Justitie

Preşedintele AMR, Viorica Costiniu, cere şefului CSM, Iulian Gâlcă, sesizarea Curţii Constituţionale pentru a tranşa "conflictul deschis între puterile statului"

     Consiliul Superior al Magistraturii ar putea lua în discuţie, azi, sesizarea Asociaţiei Magistraţilor din România care acuză, într-un memoriu, îndesirea atacurilor venite din partea celorlalte autorităţi ale statului împotriva procurorilor şi judecătorilor, în detrimentul actului de justiţie.
     Între altele, AMR cere CSM ca preşedintele Traian Băsescu să fie chemat în faţa Curţii constituţionale, pentru declaraţiile potrivit cărora în instanţe există încă "un nivel ridicat de corupţie".
     Asociaţia Magistraţilor arată că premierul Călin Popescu Tăriceanu, între multe afirmaţii defăimătoare, a calificat drept "ticăloşit" sistemul judiciar, ministrul Justiţiei a acuzat de corupţie 70% din magistraţii României, ministrul Sănătăţii califică judecătorii după soluţii care-i convin sau nu, şeful statului a identificat corupţii din Justiţie în judecătorii României, ameninţând cu excluderea din Magistratură în cazul în care nu vor arăta eficienţa scontată pentru raport către Bruxelles. "Şi acestea sunt numai câteva din acţiunile de defăimare, demonetizare, discriminare a magistraturii", se arată în memoriul înmânat de AMR preşedintelui Consiliului, document în care îi solicită să identifice toate acuzele la adresa Justiţiei şi să ceară Curţii Constituţionale să tranşeze acest conflict deschis între puterile constituţionale ale statului. Memoriul înaintat şefului CSM este semnat de 1.300 de procurori şi judecători. Anterior, AMR a depus la CSM încă două memorii pe aceeaşi temă. Drept urmare, plenul Consiliului a solicitat Direcţiei sale de legislaţie şi contencios un punct de vedere referitor la solicitarea unor judecători de sesizare a Curţii Constituţionale în temeiul articolului 146 litera e din Constituţia României.
     În conformitate cu articolul 34 din legea 47/92, Curtea Constituţională soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice la cererea şefului statului a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului ministru sau a preşedintelui CSM.
     De asemenea, articolul 24 din legea 317/2004 conferă preşedintelui CSM atribuţia de a sesiza Curtea Constituţională în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională.
     Tot în şedinţa de azi, plenul CSM urmează să discute raportul Inspecţiei judiciare a Consiliului privind verificările efectuate ca urmare a afirmaţiilor fostului premier Adrian Năstase, referitoare la faptul că s-a opus arestării lui Traian Băsescu în dosarul Flota. Surse din magistratură informează că Inspecţia CSM a finalizat raportul cu privire la afirmaţiile din 23 februarie ale lui Adrian Năstase, potrivit cărora, în timpul mandatului său de prim-ministru, s-a opus arestării lui Traian Băsescu. Membrii CSM ar urma să decidă dacă îşi însuşesc sau nu acest raport, precizează sursele citate.

Dan Florea
dan.florea@azi.ro

Sechestru pe fabricile lui Zaher Iskandarani

     Procurorii instanţei spureme au decis să pună sechestru pe fabricile din judeţul Timiş, controlate de către omul de afaceri sirian Zaher Iskandarani, acuzat de infracţiuni economice şi prejudicierea bugetului de stat.
     Surse din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Timişoara au declarat, ieri, că ofiţerii au pus sechestru pe fabrica de ţigări de la Săcălaz, şi pe fabrica de alcool din Lenauheim. Potrivit surselor citate, sechestrul a fost pus pentru ca autorităţile să se asigure că utilajele sau imobilele nu vor fi înstrăinate sau vândute, iar statul să-şi poată recupera prejudiciul.
     La sfârşitul lunii decembrie 2005, Zaher Iskandarani a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, după ce fusese dat în urmărire generală.În ianuarie 2006, Curtea de Apel şi Tribunalul Bucureşti au decis ca Zaher Iskandarani să rămână în arest, prelungind mandatul emis pe numele lui. În dosarul în care a fost arestat omul de afaceri sirian mai sunt cercetaţi alţi trei complici ai săi, Eugen Iovescu, Obayda Ghannoum şi Ghassan Wahbeh. Acest nou dosar este disjuns din cel în care, în mai 2005, au fost cercetaţi Zaher Iskandarani, Eugen Iovescu, Obayda Ghannoum şi Jamil Fadi. Aceştia au fost arestaţi în 19 mai, sub acuzaţia de "iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat având drept scop comiterea de infracţiuni grave, respectiv contrafacerea şi contrabanda de mare anvergură cu ţigări".
     În urma unor percheziţii efectuate la fabricile de la Săcălaz şi Lenauheim, au fost găsite ţigări şi alcool fabricate ilegal, precum şi instalaţii de contrafacere a alcoolului.

