Banca Naţională a României (BNR), în colaborare cu Grupul de Economie Aplicată (GEA), a organizat o masă rotundă având ca temă transferurile private şi impactul acestora asupra economiei româneşti. Dacă, în urmă cu trei ani, ponderea transferurilor private în PIB era de 3,1%, anul trecut, aceasta a crescut la 5,6%, reprezentând 4,14 miliarde de euro; fără acest ajutor, deficitul de cont curent înregistrat de România s-ar fi situat la 14% din PIB.
     Marian Mustăreaţă, şeful Direcţiei de statistică din cadrul BNR a explicat că metodologia de calculare a transferurilor include şi unele estimări care ţin seama de sondajele companiilor specializate în transfer de bani, privind intrările neinstituţionalizate, precum şi de sumele vândute de populaţie la casele de schimb. Sunt luate în calcul şi datele estimative privind migraţia forţei de muncă, potrivit cărora, aproximativ două milioane de români lucrează în străinătate. BNR a folosit şi datele băncilor care colectează de la clienţii rezidenţi informaţii privind încasările externe, precum şi pe cele puse la dispoziţie de Poşta Română. Cu toate acestea, erorile şi omisiunile din balanţa de plăţi indică, pentru 2005, intrări nete de aproape 1,5 miliarde de euro. O mare mare parte din aceste sume reprezintă tot transferuri curente. Potrivit datelor statistice, ponderea covârşitoare din aceste transferuri o reprezintă transferurile/trimiterile private, în care sunt incluse sumele remise de lucrătorii români din străinătate, precum şi donaţii şi sponsorizări. Astfel, în 2005, transferurile curente au reprezentat 5,6% din PIB, acoperind 18,5% din exporturi şi 12,9% din importuri şi reprezentând 95,4% din investiţiile străine directe.
     Potrivit lui Mustăreaţă, în 2005, românii din străinătate au trimis în ţară nu mai puţin de 4,14 miliarde de euro. Din această sumă, cel puţin 40 de procente au ajuns la rudele şi prietenii celor plecaţi în străinătate, transportate pe alte căi decât cele instituţionalizate. Mai exact, nu toţi românii au recurs la serviciile companiilor de transfer de bani sau ale băncilor ci la cele ale prietenilor sau rudelor care au revenit în ţară sau au venit ei înşişi cu "sacoşa prin autocare sau avioane". Dacă, în 2003 şi 2004, românii au transformat în lei 5,8, respectiv 7,5 miliarde de euro, anul trecut, au fost preschimbate 8,9 miliarde de euro.

Moldovenii, fruntea plecărilor în străinătate
     La rândul său, directorul GEA, Liviu Voinea, a arătat că deficitul de cont curent de anul trecut s-ar fi ridicat la 14,6% din PIB, dacă românii care muncesc în străinătate nu ar fi trimis bani în România. Conform studiilor sociologice, migraţia externă a forţei de muncă româneşti reprezintă 9,1% din populaţie. Din aceste procente, 50,8% dintre migranţi provin din mediul rural şi 21,5% din oraşe mici. Pe zone geografice, cei mai mulţi români (41%) care aleg să lucreze în străinătate provin din Moldova, în vreme ce Bucureştiul "contribuie" cu numai 2,4%. Deşi segmentul identificat cel mai adesea ca având potenţial de migraţie îl reprezintă populaţia cu un grad de profesionalizare redus, zonele cele mai sărace nu domină calsamentul, majoritatea lucrătorilor provenind din satele şi comunele înstărite. Circuitul banilor celor care aleg să muncească în străinătate are mai multe etape: prima este cea în care se împrumută pentru a pleca, cea de-a doua presupune restituirea împrumutului, în cea de-a treia îşi împrumută ei familiile, iar ultima etapă o reprezintă întoarcerea în patrie cu banii câştigaţi.

