Statele Unite pot lansa un atac de pe teritoriul României fără să informeze sau să obţină acceptul autorităţilor române, conform Acordului de amplasare a facilităţilor militare americane în România.
     Comisiile parlamentare reunite de apărare şi politică externă au discutat, marţi, cu reprezentanţi din MAE şi MApN în vederea ratificării Acordului semnat în decembrie anul trecut de miniştri de Externe din România şi Statele Unite.
     Senatorii, în principal Mircea Geoană, preşedintele Comisiei de politică externă şi Norica Nicolai, vicepreşedintele Comisiei de apărare, au cerut lămuriri în legătură cu posibilitatea lansării unui atac american din România sau a includerii bazelor americane din România într-un program militar global, cum ar fi scutul antirachetă. Conform lui Teodor Baconschi, secretar de stat pentru afaceri globale în MAE, Acordul-cadru "nu include clauze de extrateritorialitate".
     Întrebat, în mod precis, dacă există o obligaţie a părţii americane de a avea acceptul formal al României, Baconschi a spus că "nu există o astfel de obligaţie formală", ceea ce a determinat-o pe Norica Nicolai să propună negocierea unei declaraţii ferme prin care Statele Unite să se angajeze să respecte dreptul suveran al statului român în acest domeniu.
     Baconschi a explicat că acestor militari li se vor aplica acordurile NATO-SOFA şi SOFA Adiţional, care nu le acordă imunitate de judecată pe teritoriul României. El a subliniat că există o diferenţă fundamentală între dosarul Teo Peter şi potenţiale situaţii similare în care ar putea fi implicaţi militari americani, spunând că puşcaşul marin Christopher Vangoethem a beneficiat de imunitate diplomatică, prin urmare jurisdicţia în cazul său a fost decisă în conformitate cu Convenţiile de la Viena.
     Pe de altă parte, conform reprezentantului MApN Zamfir Constantin, în cazul militarilor americani ce vor fi desfăşuraţi în România, după amplasarea de baze militare SUA, jurisdicţia se stabileşte printr-un mecanism foarte clar. Astfel, potrivit SOFA-Adiţional, dacă un militar american din România provoacă un accident în timpul serviciului, jurisdicţia aparţine exclusiv Statelor Unite, în orice altă situaţie dreptul de judecată fiind al României. Totuşi, există o prevedere conform căreia România poate renunţa la jurisdicţie, iar partea americană este cea care stabileşte în ce context a fost produs accidentul şi, prin eliberarea unui certificat, decide, practic, cui îi aparţine jurisdicţia.
     Mai precis, conform lui Baconschi, un militar american "va putea fi judecat în România cu acordul părţii americane", însă autorităţile române nu-l vor putea aresta preventiv, ci, în funcţie de gravitatea faptei, părţile vor conveni asupra jurisdicţiei. În plus, reprezentantul MAE a adăugat că este vorba despre baze aflate la distanţă de localităţi.
     De asemenea, senatorii au mai fost interesaţi şi de informaţii despre intrarea în vigoare şi perioada de valabilitate a acordului, de efectele acestuia asupra obligaţiilor României din perspectiva CFE (Tratatul Forţelor Convenţionale din Europa), dar şi de motivele pentru care Bulgaria nu a încheiat încă un acord similar cu Statele Unite.
     Acordul-cadru este încheiat pe o perioadă iniţială de zece ani, iar în situaţia în care nici una dintre părţi nu va notifica cu un an înainte de expirarea acestui termen că doreşte încetarea acordului, documentul rămâne în vigoare pe perioadă nedeterminată, până când una dintre părţi consideră oportun să denunţe tratatul, tot prin notificare cu un an înainte.
     Cât despre intrarea documentului în vigoare, din perspectiva SUA, este un acord în formă simplificată, care intră în vigoare prin semnare, în timp ce România trebuie să parcurgă procedurile de ratificare, după care va transmite Washingtonului o notă diplomatică prin care anunţă finalizarea acestui proces.
     Întrebările referitoare la efectul asupra CFE nu au obţinut însă răspunsuri foarte clare, deoarece, potrivit reprezentantului MApN Zamfir Constantin, "la acest moment nu se ştie ce forţe militare americane vor fi în România".
     Baconschi a adăugat că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a fost informat despre aceste negocieri cu ocazia vizitei sale la Bucureşti, în 2005 şi nu a avut nici o reacţie negativă faţă de acest lucru.
     De asemenea, vorbind despre negocierile dintre SUA şi Bulgaria, Baconschi a precizat că "Sofia are o mică mare problemă", ce constă în obligativitatea modificării Constituţiei pentru acceptarea de trupe străine pe teritoriul său, dar răspunsul său a stârnit şi mai multe nedumeriri în rândul senatorilor, care au instistat că, având în vedere că Bulgaria este membră NATO, este de neînţeles cum de nu poate găzdui trupe străine, membrii comisiilor parlamentare reunite sugerând că, în realitate, ar putea fi vorba despre negocieri mai stricte şi mai ferme ale autorităţilor bulgare cu cele americane. În finalul şedinţei comisiilor, senatorul independent Ioan Talpeş a atras atenţia că, în practică, SUA nu recurg la acţiuni militare de pe teritoriul unui stat împotriva unor terţi fără informarea autorităţilor acelui stat, cu atât mai mult cu cât, în cazul României, acesta nu este singurul acord care reglează relaţia cu Washington-ul, ci face parte dintr-un sistem de reglementări mai larg, ce decurge şi din calitatea României de membru NATO.

