 |
Dumitrel Ion
|
Consiliul Județean Alba va finanța, în acest an, la inițiativa președintelui Dumitrel
Ion, înființarea a două muzee de artă tradițională, într-unul dintre ele urmând
să fie reproduse în cele mai mici detalii casele țărănești vechi specifice
Transilvaniei.
Cele două muzee vor fi înființate în zone rurale, în
comunele Lupșa și Ceru Băcăinți, urmând să fie realizate parteneriate cu
administrațiile locale. Consiliul Județean Alba va acorda proiectelor un fond de peste
100.000 de lei. |
Orest Onofrei
|
Prefectul de Suceava Orest Onofrei a fost condamnat de Judecătoria Iași la un an de
închisoare cu suspendare, pentru ucidere din culpă, după ce în urmă cu patru ani a
fost implicat într-un accident rutier soldat cu moartea unui copil.
Judecătorii au luat în considerare circumstanțe atenuante, cum
ar fi faptul că Onofrei nu are antecedente penale, precum și faptul că a acoperit
integral daunele solicitate de familia copilului mort în urma accidentului. |
 |
- Ziarele obediente puterii continuă să lăfăie pe primele pagini "scandalul
Zambaccian", pe care-l întorc pe toate părțile. Dacă, până acum, procurorul
șef al DNA s-a dovedit mai discret cu declarațiile prin presă, miercuri a intrat în
joc, dezvăluind din culisele anchetei. A afirmat domnia sa că un martor important al
acuzării ar fi fost amenințat cu moartea. Printre zâmbete misterioase și frânturi de
frază, pentru a păstra suspansul, le-a promis ziariștilor că, imediat ce va putea, le
va spune și despre cine e vorba, dar că, întrucât "învinuiții" din dosar
se plâng că le este afectată imaginea și reclamă procurorii că îi acuză fără
dovezi, nu e încă pregătit s-o facă
- Daniel Morar a mai spus ziariștilor că procurorii știu exact
ce doresc să găsească în urma perchezițiilor și că, în parte, au și găsit. Dat
fiind că au venit la imobilul cu pricina cu un detector de metale, "7 Plus"
aruncă un titlu-șoc pe-a-ntâia, însă fără nici o acoperire în cuprinsul textului:
"Procurorii caută o statuie din aur la Năstase". Păi n-a spus-o, dragilor,
chiar Năstase, caută o mumie egipteană!
- Asemenea colegilor de la "Cațavencu", atunci când a
izbucnit scandalul cu firmele de asfalt ale senatoarei PD Cornelia Cazacu, ne-am grăbit
să accesăm site-ul Parlamentului, să vedem și noi ce pregătire profesională o fi
având doamna de-a reușit să adune așa bogăție. Surpriza a fost totală când am
constatat că, spre deosebire de toți ceilalți senatori, Cornelia Cazacu n-are un minim
CV. Desigur - ne-am zis -, ceva încearcă dânsa să ascundă, altfel nu se poate. Da'
dacă, după atâtea insistențe, ditamai Cațavencii n-au reușit să afle nimic,
misterul e adânc de tot n Și fiindcă veni vorba de partidul de suflet al dlui Băsescu,
ăla pe care l-a curățat de-a rămas lacrima Cristi, scrie în "Evenimentul
Zilei" - e drept, cu corp 10, să citească numai ăia cu ochii buni și foarte
atenți - că fostul președinte al organizației PD Buzău a fost arestat întrucât a
fost definitiv condamnat la doi ani închisoare pentru trafic de influență, după ce,
în calitate de funcționar al Direcției Generale a Finanțelor Publice, a luat de la un
om de afaceri din oraș o sumă de bani pentru sponsorizarea partidului. Noroc că au
ajuns din nou la putere, că poate-l grațiază dl președinte
- Scriam în urmă cu o zi că Elena Udrea e o adevărată
"profesionistă". Pregătită tot de "profesioniști". Când vorbea
Boc ca să spună nației ce dorea dl Băsescu să transmită, râdea lumea de el, ca la
circ. De când vorbește frumoasa Udrea, parcă altfel sunt atenți analiștii n Nu știu
de ce, când vorbesc de dna Elena, îmi vine în minte președintele Emil Constantinescu.
Cum spunea bietul de el că l-au învins structurile. Păi dacă nu s-a priceput și a
căzut de fraier între ele!
- O domnișoară de la "Ziua" susține că Gheorghe
Ciuhandu l-ar fi dus de mână pe Ioan Talpeș la Angela Merkel. Păi dacă era Ciuhandu
așa de tare, de ce nu-și mai amintește de PNȚCD decât o mână de oameni și, din
când în când, presa, din bunăvoință? Nu cumva se potrivește mai bine invers? n Mona
Muscă recunoaște public că a primit Ordinul Național pentru Merit - pe nemerit - în
Grad de Cavaler de la președintele Traian Băsescu, deși recunoaște că n-a avut nici o
legătură cu redactarea sau promovarea noii Constituții. Da' ce contează, dacă era
trecută pe listă... |
Xantipa |
|
Dragobete, ziua dragostei la
români |
Azi, când Biserica Ortodoxă sărbătorește Aflarea Capului Sfântului Ioan, este
consemnată în calendarul popular Ziua îndrăgostiților (Dragobete), cunoscută fiind
și sub denumirea de Cap de primăvară.
Înainte, când sărbătoarea își avea manifestarea din plin,
era ținută la date variabile (24-28 februarie, 1 și 25 martie), în diferite zone ale
țării. În societatea tradițională românească, Dragobete, fiul Dochiei, era
considerat o divinitate mitologică (ale cărei rădăcini pornesc încă din neolitic),
patron al tinerilor îndrăgostiți, care poate fi asemuit cu zeitățile dragostei de la
vechii greci și romani (Eros si Cupidon).
