Conducerea Alianţei vrea să limiteze ieşirile publice pe marginea proiectelor de lege privind securitatea naţională până la sfârşitul lunii martie, când comisia paritară a PNL şi PD urmează să prezinte un punct de vedere comun şi un calendar al dezbaterii publice.
     Consiliul Naţional de Conducere (CNC) al Alianţei a hotărât, legat de legile siguranţei naţionale, ca, până în data de 31 martie, comisia comună a Alianţei să prezinte un punct de vedere şi un calendar privind dezbaterea publică, a declarat, la finalul reuniunii, preşedintele executiv al PD Adriean Videanu. "Practic, cu alte cuvinte, vrem să limităm ieşirile pe aceste proiecte de lege până în momentul în care această comisie paritară va prezenta în CNC al Alianţei, în 31 martie, un punct de vedere comun, după care vom stabili şi calendarul dezbaterii publice", a adăugat el.
     Solicitat să precizeze dacă s-au prevăzut sancţiuni în cazul nerespectării acestei măsuri, Videanu a indicat că acestea sunt stabilite în protocolul Alianţei.

Meleşcanu zice că nu-i aşa
     Vicepreşedintele PNL Teodor Meleşcanu a afirmat că, în şedinţa de luni a CNC al Alianţei, nu s-a convenit limitarea declaraţiilor publice pe tema legilor securităţii naţionale, el apreciind că declaraţia în acest sens făcută de preşedintele executiv al PD, Adriean Videanu, este o interpretare a acestuia.
     "Nu s-a convenit aşa ceva, noi am adoptat o decizie ca, până la 31 martie, o comisie formată din reprezentanţi ai PNL şi PD să discute posibilitatea prezentării unei abordări comune pe tema legilor privind securitatea", a declarat presei Meleşcanu.
     În opinia vicepreşedintelui liberal, interpretarea lui Videanu a fost, probabil, că, atât timp cât se discută în cadrul unei comisii, nu este potrivit să se facă declaraţii publice. "Însă, după părerea mea, este strict o interpretare a dânsului, nu este o decizie a CNC".
     Consiliul Naţional de Conducere (CNC) al Alianţei a hotărât, luni seară, legat de legile siguranţei naţionale, ca, până în data de 31 martie, comisia comună a Alianţei să prezinte un punct de vedere şi un calendar privind dezbaterea publică, a declarat, la finalul reuniunii, preşedintele executiv al PD, Adriean Videanu. "Practic, cu alte cuvinte, vrem să limităm ieşirile pe aceste proiecte de lege până în momentul în care această comisie paritară va prezenta în CNC al Alianţei, în 31 martie, un punct de vedere comun, după care vom stabili şi calendarul dezbaterii publice", a adăugat el.
     Şi liberalul George Scutaru, secretar al Comisiei de apărare, îi contrazice pe liderii PD privind "aşa-zisa" decizie a Alianţei de a nu se mai face comentarii pe marginea legilor privind securitatea naţională, susţinând că declaraţiile democraţilor "nu au nici o bază reală".
     "În Alianţă nu s-a impus nici un fel de embargo pentru reprezentanţii PNL sau PD de a exprima opinii privind aceste legi elaborate de serviciile secrete şi care au multe prevederi discutabile", precizează Scutaru într-o declaraţie remisă agenţiei MEDIAFAX.

Alianţa e preocupată de alegerile pentru PE
     Alianţa PNL-PD propune ca alegerile pentru Parlamentul European să se desfăşoare pe bază de vot pe liste de partide, modalitatea de repartizare a mandatelor să fie cea proporţională, iar pragul electoral de cinci la sută.
     Adriean Videanu a mai declarat că unul dintre subiectele în dezbatere la şedinţa CNC a fost reprezentat de principiile privind alegerile pentru Parlamentul European.
     "Legat de alegerile pentru Parlamentul European, Alianţa şi-a însuşit punctul de vedere al comisiei comune instituite în acest sens, şi anume: alegerile vor fi organizate într-o singură circumscripţie electorală la nivel naţional, scrutinul se va desfăşura pe bază de vot de listă, respectiv o singură listă la nivel naţional, modalitatea de repartizare a mandatelor va fi una proporţională, pragul electoral va fi de cinci la sută", a afirmat Videanu.
     De asemenea, liderul democrat a arătat că reprezentanţii Alianţei sunt preocupaţi de asigurarea transparenţei şi corectitudinii procesului electoral prin accesul tuturor partidelor, organizaţiilor neguvernamentale şi presei la toate informaţiile legate de derularea procesului electoral.
     Totodată, liberalii şi democraţii au în vedere prevenirea votului multiplu, introducerea urnelor transparente în toate secţiile de votare, mărirea sancţiunilor pentru tentativele de fraudă a alegerilor sau pentru influenţarea ilegală a alegătorilor, precum şi măsuri pentru facilitarea accesului la vot al cetăţenilor români din străinătate, prin mărirea numărului de secţii de votare în ţări unde se află mulţi români.
     Videanu a menţionat că s-a discutat şi despre un calendar, dar a evitat să dea detalii până ce subiectul nu va fi dezbătut şi cu colegii din coaliţia guvernamentală.
     Întrebat dacă PNL şi PD intenţionează să participe în Alianţă la aceste alegeri, liderul democrat a spus că, deocamdată, s-au stabilit numai principiile, restul urmând să fie discutat.

