| Adrian Năstase face o dezvăluire șocantă |
"M-am opus arestării lui
Băsescu în dosarul Flota" |
"Eu m-am opus arestării oricărui
om politic și,
în general, arestărilor"
|
Fostul premier Adrian Năstase a declarat, ieri, că,
în timpul mandatului său de prim-ministru, s-a opus arestării lui Traian Băsescu, în
timp ce procurorul general al României și fostul șef al PNA susțin că nu au avut
convorbiri cu Năstase despre dosarele în cercetare.
Președintele Camerei Deputaților a făcut această afirmație
într-o emisiune difuzată la Radio Guerilla. Întrebat dacă, în perioada în care era
prim-ministru, s-a opus arestării lui Traian Băsescu, Năstase a răspuns: "Eu m-am
opus arestării oricărui om politic și, în general, arestărilor. Eu am considerat
că... Și este adevărat, m-am opus. Eu consider că, și în cazul lui Dinu Patriciu
(...), dacă dosarul este realizat, el trebuie trimis direct în instanță".
Procurorul general, Ilie Botoș, a respins, însă afirmația
fostului premier. "Nu am avut nici o convorbire cu domnul Adrian Năstase", a spus
Botoș, adăugând - râzând - că deja sunt cunoscute convorbirile sale. El a
subliniat că arestarea sau cercetarea în stare de libertate a unor persoane o decide
procurorul de caz, în raport de probele de la dosar, nu de "telefoanele unor
demnitari".
Întrebat despre activitatea sa la Parchetul Național
Anticorupție (devenit, între timp, departament) și dacă ar fi avut cunoștință
despre eventuale intervenții în dosarul Băsescu, Ilie Botoș a afirmat că, în
calitate de procuror general adjunct la acea instituție, a coordonat "zona de
operațiuni speciale", nu secția care a decis trimiterea în judecată a
președintelui țării în dosarul Flota.
"Încă o dată, atrag atenția tuturor celor care încearcă
să creeze impresia că anchetele se fac pe anumite coordonate politice să înțeleagă
că aceste anchete se fac în raport de situațiile existente la dosarul cauzei și că
procurorul răspunde pe ceea ce face", a declarat presei Ilie Botoș.
Fostul procuror general al Parchetului Național Anticorupție,
Ioan Amarie, respinge și el orice afirmație privind intervenția politică în dosare
aflate în derulare la fostul PNA. "Nu am purtat niciodată discuții cu domnul Adrian
Năstase referitoare la cauze penale în lucru", a declarat Amarie, ieri, agenției
MEDIAFAX.
Dosarul Flota - deschis în 1997 - a fost instrumentat,
inițial, de procurorii de la Parchetul instanței supreme, care și-au declinat ulterior
competența în favoarea celor de la Parchetul Național Anticorupție.
Inițial, în dosarul Flota au fost cercetate 136 de persoane, 80
fiind deferite justiției, în 10 august 2004, iar pentru alte 51 procurorii continuând
investigațiile.
Procurorii PNA au stabilit că cei 80 de inculpați ar fi
păgubit statul cu peste 11.000 de miliarde de lei (echivalentul a 275 de milioane de
euro) prin înstrăinarea a 16 nave.
Printre inculpații trimiși în judecată sunt foștii miniștri
ai Transporturilor Traian Băsescu, Paul Teodoru și Aurel Novac, fostul președinte al
Fondului Proprietății de Stat, Radu Sârbu (cu rang de ministru), foștii secretari de
stat Călin Marinescu (zis Șogunul), Gheorghe Adrian Marinescu și Viorel Oancea (fost
primar țărănist al Timișoarei).
În 27 aprilie 2005, instanța supremă a decis ca dosarul Flota
să fie retrimis la DNA pentru completarea unor documente de procedură. Foștii miniștri
Aurel Novac și Paul Teodoru au făcut recurs, în timp ce avocații celorlalți
inculpați - inclusiv cel al președintelui Băsescu - au lăsat la latitudinea
judecătorilor cursul pe care îl va urma dosarul.
Decizia de retrimitere la procurori a cazului a fost confirmată
în 5 decembrie 2005, de completul de nouă judecători al Înaltei Curți de Casație și
Justiție.
Dată fiind hotărârea de retrimitere a dosarului către
procurori, nu a mai fost necesar ca instanța supremă să se pronunțe dacă judecarea
procesului trebuie sau nu suspendată cât timp Băsescu își duce la îndeplinire
mandatul de președinte. |
|
|
Morar știe toate mișcările
procurorilor în dosarul Zambaccian |
Procurorii știu exact ce îi interesează să
găsească în urma perchezițiilor în blocul din strada Zambaccian și, în parte, au
și găsit, a spus, miercuri, procurorul șef al Departamentului Național Anticorupție,
Daniel Morar, la ieșirea de la ședința Consiliului Superior al Magistraturii.
"Știm exact ce căutăm. Și am și găsit, în parte. Avem
mandate de percheziție de la judecător și le vom pune în executare", a declarat
Morar jurnaliștilor.