În unele locuri, tradiția se mai păstrează. Încă de
dimineață, tinerii, îmbrăcați în haine de sărbătoare, se întâlnesc în centrul
satului sau în fața bisericii și, dacă timpul e favorabil, pornesc cântând în
grupuri către pădure sau prin lunci în căutarea ghioceilor și a altor plante
miraculoase. Fetele strâng viorele și tămâioasă, pe care le păstrează la icoane,
fiind folosite apoi în diverse farmece de dragoste.
Tot în această zi, femeile tinere și fetele strâng zăpada,
din a cărei apă, prin topire, își fac rezerve pentru a se spăla peste an, ca să
rămână întotdeauna frumoase și să fie mereu iubite.
Dragobete e patronul bunei dispoziții. Dragobete e și un fel de
"naș cosmic" al păsărilor de pădure, din moment ce se crede că acestea
începeau să se împerecheze din această zi.
În goana spre Apus, la noi este celebrat un Valentin străin,
ignorându-se că mitologia românească oferă cu mult mai mult, pe Dragobete, cel care,
cândva, trezea virtuți și simțăminte deosebite pentru tinerii din spațiul carpatic. (A.M.
Press) |
|
 |
|
| Punctul pe Y (de Octavian Andronic) |
O mișcare de integrare în
normalitate |
Ceea ce a făcut Televiziunea Română în urmă cu
câteva zile nu mi se pare deloc un exemplu de obediență (între suficient de multe
altele - în special în redacția condusă de portocalia doamnă Culcer), ci dimpotrivă.
Chiar ca o primă și timidă ieșire din frontul indicațiilor venite de sus.
Este vorba despre reportajul despre MISA. Mai mulți adepți ai
lui Bivolaru au vorbit despre presiunile și abuzurile la care au fost supuși de către
poliție și procuratură în cursul acțiunii în forță organizată împotriva
yoginilor, considerați, atunci, a fi o grupare periculoasă, care aducea atingere
siguranței naționale. Printre capetele de acuzare vehiculate de procurori s-au numărat
consumul și traficul de droguri, producerea și distribuirea de materiale pornografice,
traficul de carne vie și - cu aplicație directă la guru Bivolaru - coruperea de minore.
De minoră, mai bine zis.
Ecranele televizoarelor și paginile ziarelor au fost pline,
săptămâni la rând, de dezvăluiri șocante privitoare la "prada" găsită
prin ashram-urile grupării (locuințe comune, pentru diverse perioade, ale adepților)
sau prin depozite: casete video, CD-uri, literatură cu caracter mai mult sau puțin
pornografic, ba chiar și o seringă care, bineînțeles, nu putea fi folosită decât la
injectarea de droguri. Reportajele realizate de televiziuni la fața locului ne-au
înfățișat acțiuni în forță ale jandarmilor, percheziții sumare, tratamente în
forță ale "prizonierilor", culcați la podea, cu pistoalele-mitralieră la
cap. Forma dată acestor intervenții a isterizat o parte a publicului, care a început
să se întrebe cum de a fost tolerată atâta timp o grupare atât de periculoasă. Au
existat și plângeri ale unor familii ai căror membri erau considerați ținuți în
captivitate de către grupare și care se aflau la baza acestei acțiuni.
Pe măsură ce au trecut zilele și lunile, au început să
apară semnele de întrebare. Droguri nu s-au găsit la fața locului. Materialele
pornografice nu difereau de cele aflate în aproape orice chioșc de difuzare a presei.
Minora sedusă de Guru dădea declarații contradictorii și era evident că se află sub
o mare presiune psihologică. Mai mult, în loc să se ascundă și în gaură de șarpe
de frica reacției publice, membrii MISA au ieșit în stradă și au început să
protesteze. O serie de organizații civice au aplecat urechea la spusele lor, descoperind
lucruri care țineau efectiv de abuzuri la adresa persoanei și a libertății de gândire
și de exprimare. Hăituirea și fuga lui Bivolaru a mai ținut ceva timp atenția
trează, până când acordarea de azil politic de către Suedia a pus capac afacerii,
născând noi semne de întrebare.
De ce am făcut această lungă introducere? Pentru că eu cred
sincer că tentația de a condamna și a repudia ceea ce nu înțelegem sau nu vrem să
înțelegem este unul dintre cele mai mari pericole care ne pândește libertatea. Că pot
exista moduri de gândire și de exprimare diferite, care nu intră în contradicție cu
ale noastre. Că e treaba yoginilor dacă doresc să danseze goi pe plajă și-n saline
și să-și bea urina atâta timp cât nu ne impun modul lor de viață, sau nu ne
deranjează prin inițiativele lor. Că există modalități diferite de a ajunge la
adevăr și echilibru și că fiecare are dreptul să și le caute. Dacă adepții MISA au
comis ilegalități, ele trebuie dovedite și pedepsite. Dacă nu, trebuie sancționați
cei care au comis abuzuri împotriva lor. Este o regulă a democrației, iar ceea ce a
făcut Televiziunea Română în reportajul evocat nu a fost altceva decât să ofere
publicului șansa de a vedea și cealaltă față a lucrurilor și de a judeca singur.
Ceea ce nu e puțin lucru. |
 |
| Cu ce premiu a fost distinsă Alina Cojocaru? |
Pentru a răspunde fie
puteți intra pe forum fie ne puteți trimite un mail cu răspunsul dvs. aici |
|