|
Toate taxele - 16% |
Ministerul Finanțelor, condus de Sebastian Vlădescu, lucrează în prezent la o
strategie fiscală pe termen lung
|
Creșterea ponderii veniturilor în produsul intern brut
presupune majorarea unor taxe la nivelul cotei unice și a altor impozite precum taxa pe
proprietate, fără ca această măsură să vizeze și o TVA mai mare în perioada
imediat următoare, a declarat premierul Călin Popescu Tăriceanu.
Întrebat cum comentează recomandările recente ale Fondului
Monetar Internațional (FMI) privind politica fiscală a Executivului, premierul a arătat
că multe dintre concluziile formulate în raportul FMI reprezintă și punctele sale de
vedere.
FMI consideră că adoptarea unor măsuri de creștere a
veniturilor este imperativă, întrucât reducerea cheltuielilor prevăzută în buget
este nesustenabilă, iar efectul combinat al majorărilor salariale ar putea duce la un
deficit bugetar de 1% din PIB, nivel dublu față de ținta propusă de Executiv.
Majorarea TVA sau a cotei unice de impozitare rămân printre opțiunile de creștere a
veniturilor bugetare pe care experții FMI le-au recomandat autorităților române.
Tăriceanu a amintit că veniturile bugetare reprezintă 30-31%
din produsul intern brut, sub nivelul de 34-35% consemnat în majoritatea statelor UE.
"Dacă vrem să ajungem la nivelul țărilor europene, nu
putem să ținem toate taxele jos. Prin urmare, intenția Guvernului este să menținem
cota unică de 16%, dar sigur că alte taxe și impozite, care astăzi nu sunt aduse la
acest nivel, vor trebui corectate; probabil, unele vor trebui majorate. De exemplu, taxa
pe proprietăți sau poate alte taxe", a spus Tăriceanu.
El a precizat că în proiectul de modificare a Codului Fiscal nu
este prevăzută majorarea TVA.
Șeful Executivului a mai spus că Ministerul Finanțelor
lucrează la o strategie fiscală pe termen lung, care va clarifica lucrurile și în ceea
ce privește perspectivele fiscale. |
|
"Recorduri"
economice din creion |
Autoritățile au umflat artificial indicatorii macroeconomici, apelând în disperare de
cauză la modificarea metodologiilor de calcul a unor indicatori, susține PSD. Ultima
"realizare" a fost schimbarea metodologiei de calcul a investițiilor străine
directe (ISD).
Marți, 21 februarie 2006, BNR și INS au furnizat datele finale
revizuite privind investițiile străine directe din anul 2004 ca fiind de 5.183 miliarde
de euro. Pe baza acestor date, Agenția Română de Investiții Străine (ARIS) a arătat
că volumul ISD atrase în 2005 a fost un record, mult superior celui din 2004, în sumă
de 4.098 miliarde euro, fiind incluși și banii obținuți din privatizarea Petrom. De
fapt, autoritățile cosmetizează cifrele statistice. Experții ARIS nu au făcut nici un
fel de precizări referitoare la faptul că Institutul Național de Statistică a
modificat în 2005 metodologia de calcul a mai multor indicatori macroeconomici.
Prin această omisiune, în mod deliberat sau nu, ARIS
dezinformează opinia publică, acuză social-democrații, umflând
"rezultatele" Guvernului PNL-PD. În realitate, investițiile străine directe,
în 2005, au scăzut. În termeni comparativi, folosind vechea metodologie de calcul,
investițiile străine directe din 2005 sunt mai mici cu 10-15% față de 2004.
Partidul Social Democrat atenționează că
"recordurile" economice prezentate de autorități sunt obținute, de fapt, din
creion. Diferențele dintre realitatea economică și prognoza guvernamentală sunt
usturătoare. În timp ce Guvernul PNL-PD manipulează cifrele statistice, economia
României este în cădere liberă. (Prompt Media) |
Porumboiu se apucă să
fabrice biodiesel |
Grupul de firme Racova Com-Agro-Pan, deținut de omul de afaceri Adrian Porumboiu, va
investi, în acest an, circa 18 milioane de euro pentru construcția unei fabrici de
combustibil biodiesel, la Vaslui, materia primă urmând să fie asigurată din producția
proprie. "Investiția, asigurată din fonduri proprii și atrase, va fi recuperată
în 7-8 ani", a declarat Adrian Porumboiu.
Construcția unității a început în urmă cu două luni și
urmează să fie finalizată în a doua parte a anului. Materia primă va fi asigurată de
producția obținută de pe o suprafăță de circa 15.000 hectare cultivate cu rapiță,
soia, floarea-soarelui și, posibil, porumb. Porumboiu a precizat că producerea de
biodiesel este o afacere rentabilă, cu toate că este destul de greu de făcut un plan de
afaceri în acest sector atât timp cât nu se știe ce subvenții vor fi acordate în
următorii ani. Grupul Racova exploatează circa 40.000 hectare de teren agricol în
județul Vaslui și zonele limitrofe, dispunând de silozuri cu o capacitate de depozitare
de circa 300.000 tone.
Racova deține mai multe fabrici de pâine, biscuiți și
napolitane, trei mori, la care se adaugă o fabrică de ulei și o unitate de prelucrare a
laptelui. De asemenea, compania este prezentă și pe piața vinurilor. |
Taxe vamale cu viză de la UE |
Guvernul a decis instituirea unui contingent tarifar de 6.000 de tone la importul de carne
de pasăre originară din Uniunea Europeană, aferent codurilor tarifare corespunzătoare
jumătăților și sferturilor de pui și pulpelor și bucăților de pulpe, cu taxa
vamală de 45%. Contingentul tarifar are valabilitate până la 15 august 2006, inclusiv.
