Liderii liberali prezenţi la dezbaterea pe tema identităţii liberale în România, organizată de Fundaţia "Friedrich Naumann", şi-au expus opiniile - diverse şi nuanţate - despre fuziunea dintre PNL şi PD, ca şi despre liberalism şi nevoia menţinerii lui.
     "Eu sunt pentru păstrarea PNL aşa cum este, pentru că el reprezintă nu numai o valoare conceptuală clară, care reprezintă o necesitate pentru societate, dar existenţa PNL este o garanţie atât pentru salvgardarea drepturilor individuale, cât şi pentru echilibrarea vieţii noastre democratice", a spus fostul lider liberal Radu Câmpeanu.
     Senatorul Varujan Vosganian a remarcat, la rândul său, că, odată cu trecerea timpului, se petrece un paradox. "Clamăm mai mult fuziunea, dar suntem mai departe de ea", a spus el. Vosganian a apreciat că este nevoie de o structură puternică de dreapta şi a arătat că, în opinia sa, se poate gândi o structură instituţională federativă, care să permită celor două partide să meargă în continuare împreună. "Socotesc, în acest moment, că PNL trebuie să se racordeze la realităţi şi să găsim o formulă federativă", a spus el.
     Preşedintele de onoare al partidului, Mircea Ionescu Quintus, a amintit că în partid sunt oameni care nu şi-au părăsit apartenenţa de peste 60 de ani, el apreciind că o fuziune ar putea duce la pierderea identităţii liberale.
     Premisa că din fuziunea celor două partide ar rezulta un partid care să întrunească peste 40% din opţiunile de vot a fost respinsă de senatorul Paul Păcuraru, care a opinat că fuziunea nu poate fi făcută ca o dispoziţie primită, pentru că PNL este un partid ale cărui valori obligă la un consimţământ reciproc. "Cred cu convingere că cele două partide din Alianţă au fiecare un potenţial de creştere important şi el trebuie maximizat şi, atunci, modelul meu este că mai bine favorizezi creşterea ambelor partide (...) Eu văd o viitoare confruntare politică între un partid liberal şi un partid popular", a mai arătat el.
     La rândul său, senatorul Norica Nicolai a apreciat că ar fi nevoie de formule identitare bazate pe doctrine, iar nu de partide de autor.
     Preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a arătat, la rândul său, că identitatea liberală este foarte prezentă atât în structurile partidului, cât şi în rândurile simpatizanţilor. El a vorbit despre eterogenitatea curentului popular şi a cerut să i se menţioneze câteva principii populare.
     Tăriceanu a menţionat că partide liberale există peste tot în Europa, mai puţin în Rusia şi alte ţări din fostul spaţiu sovietic. "Riscul este ca şi la noi să se organizeze un partid care nu e structurat pe o doctrină sau pe nişte idei", a mai spus el, apreciind că, într-o astfel de situaţie, ar fi mai degrabă semn de involuţie.
     El a amintit că dezbaterea în PNL pe tema fuziunii nu s-a încheiat şi nu ştie care va fi decizia, dar poate spune că, din punctul său de vedere, în România este nevoie de un partid de centru-dreapta puternic, care ar putea rezulta din fuziunea PNL cu PD. Liderul liberal a apreciat totodată că, în situaţia în care un grup majoritar din partid ar lua decizia de a renunţa la identitatea liberală, oameni mai vechi sau mai noi în PNL vor continua să menţină "flamura liberală".
     "Prin urmare, eu sunt mai degrabă adeptul unei clarificări în ceea ce priveşte opţiunea politică în perioada următoare, pe care trebuie să o facă şi PNL, şi PD", a spus el, cerând atât liberalilor, cât şi democraţilor "să stea să se gândească o clipă" dacă, pentru PNL, adversarul politic este PD sau dacă, pentru PD, adversarul politic cel mai important este PNL, "cum unora li se pare" sau dacă, de fapt, adversarul politic real al Alianţei este PSD. "Cred că, dacă s-ar gândi mai mult, dacă şi-ar pune picioarele în apă rece, dacă şi-ar mai muşca limba şi de-ai noştri şi de-ai lor în momentul în care sar unii la alţii la beregată, cred că am avea imens de câştigat", a continuat el.
