|
Autostrada Brașov-Borș
își schimbă graficul |
Guvernul va trebui să aloce anual circa 250 milioane euro pentru autostrada Brașov-Borș
|
Compania Bechtel va prezenta autorităților un nou
grafic de lucrări la autostrada Brașov-Borș care să permită finalizarea proiectului
cel târziu în 2012, obiectiv pentru care Guvernul va trebui să aloce anual circa 250
milioane euro, au declarat agenției MEDIAFAX surse guvernamentale.
După aprobarea contractului renegociat pentru construcția
autostrăzii Brașov-Borș, reprezentanții Guvernului și cei ai firmei Bechtel vor
continua discuțiile pentru stabilirea unui nou grafic de lucrări, cu intenția ca
proiectul să fie realizat în cel mult șapte ani.
"Am pierdut deja un an, dar încercăm să realizăm
proiectul conform calendarului stabilit inițial, până la finele anului 2012. Pentru
acest lucru, va fi nevoie să alocăm anual circa 250 milioane euro", au spus sursele
citate.
Autoritățile nu exclud totuși riscul ca graficul lucrărilor
să depășească ușor termenul stabilit inițial, cu cel mult un an.
Bugetul alocat în acest an pentru lucrările la autostrada
Brașov-Borș va depăși 300 milioane de euro, fondurile suplimentare celor 100 milioane
de euro aprobate deja de Guvern urmând să fie asigurate din sumele obținute în urma
privatizării BCR, a anunțat, recent, premierul Călin Popescu Tăriceanu.
Primul ministru a arătat că autoritățile sunt interesate ca
lucrările să nu depășească durata prevăzută inițial (anul 2012 - n.r.), fiind
însă necesar ca proiectul să fie derulat și în funcție de capacitatea
constructorului.
În urma renegocierii contractului, Bechtel va primi la
începutul fiecărui an, începând cu 2006, un avans de cel mult 30% din valoarea anuală
a lucrărilor, sumă care va fi justificată la sfârșitul anului.
Potrivit vechilor prevederi, sumele cheltuite de Bechtel în
contul avansului ar fi fost justificate la finalizarea lucrărilor, programată pentru
anul 2012.
Potrivit Ministerului Transporturilor, modificarea prevederilor
de acordare a avansului și diminuarea unor cheltuieli cu proiectarea au permis economii
de 126 de milioane pe toată durata contractului.
Proiectul construcției autostrăzii Brașov-Borș are o valoare
totală de peste două miliarde de euro. |
|
Primăria Capitalei promite
22 de parcări subterane |
Municipalitatea va începe anul acesta construcția a 22 de parking-uri subterane în zone
aglomerate ale Bucureștiului, care vor costa - potrivit estimărilor - peste 328 de
milioane de euro. Răzvan Murgeanu, viceprimar general al Capitalei, a anunțat că
soluțiile tehnice vor fi anunțate, azi, după desemnarea câștigătorilor licitației
pentru realizarea studiilor de fezabilitate.
"Majoritatea zonelor vizate în proiect sunt cele mai
aglomerate, de exemplu, zona Universitate, Romană, Amzei, Piața Revoluției, Gara de
Nord", a spus Murgeanu.
Potrivit proiectului, în cele 22 de locații vor fi amenajate
14.000 de locuri de parcare. Parkingurile vor fi construite pe două și trei nivele,
costurile pentru realizarea lor fiind estimate de municipalitate la 328.380.582 de euro.
"Investițiile nu vor fi făcute în totalitate de către municipalitate. Avem în
vedere încheiera unui parteneriat public-privat, mai ales că o astfel de investiție
poate fi repede amortizată", a mai spus Murgeanu. |
Rompetrol va începe să
exploateze gaze naturale în Argeș |
Rompetrol va investi circa 25 milioane de dolari, în următorii trei ani într-un
perimetru de exploatare a gazelor naturale, situat în apropierea orașului Pitești, a
cărui concesiune a fost câștigată recent prin divizia de explorare și producție a
grupului. Potrivit unui comunicat al Rompetrol, concesiunea de de la Golești, județul
Argeș, se află în apropierea rețelei naționale de distribuție a gazelor.
După o scurtă perioadă în care vor fi reactivate sondele și
va fi realizată achiziția de studii seismice 3D, Rompetrol va începe, în perimetrul
Golești, lucrările de construcție la un depozit subteran pentru gaze naturale.
Capacitatea de livrare a acestuia va fi de 120 milioane metri cubi pe ciclu, într-o
primă fază, urmând să crească la 200 milioane metri cubi pe ciclu. Cel mai mare
depozit subteran de gaze din România are o capacitate de 1,1 miliarde de metri cubi, iar
cel mai mic este de 43 milioane de metri cubi. Ambele aparțin societății Romgaz.
"Extinderea regională a Rompetrol este completată, astfel,
și cu noi activități pe plan intern, potrivit strategiei de dezvoltare a grupului.
Principalul scop al începerii lucrărilor la acest depozit subteran este acela de a
suplini lipsa gazelor naturale pe timpul iernii", a declarat Bogdan Popescu,
vicepreședinte al grupului, responsabil cu activitățile de explorare și producție .
Rompetrol a preluat, anul trecut, licențele de explorare, dezvoltare și exploatare
pentru trei perimetre petroliere din zona Vrancea, al căror concesionar a fost firma
americană Forest Oil International Corporation. Pe lângă acestea, Rompetrol mai deține
două blocuri petroliere, Satu Mare și Zegujani, situate în nord-vestul, respectiv
sud-vestul României, pentru care a obținut, în 2004, drepturile de explorare. |
AVAS e nemilos cu datornicii |
Veniturile obținute de la începutul anului de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Statului se ridică la aproape 72 milioane RON. Din această sumă, 55,6 milioane RON au
fost obținuți din activitatea de valorificare a creanțelor.
