Ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, dă asigurări că scurgerea de informaţii clasificate este o problemă gravă, dar nu generală, iar rezultatele anchetei interne în curs de desfăşurare vor fi date publicităţii.
     "În ceea ce priveşte situaţia generată de faptul că informaţii clasificate, gestionate de militari au ajuns în posesia unor persoane neautorizate, apreciez că avem de-a face cu o problemă gravă, desigur regretabilă, dar care nu caracterizează Armata României în ansamblul ei", a subliniat Atanasiu.
     Ministrul a precizat că, deşi informaţiile datau din 2003 şi nu periclitau siguranţa militarilor, a ordonat "măsuri suplimentare pentru asigurarea protecţiei trupelor dislocate" în afara ţării şi a emis un ordin pentru îmbunătăţirea măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate pe timpul executării misiunilor în afara teritoriului naţional, ordin care s-a transpus în practică prin dispoziţii specifice pe linie de comandă.
     "Analizăm, de asemenea, posibilitatea întăririi structurilor de securitate a informaţiilor care îşi desfăşoară activitatea în teatrele de operaţii", a adăugat el.
     Ancheta internă a Ministerului Apărării "urmăreşte reconstituirea şi analiza activităţii desfăşurate în domeniul protecţiei informaţiilor începând din 2003, pentru stabilirea responsabilităţilor până la nivelul acelor şefi care, prin atribuţiile de serviciu, erau obligaţi să asigure protecţia informaţiilor militare".
     "La finalizarea anchetei interne, care se limitează doar la activitatea personalului MApN, vom face publice concluziile acesteia. Vă asigur că vom lua măsuri ferme împotriva celor responsabili de producerea acestui eveniment", a adăugat Teodor Atanasiu.
     Ministrul a precizat, însă, că ministerul pe care îl conduce nu este abilitat să desfăşoare anchete penale, să efectueze reţineri sau arestări şi nu poate influenţa modul în care este instrumentat cazul, dar colaborează cu celelalte structuri ale statului abilitate.
     De asemenea, în finalul declaraţiei sale, ministrul îşi exprimă speranţa că acest incident nu va afecta relaţia dintre MApN şi presă.

     Mediatizarea excesivă a unor cauze poate naşte comportamente exagerate din partea unor persoane nu foarte echilibrate, însă nu afectează magistraţii români, a apreciat şeful CSM, Iulian Gâlcă, el atrăgând, totuşi, atenţia asupra pericolului ca celor anchetaţi să le fie încălcat dreptul la imagine. "E o problemă care trebuie să ne dea de gândit. (...) Mediatizarea exagerată poate să conducă la asemenea trăiri pentru unii oameni care nu sunt foarte echilibraţi", a declarat Gâlcă, referindu-se la incidentul semnalat de şeful Departamentului Naţional Anticorupţie, Daniel Morar.
     Şeful procurorilor anticorupţie a informat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la faptul că o persoană audiată în dosarul Zambaccian a fost ameninţată cu moartea şi stropită cu motorină, "în urma declaraţiilor date anchetatorilor".
     Potrivit lui Gâlcă, interesul publicului pentru informaţiile din sfera juridicului nu ar trebui să lezeze dreptul celor cercetaţi sau urmăriţi penal la a li se proteja imaginea. "Prezumţia de nevinovăţie trebuie să funcţioneze pentru ei", a spus Gâlcă, arătând, totuşi, că procurorul anchetator în cauzele privind nume sonore "are presiuni din toate părţile: mass-media, societatea, organele statului cu interes în combaterea corupţiei sau justiţiabilii".
     "Graniţa între un drept şi altul este abuzul de drept, când dintr-o anumită parte apare abuzul de drept", a spus Gâlcă, întrebat care ar fi limita în care activitatea de investigaţie a jurnaliştilor ar trebui să se desfăşoare.
     "Eu nu acuz niciodată ziariştii, deşi, într-o întrevedere cu ambasadorii statelor Uniunii Europene, am spus că există, uneori, percepţia că ziariştii exagerează. Este dreptul presei să scrie cum consideră necesar şi să lanseze informaţia pe piaţă ca să fie citită, să fie atractivă, însă faptul că, uneori, jurnaliştii exagerează nu poate să afecteze o structură precum sistemul judiciar. Însă luările de poziţie ale unor personalităţi sau oficialităţi pot să afecteze", a spus Gâlcă.
     Raportul privind starea justiţiei, luat în discuţie, miercuri, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a relevat o bună calitate a hotărârilor judecătoreşti, dar şi deficitul de personal cu care se confruntă sistemul judiciar românesc. "Se poate vorbi de o calitate bună a hotărârilor judecătoreşti, dacă ne referim la procentul de desfiinţare a celor pronunţate în prima instanţă, care este de 4,8 la sută. Deci au rămas neafectate, în căile de atac, 95 la sută. Acestea au rămas definitive, aşa cum au fost date de prima instanţă", a explicat Gâlcă.
     Referindu-se la neajunsurile din sistem, Gâlcă a insistat asupra deficitului de personal. "Avem vacante 500 de posturi de judecător. Dacă raportăm acest neajuns la volumul de activitate, care a crescut de la 1.700.000 la 1.900.000 de cauze din 2004 până în 2005, decalajul este mare", a apreciat Gâlcă. El a criticat şi "incoerenţa legislativă" din România, însă a apreciat că acest lucru nu este de competenţa CSM ci, eventual, de a Parlamentului.