Morar a refuzat să dea detalii legate de percheziția care a
avut loc în cursul zilei de marți în blocul din strada Muzeul Zambaccian nr.16,
susținând că aceste date nu trebuie, deocamdată, făcute publice. El a refuzat să
precizeze și dacă procurorii au intrat în apartamente sau nu. Motivându-și refuzul de
a comenta, Morar a explicat că cei cercetați în acest dosar s-au plâns, în repetate
rânduri, că le-ar fi afectate drepturile în momentul în care la presă ajung
informații privind desfășurarea anchetei. "Vedeți că tot timpul fac scandal și ne
dau în judecată pentru că le afectăm drepturile. Nu este așa. Cel puțin în acest
dosar, cu siguranță, nu a mers nici o informație de la noi, că nu avem interesul. În
acest dosar se lucrează de patru-cinci luni de zile. De ce nu a ieșit absolut nimic
până în momentul în care s-au trimis citațiile? Aceiași procurori și aceiași
polițiști...", a spus Morar.
Cine o amenință pe Irina Jianu?
Procurorul șef al DNA, Daniel Morar, a informat Consiliul
Superior al Magistraturii, miercuri, că o persoană audiată cu o zi înainte în dosarul
Zambaccian ar fi fost amenințată în legătură cu declarațiile pe care le-a făcut
anchetatorilor, el susținând că asupra acesteia s-ar fi aruncat cu motorină. "O
persoană audiată marți în dosarul Zambaccian (a fost vizată de amenințare - n.r.).
Au amenințat-o în legătură cu declarațiile date. S-a întâmplat întocmai cum am
povestit în plenul CSM, a fost stropită cu motorină", a declarat Daniel Morar
jurnaliștilor care-l așteptau la ieșire din sala de ședințe a CSM. În ciuda
insistențelor, Morar a refuzat să ofere mai multe detalii, susținând că nu știe cine
ar fi autorul faptei și că nu poate face publică identitatea persoanei vizate de aceste
amenințări. Una dintre persoanele puse sub învinuire în dosarul Zambaccian, Irina
Paula Jianu - fost inspector general de stat și președinte al Consiliului de Conducere
la Inspectoratul de Stat în Construcții - a fost audiată marți la Departamentul
Național Anticorupție (DNA). La ieșire, Jianu a refuzat să facă declarații
reprezentanților presei, spunând doar: "Întrebați-l pe domunul Șeicaru, dacă
cunoașteți istoria ziaristicii" (celebrului gazetar interbelic Pamfil Șeicaru i se
atribuie o butadă care sună astfel: "Șantajul și etajul" - n.r.). |
 |
| Acum 65 de ani - 24 februarie 1941 |
Din "Însemnările
zilnice" ale regelui Carol al II-lea* |
Ziua
este ocupată cu pregătiri în casă. Ele trebuiesc făcute cu o extremă băgare de
seamă ca să nu dăm o umbră de suspiciune nimănui. Chiar de servitori trebuie să ne
păzim, mai ales de Margareta și de șofer, pe care-l cred strâns legat de Poliție.
Chiar în viitoarele drumuri cu automobilul, vom trebui să-l lăsăm acasă, iar cățeii
să-i luăm cu noi. Mai sunt două zile până la cea decisivă, iar Jurawski pleacă
mâne să facă aranjamentele definitive și-i dăm anumite hârtii pe cari să le ieie.
Seara, din nou, trecerea unor blănuri. Poliția, ceva mai indiscretă, iar d-na Joly este
cam nervoasă și nu vrea să facă ce-i spune Jurawski, care începe a fi exasperat de
ea. Subiectul principal de conversație este Urdăreanu. El și-a cam făcut de cap acolo.
A reînceput să bea, iar d-na Joly declară că este un "castigader" (un
"briseur de coeurs") ["Cuceritor, spărgător (neserios) de inimi"] și că
ea dacă a primit această misiune este numai de dragul lui. E o femeie de vreo 50 de ani,
cam exaltată și fără cap. Avantajul ei este că e spaniolă, dar și dezavantajul,
căci fiul ei studiază la Madrid și începe s-o apuce o teamă că nu va putea să-l mai
revază pentru mult timp, căci, desigur, lucrul reușind, Serrano Suner & Co. nu vor
fi deloc mulțumiți.
Sunt știri proaste despre sănătatea lui Alfonso XIII. Mi-e
teamă că e definitiv pe ducă! |
* Editura Scripta, 2003 |
 |
Conacul boieresc Mogoșoaia
(II) |
Biserica a fost terminată la 20 septembrie 1688. Paraclisul
era doar o ctitorie boierească. O lună după târnosirea lui, vel logofătul a devenit
domn al țării, iar celelalte ctitorii ale sale au căpătat și ele amploarea cuvenită.
Casele cumpărate odată cu moșia se vor dovedi curând
nemulțumitoare. Brâncoveanu a hotărât să-și ridice o reședință demnă de rangul
său.
Nu se știe precis data la care au început lucrările.
Știm doar pe aceea când s-a terminat construcția - 20 septembrie 1702 - care este
precizată în pisania prinsă deasupra ușii de intrare în pridvor, pe latura de
răsărit.
Așezat pe malul lacului, într-o curte dreptunghiulară
împrejmuită de ziduri puternice, palatul are un plan regulat, rectangular,
înălțându-se pe trei niveluri: subsol (pivniță), parter și etaj. Pivnița se
remarcă prin dimensiuni (16,05x14,10 m) și masivitate. Un pilon central împarte
spațiul în patru încăperi acoperite fiecare cu câte o cupolă pe pandantivi.
Parterul cuprindea opt încăperi destinate slujitorilor
domnului, iar etajul era rezervat în întregime familiei domnești. (NARCIS
DORIN ION - "Magazin Istoric", septembrie 2002) |
|