     Proiectul serviciilor secrete, inclus în legile securităţii naţionale, este, se pare, similar cu textele dezbătute şi criticate în 2003, existând indicii că una dintre persoanele care au redactat documentul lucrează în cadrul serviciilor dinainte de 1989, a afirmat premierul Călin Popescu Tăriceanu.
     "Nu cred că este bine să folosim oameni cu aceste mentalităţi să lucreze pe legi care acum ar trebui să se încadreze într-o cu totul altă strategie şi altă viziune democratică", a spus premierul Tăriceanu într-o emisiune a postului naţional de televiziune. El a amintit că Partidul Naţional Liberal susţine includerea pachetului de legi privind securitatea naţională într-un proces de dezbatere publică, apreciind că transmiterea proiectelor la comisiile parlamentare de specialitate şi rediscutarea lor în cadrul CSAT, înainte de desecretizare, constituie "o irosire de timp", deoarece documentele tot vor fi, la un moment dat, prezentate public.
     "Am trecut printr-o dictatură de 45 ani şi am suferit din cauza restrângerilor de libertăţi şi drepturi fundamentale ale cetăţeanului şi nu vrem ca acest lucru să se mai întâmple. Există mereu riscul şi tentaţia ca serviciile secrete să încerce să obţină mai multe atribuţii şi responsabilităţi care pot conduce la restrângerea libertăţilor individului", a adăugat premierul.
     Pe de altă parte, Călin Popescu Tăriceanu a afirmat că a avut o discuţie personală cu ministrul Justiţiei în care i-a explicat că ordonanţa DNA risca să fie respinsă de Curtea Constituţională şi că ministrul, uşor iritat iniţial, a înţeles situaţia după ce preşedintele Băsescu s-a pronunţat în acelaşi sens.
     Reprezentanţii Alianţei au convenit să modifice o parte dintre prevederile ordonanţei DNA după ce s-a constatat că acestea erau contradictorii Constituţiei, riscând să fie respinse de Curtea Constituţională.
     Premierul Tăriceanu şi-a amintit că ordonanţa DNA a fost dezbătută, la momentul respectiv, în Guvern, fără să fi existat o unanimitate a opiniilor.
     "Eu am fost tentat, de foarte multe ori, să merg pe mâna Monicăi Macovei, pentru că trebuie să arătăm clar că lupta împotriva corupţiei este o prioritate şi nu se face cu declaraţii, ci cu probe. Problema este că, uneori, s-ar putea să greşim şi noi", a spus Tăriceanu, referindu-se la "micile erori" neconstituţionale strecurate în proiectul ordonanţei DNA.
     Premierul a arătat că "nu există om perfect", dar că, personal, apreciază o persoană ca fiind valoroasă dacă suma calităţilor acesteia prevalează în faţa defectelor, ministrul Justiţiei fiind, din acest punct de vedere, o persoană angajată, serioasă şi dedicată.

Fără implicarea copiilor
     Acţiunile de percheziţie în cazul Adrian Năstase ar trebui să vizeze strict problema omului politic, fără a-i implica şi pe copiii acestuia, în caz contrar existând riscul ca o procedură corectă juridic să fie interpretată cu anumite conotaţii politice, este de părere premierul. El a amintit că PNL şi PD au susţinut percheziţia casei lui Năstase, dar că în astfel de acţiuni nu trebuie implicaţi copii nevinovaţi.
     "Sunt anumite excese care ar trebui evitate", a spus Tăriceanu.
     Premierul a mai afirmat că nu înţelege problema cu care se confruntă Adrian Năstase în ceea ce priveşte percheziţia dacă nu are nimic de ascuns şi că justiţia trebuie lăsată "să îşi facă treaba" în acest caz.

     [...] Un alt fapt important este că, pe lângă Poliţia portugheză, Gestapoul se bucură de oareşicare trecere. Chiar şeful ei ar fi subvenţionat cu 10 000 escudos lunar. Situaţia aceasta este curioasă, acest dublu joc straniu, căci, pe de altă parte, Portugalia este strâns legată de Marea Britanie printr-o alianţă de mai multe sute de ani. Atitudinea de care s-a plâns Urdăreanu a fost tocmai din cauza acestor agenţi germani cari îl urmăreau şi, în tot cazul, nu-i voiau binele. Cu toate acestea, activitatea acestora este serios supravegheată şi nu li se permite, totuşi, o prea mare libertate.
     Curioasă este, însă, atitudinea Ambasadei engleze. Când li s-a anunţat că am scăpat, reacţia lor a fost teama de a nu fi făcuţi responsabili de această evaziune. Au avut aerul de a nu fi prea încântaţi, chiar neplăcut surprinşi. Pentru viitor, nu este un prea bun augur.
     Trebuie să mărturisesc că primele impresii din Portugalia sunt bune, atât asupra ţării, cât şi asupra persoanelor. Manifestaţiile faţă de mine au fost corecte, ca să nu zic chiar amicale. Bineînţeles, şi aci sunt coterii şi rivalităţi, cari s-au manifestat, mai ales asupra statului nostru în casa lui Joly. A fost un strigăt de oroare prelung şi care a ţinut până ce Paës do Souza ne-a găsit un nou adăpost în casa unui domn, Thomas Sanchez da Gama, care ne-o pune complect la dispoziţie, cu automobil şi pivniţă cu tot. Luni ne mutăm.

* Editura Scripta, 2003