Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Viața de lângă noi
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Jurnal - Carol al II-lea
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Eveniment
Actualitate
Justiție
Utile
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Electroputere Craiova, în pană de cumpărători


Președintele AVAS, Răzvan Orășanu, a vizitat, la începutul săptămânii, societatea Electroputere Craiova

     Societatea Electroputere Craiova va intra în proces de restructurare, operațiune care va fi finalizată până la finele lunii iunie a.c. și va fi însoțită de disponibilizarea a 600 de angajați, se arată într-un comunicat al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
     "Procesul de restructurare va consta încomasarea activitățiilor de producție pe principii de eficiență economică. Anul trecut, cea mai eficientă a fost fabrica de locomotive. Procesul de restructurare va trebui să se încheie cel mai târziu la sfârșitul lunii iunie 2006, iar numărul salariaților disponibilizați este de 600", se precizează în comunicat.
     Reprezentanții AVAS menționează că angajații care vor fi disponibilizați vor primi, în funcție de vechime, între 20 și 24 de salarii compensatorii.
     Președintele AVAS, Răzvan Orășanu, a vizitat, la începutul săptămânii, societatea din Craiova. "Pentru a alege cea mai bună soluție de privatizare, președintele AVAS va discuta cu reprezentanții tuturor companiilor care și-au manifestat vreodată interesul pentru Electroputere Craiova - DAB Grecia, Bombardier Suedia și Siemens Germania", se precizează în comunicat.
     La primele încercări de privatizare a Electroputere, din anul 2001, s-au arătat interesate de preluarea societății companiile americane General Motors și General Electric, precum și cele germane Siemens și Karsdorfer.
     Oficialii AVAS susțin că holdingul austriac A-TEC Industries va transmite instituției, până la finele săptămânii, o scrisoare de intenție fermă pentru preluarea firmei din Craiova. A-TEC Industries este interesată să preia Electroputere în anumite condiții, legate de rezolvarea problemelor privind datoria de 30 milioane de euro pe care societate o are față de stat, funcționarea la subcapacitate și numă-rul de angajați supradimensionat.
     Statul deține 62,8259% din acțiunile Electroputere.
     Societatea a fost fondată în anul 1949 pentru a produce echipamente electrotehnice pentru energetică și transport feroviar. La început a fost structurată pe patru sectoare principale de producție: mașini electrice rotative, transformatoare de putere, aparataj electric și locomotive. În 1990, Electroputere s-a divizat în 7 societăți comerciale și a devenit o societate de tip holding în 17 august 1994.
     Autoritățile române au încercat de patru ori să privatizeze societatea, însă fără succes. Ultima lansare la privatizare a avut loc în noiembrie 2005, iar termenul de depunere a ofertelor, stabilit inițial pentru 19 decembrie 2005, a fost prelungit de patru ori, la solicitarea potențialilor investitori care au cerut de fiecare dată timp suplimentar pentru îmbunătățirea ofertei.

Enel plătește ajustări de preț

     Compania italiană Enel va adăuga încă 15,67 milioane euro la suma plătită deja pentru preluarea societăților Electrica Dobrogea și Banat, în urma aplicării unui mecanism de ajustare a tranzacției prevăzut în contractul de privatizare, informează un comunicat al Ministerului Economiei. Astfel, prețul încasat pentru pachetele de acțiuni reprezentând 24,62% din capitalul social al distribuitorilor de electricitate, vândut direct către Enel, va crește la 50,94 milioane de euro. Enel a ajuns să dețină 51% din acțiunile celor două companii, prin majorări de capital, operațiuni prin care a alocat fonduri de 76,7 milioane euro. Contractul de privatizare a fost semnat în iulie 2004, iar trecerea în proprietatea grupului italian a celor două firme a avut loc în aprilie 2005. Mecanisme similare de ajustare a prețului, în funcție de gradul de îndatorare a companiilor preluate și de evoluția acestora, au fost incluse și în procedurile de trecere în proprietate privată a societăților Electrica Oltenia și Electrica Moldova. Astfel, pentru Electrica Oltenia, grupul ceh CEZ a achitat deja 15 milioane de euro în plus față de suma inițială, în timp ce compania germană E.ON a avut de plătit o sumă suplimentară de peste 800.000 de euro, pentru Electrica Moldova.
Strămutare după integrare