     Ministrul Justiţiei, Monica Macovei şi preşedintele ANAF, Sebastian Bodu, au participat, ieri, la o masă rotundă organizată de Asociaţia Pro Democraţia, cu scopul dezbaterii publice a proiectului Legii controlului averilor demnitarilor şi a conflictelor de interese. La dezbateri au fost invitaţi lideri ai grupurilor parlamentare din arcul guvernamental şi opoziţie.
     Conservatorii au revendicat paternitatea acestui proiect de lege, pe care au numit-o "Legea Voiculescu". Sebastian Bodu a combătut însă proiectul conservatorilor, considerându-l "populist". În acest sens, preşedintele ANAF a explicat distincţia dintre "avere ilicită" şi "avere nejustificată", precizând că averile nejustificate nu sunt neapărat ilicite, ci trebuie cercetate mai întâi. "Altminteri - a spus Bodu -, ar însemna să ne întoarcem în anii cincizeci şi să facem o nouă naţionalizare. Este uşor să dai o lege împotriva tâlharilor, de pildă, apoi să ieşi în stradă cu pozele din arhiva Poliţiei şi să arestezi toţi tâlharii. Problema e că ei mai trebuie şi judecaţi".
     Ministrul Justiţiei şi şeful Fiscului s-au contrazis în cadrul dezbaterii pe aspecte fundamentale ale proiectului legii de control a averilor, printre altele primul susţinând impozitarea averilor nejustificate cu 32 la sută, cel de-al doilea propunând o cotă de doar 16 la sută.
     "Pe noi ne interesează să aducem cât mai mulţi bani la buget, acesta este scopul nostru", a spus Sebastian Bodu, în timp ce Monica Macovei s-a referit, în principal, la corupţie şi la tentativele de combatere a acesteia.
     În mai multe rânduri, Bodu a precizat că proiectul de lege dezbătut este realizat de Ministerul Justiţiei şi că "singura contribuţie a ANAF a fost articolul 30, referitor la impozitarea averilor". "Am stat de vorbă cu doamna Macovei şi am ajuns la concluzia că această lege poate avea şi o parte de impozitare. Astfel s-a născut articolul 30, care reprezintă viziunea ANAF şi a PD asupra impozitării averilor nejustificate", a explicat Bodu.
     Articolul 30 alineatul 1 din proiectul propus pe site-ul Ministerului Justiţiei prevede că sumele şi bunurile dobândite nejustificat "se impozitează cu dublul cotei prevăzută de lege pentru veniturile din salarii, în vigoare la data întocmirii procesului-verbal...".
     La nici o jumătate de oră, în declaraţiile făcute presei, Sebastian Bodu preciza că poziţia sa şi a Partidului Democrat (PD) este ca impozitul pe astfel de bunuri "să nu depăşească 16 la sută, cota unică de impozitare".
     "Nejustificat nu înseamnă ilicit. Înseamnă că un contribuabil nu poate justifica din veniturile sale că a dobândit o avere, fără a exista indicii că averea a fost dobândită ilicit. Noi vrem, în primul rând, ca acel posesor de avere să plătească impozit pe respectivele bunuri. Apoi, este treaba Parchetului", a conchis Bodu.
     Codru Vrabie, participant la dezbatere din partea Transparency International (TI), l-a întrebat pe Cristian Anghel - oficialul Ministerului Justiţiei care a redactat proiectul de lege - dacă la elaborarea textului a fost avută în vedere o hotărâre de guvern adoptată în 2005, care prevede, concret, că fiecare act normativ trebuie să "se adreseze" unui anumit domeniu, să propună "politici publice" într-un domeniu de activitate anume. Răspunsul a fost scurt şi tranşant: "Nu!". Anghel şi-a motivat răspunsul arătând că, deşi actul invocat de Vrabie a fost elaborat în 2005, el a intrat în vigoare abia la 1 ianuarie 2006, iar proiectul este în lucru de anul trecut.
     O altă contradicţie s-a creat atunci când au fost luaţi în discuţie anumiţi termeni pe care textul îi conţinea. Cele mai virulente poziţii au fost exprimate când s-a pus problema diferenţei între averea nejustificată şi averea ilicită.
     "Este nejustificat sau ilicit telefonul pe care vi l-a plătit, mai multe luni de zile, o companie privată, pe când dumneavoastră eraţi demnitar, domnule Bodu?", l-a întrebat senatorul Partidului Conservator Graţiela Iordache pe şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Iritat, Bodu i-a răspuns colegei sale de coalţie că şi-a plătit singur factura de telefon mobil, fiindu-i reţinuţi bani de pe un card bancar.
     După aproape trei ore de discuţii, cei prezenţi au stabilit că tema este foarte amplă şi foarte importantă, aşa că trebuie discutată în cadrul unui grup de lucru, ce urmează să fie format.