     Potrivit liderului liberal, o ambiţie prost înţeleasă, care se manifestă într-un fel distructiv, duce către o situaţie în care competiţia riscă să devină deschisă, iar în politica românească competiţia deraiază foarte uşor către adversitate şi chiar mai mult.
     Tăriceanu a mai apreciat că democraţii trebuie să ţină cont că PNL este reprezentantul unui set de valori importante, iar condiţii de genul transformării partidului într-unul cu un profil incert, confuz sunt greu de acceptat. El a amintit că PNL a venit primul cu oferta de fuziune. "Nu cred că azi putem să negăm acest lucru, dar, în acelaşi timp, putem să afirmăm că, dacă în România este nevoie încă de un partid liberal puternic, nu ştiu cât de multă nevoie este de o formaţiune cu o identitate incertă", a mai spus preşedintele PNL.
     Totodată, el a invitat la o dezbatere serioasă şi sinceră pe acest subiect, pentru că este vorba de o problemă complicată, de alegere pentru ambele partide.
     Tăriceanu a mai spus că PNL, în general, nu încearcă să pună pumnul în gura nimănui şi poate pretinde acelaşi lucru.

PSD nu va mai comenta subiecte legate de cei care au probleme cu justiţia
     Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a iniţiat, ieri, "un nou format" pentru întâlnirile între presă şi liderii PSD. Astfel, în fiecare zi de joi a săptămânii, liderii PSD vor prezenta subiecte pe teme majore precum reforma clasei politice româneşti sau problemele sociale. Potrivit lui Geoană, PSD are pregătite două proiecte de lege referitoare la separarea afacerilor de politică şi conflictul de interese. Totodată, PSD are în vedere şi elaborarea unor proiecte de lege privind votul uninominal pentru Parlament şi pentru desemnarea euro-parlamentarilor. În privinţa problemelor sociale, principalul partid din opoziţie va susţine un moratoriu privind privatizările, iniţiat de mediul de afaceri.
     "Suntem pentru stoparea privatizării totale sau parţiale a Loteriei Române", a declarat Geoană, care susţine că PSD are deja un proiect legislativ pe această temă. Totodată, liderul PSD s-a pronunţat pentru păstrarea CEC în monopolul public şi stoparea imediată a privatizării Poştei Române şi Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii.
     Mircea Geoană este deranjat de campania publicitară care se face în ultimul timp la "Roşia Montana", afirmând că aceasta este făcută de Felix Tătaru şi că dedesubtul repornirii acestui proiect, cu daune economice, poate fi lesne ghicit. Cât priveşte votul dat în urmă cu o săptămână la legea privind statutul parlamentarului prin care deputaţii şi senatorii vor beneficia de o serie de facilităţi, Geoană spune că a fost o "eroare politică" şi că această lege ar trebui lăsată "în adormire", adică să nu fie promulgată de şeful statului prea curând. Potrivit lui Geoană, "din punct de vedere legal, nu există nici un termen pentru ca şeful statului să poată promulga acest proiect de lege".
     Pe de altă parte liderul, PSD susţine că nici el şi nici PSD nu vor mai comenta nici un subiect despre cineva care are probleme cu justiţia, cu DNA sau cu Parchetul. "Dacă Adrian Năstase a declarat ceva, este o declaraţie a lui Adrian Năstase. Întrebaţi-l pe el! Dacă Patriciu face o declaraţie, întrebaţi-l pe el. Comentariile noastre vor fi dedicate problemelor politice ale PSD", a ţinut să precizeze Geoană. (C.Drăghici)