Trimiterile dăunează grav muncii
     Conform lui Voinea, cea mai mare parte din trimiteri (65%) ia drumul consumului, restul de 35% fiind destinat investiţiilor. Printre plusurile presupuse de trimiterile externe, se numără acoperirea unui deficit de venituri, accesul la servicii, susţinerea creşterii economice. Efectele negative constau în stimularea importurilor, alimentarea inflaţiei, reducerea interesului pentru muncă manifestat de beneficiarul trimiterilor, cauzarea dependenţei de transferuri, înlocuirea canalelor oficiale de finanţare, creşterea preţurilor activelor imobiliare, creşterea inegalităţii şi încurajarea imigraţiei.

     Instituţia austriacă de credit Erste Bank ar putea anunţa, săptămâna viitoare, un profit net de 689,2 milioane de euro, cu 32,3% mai mult faţă de 2004 (520,8 milioane). Nivelul profitului a fost calculat ca medie a estimărilor avansate de nouă analişti, cuprinse între 666 milioane de euro şi 710 milioane de euro. De asemenea, profitul înainte de plata impozitelor s-ar putea plasa la 1,2 miliarde de euro, în creştere cu 20,4% comparativ cu rezultatul din 2004. Veniturile nete din dobânzi s-ar putea ridica la 2,79 miliarde de euro, cu 5,2% peste cele din 2004. Pentru al patrulea trimestru din 2005, analiştii consideră că Erste ar putea anunţa o creştere de 15% a profitului net, la 181,3 milioane de euro, ca urmare a rezultatelor consemnate de subsidiarele din Slovacia, Cehia şi Ungaria. De la începutul anului, titlurile Erste s-au apreciat cu 9%, valoarea de piaţă a băncii fiind de 16 ori mai ridicată decât cea a profitului. Evoluţia acţiunilor, inferioară celei a Bank Austria şi Raiffeisen, a reflectat riscurile generate de achiziţia BCR.

     Vicepreşedintele Rezervei Federale a SUA, Roger Ferguson, şi-a prezentat demisia, care va intra în vigoare pe 28 aprilie. "Activitatea în cadrul conducerii Fed mi-a adus satisfacţii, dar este momentul să caut alte oportunităţi profesionale", a afirmat Ferguson într-o scrisoare adresată preşedintelui SUA. Mandatul vicepreşedintelui Fed urma să expire pe 31 ianuarie 2014. Ultimul democrat din conducerea Fed, Ferguson s-a alăturat conducerii băncii centrale în noiembrie 1997, pentru un mandat pe termen nelimitat, la propunerea fostului preşedinte Bill Clinton. În octombrie 1999, Ferguson a obţinut funcţia de vicepreşedinte ale băncii centrale. Oficialul a jucat un rol esenţial în coordonarea reacţiei Fed faţă de atentatele din 11 septembrie 2001, în condiţiile în care fostul preşedinte Alan Greenspan era plecat din ţară. Ferguson a ocupat cea mai importantă funcţie obţinută vreodată de un afro-american în conducerea Fed.

     Ieri, cele mai multe dintre acţiunile listate la BVB au revenit pe scădere, fără volume deosebite de tranzacţionare, lichiditatea pieţei fiind susţinută mai mult de operaţiunile realizate cu titlurile Sinteza Oradea. Astfel, titlurile Sinteza Oradea au realizat cea mai mare valoare de tranzacţionare, respectiv 8,1 milioane lei. La această societate, a fost raportat un nou acţionar semnificativ, firma Jolidon din Cluj, care deţinea înaintea şedinţei, 6,81% din acţiuni. Pachetele transferate ieri reprezintă 24,5% din capitalul firmei din Oradea, iar dacă au fost achiziţionate tot de Jolidon, înseamnă că firma din Cluj deţine în prezent 31,3% din titlurile Sinteza. Pe locul secund în topul lichidităţii, dar în scădere ca volum, se află acţiunile Rompetrol Rafinare, care au pierdut 2,16% la nivelul preţului, exact cât au câştigat în şedinţa precedentă. Pentru Rompetrol, au fost operate 818 transferuri în valoare de 5,4 milioane lei. Cele două companii au totalizat peste o treime din operaţiunile realizate pe ansamblul pieţei bursiere.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro