că fiecare ajutor de stat înseamnă bani strânși din impozitele și
taxele plătite de noi toți, bani care ar fi putut lua o altă destinație,
întorcându-se chiar spre noi, prin mărirea cheltuielilor pentru învățământ,
sănătate, cultură. De regulă, ajutorul de stat dat operatorilor economici - mai ales
sub formă de subvenții - este considerat drept o discriminare întrucât încalcă
principiul șanselor egale. Susținerea prin acest mijloc a activităților ineficiente
înseamnă, în majoritatea cazurilor, o triplă pagubă: bani care intră în adevărate
găuri negre, punerea în situații dezavantajoase a celor performanți, privarea unor
domenii importante de surse financiare deloc neglijabile. Punerea ordinii în domeniul
ajutorului de stat a reprezentat și reprezintă un obiectiv esențial al procesului de
pregătire a aderării României la Uniunea Europeană. Pentru a face față forțelor
concurențiale din Piața Unică trebuie să "ne intre în sânge", cum se spune,
regulile valabile nu numai în UE, ci pe plan internațional, așa cum prevăd
obligațiile fiecărui stat membru al Organizației Mondiale a Comerțului. Din păcate,
respectivele reguli nu sunt bine cunoscute de către publicul larg, ceea ce crează
dificultăți suplimentare în procesul instaurării unui regim concurențial real în
economia țării. În această privință are datoria să facă mai mult Consiliul
Concurenței, "câinele de pază" al regulilor jocului în economia de piață.
Deciziile pe care le ia - atunci când consideră nelegală acordarea ajutorului de stat
sau îl acceptă pentru că este legal - ar putea reprezenta adevărate lecții de
promovare a spiritului concurențial. Motivarea unor astfel de decizii aduse la
cunoștința unui număr tot mai mare de concetățeni ar avea darul să facă o necesară
educație economică nu numai a întreprinzătorilor, ci și a consumatorilor care
suportă consecințele încălcării reglementărilor referitoare la concurența loială.
Pentru că, modificând într-o anumită măsură un slogan publicitar de la începutul
mult prea îndelungatei și contorsionatei noastre tranziții la economia de piață, nu
este suficient să vrei ca să poți, ci poți numai dacă ai habar despre ce este vorba. |
|