Platformele industriale vor fi scoase din București

     Toate platformele industriale din București vor fi nevoite să-și relocheze activitățile în extravilanul Capitalei, în termen de trei ani de la data aderării la Uniunea Europeană, a declarat, într-o conferință de presă, viceprimarul Capitalei, Ludovic Orban.
     "Toate platformele industriale vor trebui scoase în extravilan după aderare, cu o perioadă de grație de trei ani de la data integrării. Acest proces pare simplu, dar în realitate este extrem de complicat și presupune abandonarea zonelor industriale, demolări și viabilizări", a spus Orban.
     El a afirmat că zonele industriale vor fi transformate în dezvoltări urbane integrate în planul de dezvoltare a Capitalei.
     Viceprimarul a participat, ieri, la lansarea proiectului imobiliar Sema Parc, dezvoltat pe un teren aflat în proprietatea producătorului de combine agricole Semănătoarea.
     "Spațiile de producție ale Semănătoarea vor fi relocate anul viitor. Vizăm trei locații pentru relocare. Brașovul și alte două, la circa 70 de kilometri de București. Nu avem alte terenuri în țară, dar nu este o problemă să cumpărăm", a declarat Ion Rădulea, președintele River Invest și al grupului MYO-O, care controlează Semănătoarea. El a arătat că valoarea totală a proiectului este de 700 de milioane de euro. Ludovic Orban a salutat proiectul Sema Parc, constând în dezvoltarea de clădiri de birouri, spații comerciale și rezidențiale și a afirmat că administrația locală va sprijini proiectul.
     Potrivit lui Orban, este posibilă transformarea altei zone industriale din București, Laromet, într-un amplasament imobiliar, în timp ce altă fostă platformă industrială, Vulcan, își va înceta activitatea.
     La rândul său, Radu Lucianu, reprezentant al companiei Eurisko, promotorul proiectului Sema Parc, a afirmat că mai mulți investitori imobiliari sunt interesați că cumpere terenurile aparținând fostelor platforme industriale pentru a dezvolta pe amplasamentele respective proiecte rezidențiale și de birouri.
Coșul zilnic, de dr. Teodor Brateș

Concurența

     Într-o țară în care numărul asistaților social este în continuă creștere și în care numeroși concetățeni judecă statul exclusiv după răspunsul la întrebarea "ce ne dă?", orice discuție despre regulile concurenței în spiritul economiei de piață autentice pare un exercițiu, cel puțin, inutil. Mai ales atunci când se vorbește despre ajutorul de stat - ce modalitate de încurajare a deficitului de concurență - lucrurile devin și mai de neînțeles, mai inacceptabile (dacă se poate spune așa). De-a lungul a peste un deceniu și jumătate, zeci de întreprinderi au supraviețuit numai prin punerea în funcțiune a mecanismelor ajutorului de stat, sub cele mai diferite forme. Chiar și atunci când unica soluție viabilă a devenit falimentul, banii pompați din vistieria statutului au prelungit o agonie extrem de dureroasă.
     Sigur, locul de muncă este pentru milioane de oameni singura sursă de existență, iar ori de câte ori ne referim la destine umane avem datoria să ne gândim la fiecare individ, real și nu doarstatistic. În același timp, nu putem să nu observăm că fiecare ajutor de stat înseamnă bani strânși din impozitele și taxele plătite de noi toți, bani care ar fi putut lua o altă destinație, întorcându-se chiar spre noi, prin mărirea cheltuielilor pentru învățământ, sănătate, cultură. De regulă, ajutorul de stat dat operatorilor economici - mai ales sub formă de subvenții - este considerat drept o discriminare întrucât încalcă principiul șanselor egale. Susținerea prin acest mijloc a activităților ineficiente înseamnă, în majoritatea cazurilor, o triplă pagubă: bani care intră în adevărate găuri negre, punerea în situații dezavantajoase a celor performanți, privarea unor domenii importante de surse financiare deloc neglijabile. Punerea ordinii în domeniul ajutorului de stat a reprezentat și reprezintă un obiectiv esențial al procesului de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană. Pentru a face față forțelor concurențiale din Piața Unică trebuie să "ne intre în sânge", cum se spune, regulile valabile nu numai în UE, ci pe plan internațional, așa cum prevăd obligațiile fiecărui stat membru al Organizației Mondiale a Comerțului. Din păcate, respectivele reguli nu sunt bine cunoscute de către publicul larg, ceea ce crează dificultăți suplimentare în procesul instaurării unui regim concurențial real în economia țării. În această privință are datoria să facă mai mult Consiliul Concurenței, "câinele de pază" al regulilor jocului în economia de piață. Deciziile pe care le ia - atunci când consideră nelegală acordarea ajutorului de stat sau îl acceptă pentru că este legal - ar putea reprezenta adevărate lecții de promovare a spiritului concurențial. Motivarea unor astfel de decizii aduse la cunoștința unui număr tot mai mare de concetățeni ar avea darul să facă o necesară educație economică nu numai a întreprinzătorilor, ci și a consumatorilor care suportă consecințele încălcării reglementărilor referitoare la concurența loială. Pentru că, modificând într-o anumită măsură un slogan publicitar de la începutul mult prea îndelungatei și contorsionatei noastre tranziții la economia de piață, nu este suficient să vrei ca să poți, ci poți numai dacă ai habar despre ce este vorba.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.