Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Viața de lângă noi
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Jurnal - Carol al II-lea
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Eveniment
Actualitate
Justiție

Utile

Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Adrian Năstase face o dezvăluire șocantă

"M-am opus arestării lui Băsescu în dosarul Flota"

"Eu m-am opus arestării oricărui om politic și,
în general, arestărilor"

     Fostul premier Adrian Năstase a declarat, ieri, că, în timpul mandatului său de prim-ministru, s-a opus arestării lui Traian Băsescu, în timp ce procurorul general al României și fostul șef al PNA susțin că nu au avut convorbiri cu Năstase despre dosarele în cercetare.
     Președintele Camerei Deputaților a făcut această afirmație într-o emisiune difuzată la Radio Guerilla. Întrebat dacă, în perioada în care era prim-ministru, s-a opus arestării lui Traian Băsescu, Năstase a răspuns: "Eu m-am opus arestării oricărui om politic și, în general, arestărilor. Eu am considerat că... Și este adevărat, m-am opus. Eu consider că, și în cazul lui Dinu Patriciu (...), dacă dosarul este realizat, el trebuie trimis direct în instanță".
     Procurorul general, Ilie Botoș, a respins, însă afirmația fostului premier. "Nu am avut nici o convorbire cu domnul Adrian Năstase", a spus Botoș, adăugând - râzând - că deja sunt cunoscute convorbirile sale. El a subliniat că arestarea sau cercetarea în stare de libertate a unor persoane o decide procurorul de caz, în raport de probele de la dosar, nu de "telefoanele unor demnitari".
     Întrebat despre activitatea sa la Parchetul Național Anticorupție (devenit, între timp, departament) și dacă ar fi avut cunoștință despre eventuale intervenții în dosarul Băsescu, Ilie Botoș a afirmat că, în calitate de procuror general adjunct la acea instituție, a coordonat "zona de operațiuni speciale", nu secția care a decis trimiterea în judecată a președintelui țării în dosarul Flota.
     "Încă o dată, atrag atenția tuturor celor care încearcă să creeze impresia că anchetele se fac pe anumite coordonate politice să înțeleagă că aceste anchete se fac în raport de situațiile existente la dosarul cauzei și că procurorul răspunde pe ceea ce face", a declarat presei Ilie Botoș.
     Fostul procuror general al Parchetului Național Anticorupție, Ioan Amarie, respinge și el orice afirmație privind intervenția politică în dosare aflate în derulare la fostul PNA. "Nu am purtat niciodată discuții cu domnul Adrian Năstase referitoare la cauze penale în lucru", a declarat Amarie, ieri, agenției MEDIAFAX.
     Dosarul Flota - deschis în 1997 - a fost instrumentat, inițial, de procurorii de la Parchetul instanței supreme, care și-au declinat ulterior competența în favoarea celor de la Parchetul Național Anticorupție.
     Inițial, în dosarul Flota au fost cercetate 136 de persoane, 80 fiind deferite justiției, în 10 august 2004, iar pentru alte 51 procurorii continuând investigațiile.
     Procurorii PNA au stabilit că cei 80 de inculpați ar fi păgubit statul cu peste 11.000 de miliarde de lei (echivalentul a 275 de milioane de euro) prin înstrăinarea a 16 nave.
     Printre inculpații trimiși în judecată sunt foștii miniștri ai Transporturilor Traian Băsescu, Paul Teodoru și Aurel Novac, fostul președinte al Fondului Proprietății de Stat, Radu Sârbu (cu rang de ministru), foștii secretari de stat Călin Marinescu (zis Șogunul), Gheorghe Adrian Marinescu și Viorel Oancea (fost primar țărănist al Timișoarei).
     În 27 aprilie 2005, instanța supremă a decis ca dosarul Flota să fie retrimis la DNA pentru completarea unor documente de procedură. Foștii miniștri Aurel Novac și Paul Teodoru au făcut recurs, în timp ce avocații celorlalți inculpați - inclusiv cel al președintelui Băsescu - au lăsat la latitudinea judecătorilor cursul pe care îl va urma dosarul.
     Decizia de retrimitere la procurori a cazului a fost confirmată în 5 decembrie 2005, de completul de nouă judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
     Dată fiind hotărârea de retrimitere a dosarului către procurori, nu a mai fost necesar ca instanța supremă să se pronunțe dacă judecarea procesului trebuie sau nu suspendată cât timp Băsescu își duce la îndeplinire mandatul de președinte.

Morar știe toate mișcările procurorilor în dosarul Zambaccian

     Procurorii știu exact ce îi interesează să găsească în urma perchezițiilor în blocul din strada Zambaccian și, în parte, au și găsit, a spus, miercuri, procurorul șef al Departamentului Național Anticorupție, Daniel Morar, la ieșirea de la ședința Consiliului Superior al Magistraturii.
     "Știm exact ce căutăm. Și am și găsit, în parte. Avem mandate de percheziție de la judecător și le vom pune în executare", a declarat Morar jurnaliștilor.
     Morar a refuzat să dea detalii legate de percheziția care a avut loc în cursul zilei de marți în blocul din strada Muzeul Zambaccian nr.16, susținând că aceste date nu trebuie, deocamdată, făcute publice. El a refuzat să precizeze și dacă procurorii au intrat în apartamente sau nu. Motivându-și refuzul de a comenta, Morar a explicat că cei cercetați în acest dosar s-au plâns, în repetate rânduri, că le-ar fi afectate drepturile în momentul în care la presă ajung informații privind desfășurarea anchetei. "Vedeți că tot timpul fac scandal și ne dau în judecată pentru că le afectăm drepturile. Nu este așa. Cel puțin în acest dosar, cu siguranță, nu a mers nici o informație de la noi, că nu avem interesul. În acest dosar se lucrează de patru-cinci luni de zile. De ce nu a ieșit absolut nimic până în momentul în care s-au trimis citațiile? Aceiași procurori și aceiași polițiști...", a spus Morar.