Sunt unii care au legături în lumea interlopă!
      Prezent în faţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) , Ilie Botoş a afirmat că sunt procurori care au legături cu personaje din lumea interlopă sau cu "persoane sus-puse" care au interese în investigaţile derulate de anchetatori. El a adăugat că rezolvarea acestei chestiuni este una din priorităţile pe care le are Ministerul Public. "Avem o structură specializată şi toate aceste date vor fi predate în cel mai scurt timp CSM, bineînţeles pe principiul necesităţii de a cunoaşte şi cu respectarea normelor privind informaţiile clasificate. Nu stăm deloc pe roze din acest punct de vedere, trebuie să înţelegem că, dincolo de rezultatele pe care unii dintre colegii noştri le au, există o serie întreagă de probleme şi de neajunsuri pe care va trebui să le depăşim", a afirmat procurorul general.
      Pe de altă parte, Botoş a reclamat numărul mare de funcţii vacante în conducerile Parchetelor. Potrivit lui, unităţile Ministerului Public lucrează, în momentul de faţă, cu aproximativ o pătrime din necesar, fiind Parchete în care îşi desfăşoară activitatea doar un procuror.
      "Lipsa acută de personal şi problematica legată de nivelul de calificare" sunt probleme ale Ministerului Public, a susţinut Botoş. El a adăugat că despre pregătirea continuă a procurorilor a discutat recent cu vicepreşedinte ale CSM Cristian Deliorga, cu care a stabilit să se deplaseze la toate unităţile pentru a discuta şi a stabili priorităţile magistraţilor.
      Botoş a explicat că există nemulţumiri ale procurorilor care vor să se înscrie la cursuri de pregătire, dar nu au posibilitatea, şeful Ministerului Public solicitând CSM să fie identificată "o modalitate alternativă sau să crească numărul de formatori", astfel încât să se răspundă acestei necesităţi.
      "Avem probleme majore legate cu nivelul de competenţă şi vorbesc, în principal, de calitatea actelor de urmărire penală", a mai spus Botoş. Constatarea unei scăderi a parametrilor operaţionali şi de operativitate a activităţii Parchetelor este determinată şi de lipsa acută de personal, crede el.

Prea puţine rechizitorii în cauze de spălare de bani
      Procurorul general s-a declarat "oarecum nemulţumit" de numărul mic de rechizitorii privind cauze de spălare de bani.
      Botoş a prezentat, în faţa membrilor CSM, raportul de activitate al Ministerului Public pe 2005. "Avem 11 dosare cu rechizitorii în materia spălării banilor pe anul 2005", a spus Botoş, referindu-se la activitatea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT). El a explicat că rezultatul ar fi cauzat de "volumul foarte mare de informaţie şi de faptul că aceste date legate de tranzacţiile suspecte nu sunt coroborate cu elemente care ţin de infracţiunile premiză". Botoş apreciază că anul 2006 va fi important pentru consolidarea structurii şi unul dintre obiectivele principale este realizarea Centrului de aplicaţii operaţionale pentru procurorii DIICOT, care vizează realizarea unui sistem integrat. Procurorul va funcţiona ca un integrator de informaţie, ca manager al investigaţiei şi va avea posibilitatea de a dispune de toate datele pentru coordonarea investigaţiilor, a susţinut Ilie Botoş. "Acest aspect vizează şi realizarea unei hărţi infracţionale pe judeţe, curs de apel şi la nivel naţional care va permite procurorilor să vadă exact nivelul de destructurare şi modalităţile în care reacţia lor, în cadrul investigaţiilor derulate, are ca efect destructurarea unor reţele de crimă organizată", a afirmat Ilie Botoş.