Reprezentanții AVAS susțin că blocarea conturilor debitorilor
s-a dovedit o metodă eficientă în recuperarea datoriilor. Astfel, numai ca urmare a
executărilor silite prin blocarea conturilor - operațiune începută în 2005 și
continuată în 2006 - au fost recuperate peste 180 milioane RON.
"Există aceeași unitate de măsură pentru toți și
toleranță zero pentru datornicii la stat. AVAS va încasa integral datoriile din
conturile blocate și va continua prin executări silite, prin scoaterea la licitație a
bunurilor, până la stingerea integrală a datoriilor", afirmă Răzvan Orășanu,
președintele AVAS. |
Bătaie de joc cu banii
statului |
Instituțiile finanțate din bugetul general consolidat (ordonatorii de credite n.r.) au
realizat, în 2004, plăți ilegale de 395,9 miliarde de lei, în 419 cazuri, potrivit
unui raport al Curții de Conturi pentru anul 2004. Instituția a identificat mai multe
abateri în cazul ordonatorilor de credite, și anume plăți pentru cheltuieli
nereglementate de lege, plăți fără documente justificative sau cu documente ilegal
întocmite, plăți efectuate prin schimbarea destinației legale și plăți peste cotele
și baremele legale. Pentru prima categorie de nereguli a fost raportat cel mai ridicat
nivel al prejudiciului, de 301 miliarde de lei. Ordonatorii de credite aveau, în 2004,
datorii bugetare de 4.297 miliarde de lei, inclusiv penalități și majorări de
întârziere, sumele cuvenite fondurilor speciale având cea mai mare pondere, de
70%.
Pe durata derulării controalelor au fost recuperate sume
totalizând 541,9 miliarde de lei. Din verificările efectuate de instituția de control
au rezultat și unele obligații bugetare evidențiate, dar neachitate la scadență, care
se cifrează la 7.196 miliarde de lei, în scădere față de nivelul din 2003, de 168.745
miliarde de lei. Pe domenii de activitate, cele mai ridicate valori, reprezentând plăți
ilegale, au fost constatate pentru acțiuni economice, servicii publice, mediu și
locuințe - 328,2 miliarde de lei. |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Alimentele din import |
Probabil, mulți care au citit comunicatul de presă al Ministerului Agriculturii,
Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR) privind exportul și importul de produse
agroalimentare au fost de-a dreptul uluiți. Anul trecut s-a înregistrat un deficit de
peste 1,3 miliarde de euro, cu aproape 300 milioane de euro mai mult decât în 2004. Că
importăm citrice, cafea și alte asemenea mărfuri, care nu pot fi produse la noi, nu
supără pe nimeni. Numai că ponderea acestora în totalul importurilor este relativ
mică, cca. 180 de milioane de euro, față de peste 2 miliarde de euro.
Dar de ce să aducem din străinătate carne de porc (în valoare
de peste 314 milioane de euro, cu 75 la sută mai mult decât în 2004), carne de pasăre
(în valoare de 106 milioane de euro), zahăr (în valoare de 12 milioane de euro)? Oare
România nu are posibilitatea să satisfacă cererea internă la astfel de produse? Dacă
tot avem un deficit de carne (față de consum), atunci de ce am exportat animale vii (cu
o valoare adăugată mică) pentru care am încasat numai 141 milioane de euro, adică
foarte puțin față de ce s-a cheltuit pentru importuri la acest produs?
Șirul întrebărilor (de fapt, al nedumeririlor) ar putea
continua, dar - în esență - toate ar viza aceeeași obsedantă temă: cum este posibil
ca o țară cu potențialul agricol al României să aibă un deficit comercial atât de
mare exact în domeniul în care avantajele ei comparative sunt atât de mari?
Primul impuls ar fi să afirmăm că avantajele noastre
competitive sunt reduse la acest capitol. Dacă n-ar fi mai proftabil să se importe
produse de genul celor amintite, cu siguranță nu s-ar fi recurs la această soluție.
Raportul calitate/preț în cazul produselor importate este mult mai favorabil decât la
cele autohtone. Din punctul de vedere oferit de coșul zilnic al locuitorilor din mediul
urban, acest raport contează, nu sentimentele de ordin patriotic. Numai ceea ce este mai
ieftin și mai bun devine determinant în opțiunile fiecăruia.
Dacă așa stau lucrurile la nivel individual (și este normal
să fie așa), nu în același mod se cere acționat la nivelul factorilor decidenți în
stat. Ce rost are să se mai vorbească despre politica agricolă, la ce ne mai trebuie un
minister de profil, când nu se acționează (sigur, cu mijloacele economiei de piață)
pentru fructificarea avantajelor comparative pe care sfânta natură ni le-a oferit pe
tavă (pentru că tot discutăm despre alimente) în vederea transformării lor în
avantaje competitive?
Indiferent de pe ce poziție sunt privite lucrurile, marele
deficit din comerțul exterior cu produse agroalimentare confirmă ineficiența
politicilor la nivel național în acest domeniu. Țările dezvoltate au atins nivelul de
invidiat de acum mai ales prin promovarea unor politici agricole bine gândite, cu
"bătaie" strategică, în consonanță cu principalele tendințe afirmate pe
plan mondial. Cum totul (sau mă rog, aproape totul) se judecă în funcție de rezultate,
situația prezentată de MAPDR nu mai lasă loc de interpretări diverse în privința
cauzelor deficitului grav de competitivitate a agriculturii României. Problema se rezumă
tot la o întrebare: când vom avea, în sfârșit, o adevărată politică agricolă,
suport pentru măsuri și acțiuni practice eficiente? |
|
2005 Cicero Group.
Conceput de