Ministrul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a anunțat că decizia este în
concordanță cu angajamentele convenite cu Comisia Europeană. "În momentul în
care am decis majorarea taxelor vamale la importul unor produse din carne de pui am
negociat cu Comisia Europeană un contingent de 6.000 de tone de carne de pasăre
originară din state ale Uniunii Europene. Nu puteam negocia taxele vamale fără acordul
Bruxelles-ului", a afirmat ministrul Flutur. În ședința din 13 februarie a.c.
Guvernul a decis majorarea temporară a taxelor vamale la importul de jumătăți sau
sferturi de pui și pulpe și bucăți de pulpe, de la 45% la 70%, pe o perioadă de șase
luni.
Măsura are drept scop protejarea producției interne, în
condițiile în care, din cauza depistării virusului gripei aviare pe teritoriul
României, există stocuri mari de marfă la producătorii interni de carne de pui.
Comisia Europeană a fost de acord cu mărirea nivelului taxelor vamale conform
solicitării părții române, însă cu condiția menținerii fluxurilor comerciale
tradiționale cu taxa vamală în vigoare (45%), la importul acestor produse originare din
Uniunea Europeană. Pe această bază, s-a convenit deschiderea, pentru o perioadă de
șase luni, a unui contingent tarifar de import de 6.000 tone, cu taxa vamală de 45%.
(Prompt Media) |
Lafarge lucrează din plin |
Vânzările de ciment Lafarge în România au crescut, anul trecut, cu 11,1%, din punct de
vedere valoric, iar cantitățile livrate au fost cu 15,2% mai mari, potrivit unui
comunicat al grupului francez. Diferența dintre volum și valoare, de 4,1 puncte
procentuale, a fost generată de reducerea prețurilor, dar și de condiții ce țin de
piața de profil. În Europa Centrală și de Est, vânzările s-au majorat cu 25,1%, la
584 milioane de euro, iar volumul a crescut cu 10,9%, la 11,2 milioane de tone.
Vânzările din Serbia s-au majorat cu 32%, în timp ce, în Polonia, creșterea a fost de
doar 0,7%, din cauza reducerii accelerate a prețurilor.
Profitul operațional obținut pe piața central și
est-europeană a crescut cu 70,5%, la 179 milioane de euro. În România, avansul, din
punct de vedere al volumului, a fost erodat de nivelul inflației, care nu a putut fi
reflectată în prețurile impuse clienților. |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Costul incertitudinilor |
În pofida a tot felul de grozăveli, concluziile echipei FMI care ne-a vizitat recent
sunt luate în seamă foarte serios de stimații noștri guvernanți. Nici nu este nevoie
de abilitatea de a citi printre rânduri pentru a înțelege că majorarea unor taxe și
impozite a devenit de neevitat. Faptul că recomandările FMI nu l-au surprins pe
premierul Călin Popescu Tăriceanu (potrivit propriei declarații), arată că toată
operațiunea de imagine prin care se încerca acreditarea ideii că "nu ne dictează
alții ce să facem la noi în casă" a fost inutilă, dacă nu chiar păguboasă.
Acum, chestiunea principală în discuție nu mai constă în
majorarea birurilor, ci în tipul de impozite și taxe la care se va umbla.
Incertitudinile provocate de faptul că nu se știe, în momentul de față, ce ne
așteaptă, atât în postura de persoane fizice, cât și în cea de persoane juridice,
este marcată de costuri deloc neglijabile. Începând cu structura coșului zilnic și
terminând cu planurile de afaceri, totul se află sub influența
fiscalității.
Nu este vorba numai despre aspectul cantitativ (banii pe care îi
scoatem din buzunar), ci și despre modul în care impozitele și taxele stau la baza unor
decizii pe termen mediu și lung. Vom avea de-a face cu stimularea ofertei interne, care
înseamnă, înainte de toate, locuri de muncă și venituri salariale mai mari sau vor fi
frânate procesele și fenomenele pozitive din economie pe întreaga plajă, de la
situația din agricultură până la perspectivele sectorului IT & C. Ce se va
obține, bunăoară, prin impozitul agricol ori prin eliminarea unor facilități de care
au beneficiat salariații din ramurile de vârf? Ar fi fost normal ca mereu amânata
definitivare a Codului Fiscal modificat și completat să fi determinat efectuarea de
calcule (inclusiv prin metodele perfecționate de simulare) care să indice, fără
echivoc, soluțiile optime. Dacă recomandările FMI nu i-au luat prin surprindere pe
guvernanți, atunci apare firească întrebare: de ce a fost nevoie să se aștepte
respectivele recomandări și nu s-a acționat în așa fel încât anul fiscal 2006 să
nu mai fie marcat de atâtea și atâtea incertitudini? Aproape zilnic avem parte de
declarații oficiale prin care ni se anunță diverse intenții în materie de taxe și
impozite. Bănuim că asemenea declarații sunt rodul unor analize serioase, competente
și rsponsabile. Tocmai din acest motiv nu este de mirare că ele au ecou, uneori foarte
mare. Oamenii se orientează după ele și când fac cumpărături (mai ales în cazul
obiectelor de folosință îndelungată), și când economisesc. Situația nu este
diferită în cazul firmelor: și ele își orientează resursele în funcție de
cheltuielile mai mult sau mai puțin previzibile. Iată de ce incertitudinile determină
costuri mari, pe care nimeni nu vrea să și le asume. Din păcate, pâinea și cuțitul
nu se află la contribuabili. Factorii decidenți poartă răspunderea principală pentru
aceste costuri. Dar, tot din păcate, nu ei le suportă. |
|
2005 Cicero Group.
Conceput de