Cine o amenință pe Irina Jianu?
     Procurorul șef al DNA, Daniel Morar, a informat Consiliul Superior al Magistraturii, miercuri, că o persoană audiată cu o zi înainte în dosarul Zambaccian ar fi fost amenințată în legătură cu declarațiile pe care le-a făcut anchetatorilor, el susținând că asupra acesteia s-ar fi aruncat cu motorină. "O persoană audiată marți în dosarul Zambaccian (a fost vizată de amenințare - n.r.). Au amenințat-o în legătură cu declarațiile date. S-a întâmplat întocmai cum am povestit în plenul CSM, a fost stropită cu motorină", a declarat Daniel Morar jurnaliștilor care-l așteptau la ieșire din sala de ședințe a CSM. În ciuda insistențelor, Morar a refuzat să ofere mai multe detalii, susținând că nu știe cine ar fi autorul faptei și că nu poate face publică identitatea persoanei vizate de aceste amenințări. Una dintre persoanele puse sub învinuire în dosarul Zambaccian, Irina Paula Jianu - fost inspector general de stat și președinte al Consiliului de Conducere la Inspectoratul de Stat în Construcții - a fost audiată marți la Departamentul Național Anticorupție (DNA). La ieșire, Jianu a refuzat să facă declarații reprezentanților presei, spunând doar: "Întrebați-l pe domunul Șeicaru, dacă cunoașteți istoria ziaristicii" (celebrului gazetar interbelic Pamfil Șeicaru i se atribuie o butadă care sună astfel: "Șantajul și etajul" - n.r.).

Acum 65 de ani - 24 februarie 1941

Din "Însemnările zilnice" ale regelui Carol al II-lea*

     Ziua este ocupată cu pregătiri în casă. Ele trebuiesc făcute cu o extremă băgare de seamă ca să nu dăm o umbră de suspiciune nimănui. Chiar de servitori trebuie să ne păzim, mai ales de Margareta și de șofer, pe care-l cred strâns legat de Poliție. Chiar în viitoarele drumuri cu automobilul, vom trebui să-l lăsăm acasă, iar cățeii să-i luăm cu noi. Mai sunt două zile până la cea decisivă, iar Jurawski pleacă mâne să facă aranjamentele definitive și-i dăm anumite hârtii pe cari să le ieie. Seara, din nou, trecerea unor blănuri. Poliția, ceva mai indiscretă, iar d-na Joly este cam nervoasă și nu vrea să facă ce-i spune Jurawski, care începe a fi exasperat de ea. Subiectul principal de conversație este Urdăreanu. El și-a cam făcut de cap acolo. A reînceput să bea, iar d-na Joly declară că este un "castigader" (un "briseur de coeurs") ["Cuceritor, spărgător (neserios) de inimi"] și că ea dacă a primit această misiune este numai de dragul lui. E o femeie de vreo 50 de ani, cam exaltată și fără cap. Avantajul ei este că e spaniolă, dar și dezavantajul, căci fiul ei studiază la Madrid și începe s-o apuce o teamă că nu va putea să-l mai revază pentru mult timp, căci, desigur, lucrul reușind, Serrano Suner & Co. nu vor fi deloc mulțumiți.
     Sunt știri proaste despre sănătatea lui Alfonso XIII. Mi-e teamă că e definitiv pe ducă!

* Editura Scripta, 2003

Conacul boieresc Mogoșoaia (II)

     Biserica a fost terminată la 20 septembrie 1688. Paraclisul era doar o ctitorie boierească. O lună după târnosirea lui, vel logofătul a devenit domn al țării, iar celelalte ctitorii ale sale au căpătat și ele amploarea cuvenită.
     Casele cumpărate odată cu moșia se vor dovedi curând nemulțumitoare. Brâncoveanu a hotărât să-și ridice o reședință demnă de rangul său.
     Nu se știe precis data la care au început lucrările. Știm doar pe aceea când s-a terminat construcția - 20 septembrie 1702 - care este precizată în pisania prinsă deasupra ușii de intrare în pridvor, pe latura de răsărit.
     Așezat pe malul lacului, într-o curte dreptunghiulară împrejmuită de ziduri puternice, palatul are un plan regulat, rectangular, înălțându-se pe trei niveluri: subsol (pivniță), parter și etaj. Pivnița se remarcă prin dimensiuni (16,05x14,10 m) și masivitate. Un pilon central împarte spațiul în patru încăperi acoperite fiecare cu câte o cupolă pe pandantivi.
     Parterul cuprindea opt încăperi destinate slujitorilor domnului, iar etajul era rezervat în întregime familiei domnești. (NARCIS DORIN ION - "Magazin Istoric", septembrie 2002)

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.