Tender află azi dacă rămâne în arest

Curtea de Apel Bucureşti va judeca, azi, recursul omului de afaceri Ovidiu Tender faţă de decizia instanţei inferioare privind arestarea sa preventivă. Tribunalul Bucureşti a admis, vinerea trecută, cererea Parchetului instanţei supreme privind arestarea lui Tender, pentru o perioadă de 30 de zile. Instanţa a decis emiterea deîndată a mandatului de arestare preventivă pe numele omului de afaceri, cele 30 de zile curgând din momentul încarcerării acestuia. Tender se află, în prezent, în arestul Direcţiei de Cercetări Penale din cadrul Inspectoratului General al Poliţei. El este acuzat de înşelăciune, bancrută frauduloasă, instigare la abuz în serviciu, spălare de bani, precum şi constituire şi apartenenţă la un grup de criminalitate organizată.

Bandă de tâlhari români, anihilată în Spania

Garda Civilă, în colaborare cu Corpul Naţional de Poliţie din Spania, au arestat patru români acuzaţi că au jefuit mai multe apartamente şi autoturisme, potrivit ediţiei electronice a publicaţiei La Razon. Operaţiunea s-a desfăşurat în paralel, la Segovia şi Madrid, cei patru fiind acuzaţi că au utilizat mijloace de o violenţă extremă şi că au făcut uz de armă în repetate rânduri. Poliţiştii au demarat ancheta în decembrie 2005, după ce banda de tâlhari români a pătruns cu forţa în locuinţa unor persoane în vârstă din localitatea San Rafael, Segovia. Proprietarii au fost ameninţaţi cu un pistol şi un cuţit, au fost agresaţi, iar din locuinţa lor au fost furate diverse bijuterii şi trei telefoane mobile. Ulterior, membrii Gărzii Civile au recuperat un autovehicul care fusese furat, cel mai probabil, tot de cei patru români. Aceştia l-ar fi ameninţat pe proprietar cu un pistol şi chiar au tras două focuri de armă în aer, pentru a-l speria pe şofer.

Poliţist reţinut pentru luare de mită

Un agent de poliţie din Capitală a fost prins în flagrant cânt primea 1.500 de euro de la o persoană care vroia să-şi procure un paşaport diplomatic, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române. Flagrantul în cazul agentului - lucrător criminalist la Secţia 8 Poliţie - a fost realizat, marţi, de ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie. Parchetul a dispus reţinerea poliţistului pentru o perioadă de 24 ore, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă, faptă pedepsită cu închisoarea de la doi la zece ani. Cercetările cu privire la agentul de poliţie Ionel B. , din cadrul Secţiei 8 Poliţie, au început în cursul lunii februarie. Astfel: ofiţerii DGA au constatat că, la data de 16 februarie, agentul a pretins şi primit suma de o sută euro de la un cetăţean român, căruia i-a promis procurarea unei legitimaţii de poliţist. De asemenea, aplicând aceeaşi "metodă", a pretins unui alt cetăţean român, suma de patru mii de euro, căruia i-a promis procurarea unui paşaport diplomatic, la data realizării flagrantului poliţistul primind un avans din suma solicitată, respectiv cei 1.500 de euro.

Grupul Clămparu rămâne în arest

Membrii grupului Clămparu vor fi judecaţi în stare de arest, după ce Curtea de Apel Alba Iulia a admis recursul înaintat de procurorii sibieni împotriva deciziei de revocare a măsurii arestării preventive a celor şapte inculpaţi din acest dosar.Instanţa Curţii de Apel a dispus casarea sentinţei date de Tribunalul Sibiu în luna decembrie a anului trecut prin care se dispunea punerea în libertate a inculpaţilor din dosarul "Clămparu". Totodată, dosarul "Clămparu" urmează să fie trimis la instanţa de fond, în speţă Tribunalul Sibiu, pentru continuarea judecării.Termenul de marţi a fost cel de-al şaselea în dosarul "Clămparu" judecat de Curtea de Apel Alba, de fiecare dată judecarea recursului fiind amânată. Membrii grupului "Clămparu" sunt acuzaţi de proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori şi spălare de bani.