Cu prilejul unui seminar având ca temă introducerea acordului Basel II, bancherii au propus Băncii Naţionale a României (BNR), modificarea reglementărilor privind gradul de risc asociat microîntreprinderilor şi autorităţilor locale, pentru a diminua costurile instituţiilor de credit cu aceste finanţări.
     Printre propuneri se numără includerea microîntreprinderilor în categoria clienţilor de retail şi o ponderare a riscului pentru autorităţile locale sub nivelul propus în regulamentul Basel II.
     Gradul de risc asociat unui credit influează direct costurile băncilor comerciale, întrucât un nivel ridicat al riscului presupune constituirea de provizioane mai mari şi un supliment de capital propriu pentru acoperirea expunerii instituţiei de credit.
     Potrivit reglementărilor de adecvare a capitalului propuse prin Basel II, riscul de credit asociat finanţărilor acordate administraţiilor regionale şi locale creşte de la 20% la 100%, însă banca centrala poate accepta şi un nivel mai redus.
     În acelaşi timp, în cazul expunerilor de tip retail, se are în vedere dispersia mare, regulamentul propunând o diminuare a riscului asociat de la 100% la 75%. Potrivit vicepreşedintelui BCR, Ilie Mihai, necesarul de capital în condiţiile aplicării Basel II va fi mai mare la nivel general faţă de cerinţele actuale. În aceste condiţii, solicitările băncilor de a relaxa unele condiţii de adecvare a capitalului sunt în concordanţă cu practica statelor UE.
     "Clasificarea IMM-urilor va fi aceeaşi cu cea din UE, iar microîntreprinderile, firmele cu până la zece salariaţi, sunt incluse de către băncile din vest în categoria de retail", a argumentat Mihai. În ceea ce priveşte autorităţile locale, vicepreşedintele BCR a arătat că, din discuţiile avute cu reprezentanţii Erste Bank, a rezultatul că gradul de risc aplicat de instituţiile de credit din Europa se ridică la 65-70%, sub nivelul propus de Basel II. "Este greu de crezut că o autoritate locală, o comună sau un oraş din România, va intra în faliment", a spus Mihai.
     La rândul său, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, s-a arătat de acord cu varianta introducerii microîntreprinderilor în categoria de retail, dar şi-a exprimat rezerva faţă de aplicarea, în cazul autorităţilor locale, a unui risc sub cel propus de regulamentul ce va fi aplicat de la 1 ianuarie 2007.
     În opinia lui Georgescu, comunităţile locale din România au o forţă financiară mult mai redusă decât cele din ţările UE, întrucât procesul de descentralizare s-a realizat numai la nivel de obligaţii, fără a fi asigurate şi resursele. El a exemplificat prin desele cazuri în care autorităţile locale acumulează arierate. Totodată, riscul asociat finanţării autorităţilor locale va creşte în condiţiile punerii în aplicare a intenţiei de majorare a nivelului maxim de îndatorare a acestor entităţi, de la 20% la 25% din venituri. Georgescu a evidenţiat problema de fond a bugetului României, unde veniturile reprezintă 31% din PIB, faţă de un minim de 35% în ţările din UE.
     "Toată lumea vrea servicii sociale, dar nimeni nu vrea să plătească taxe. Vom analiza şi această propunere a băncilor, dar trebuie avută în vedere şi direcţia pe care va merge politica fiscală", a declarat Georgescu. El a adăugat că, până la jumătatea acestui an, BNR şi Asociaţia Română a Băncilor vor efectua o analiză asupra impactului introducerii Basel II. Potrivit lui Georgescu, legislaţia aferentă, armonizată cu directivele europene, urmează să fie terminată până în luna septembrie şi va intra în vigoare la 1 ianuarie 2007. Prevederile acordului Basel II în domeniul bancar au fost preluate şi în directivele UE şi vor fi aplicate, începând cu 1 ianuarie 2007, în statele membre.

     Comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, Joaquin Almunia, se va afla în România în zilele de 23 şi 24 februarie, pentru a evalua angajamentele asumate de ţara noastră.
     Almunia se va întâlni cu preşedintele şi cu premierul României, cu ministrul Finanţelor şi cu guvernatorul BNR. Astăzi, comisarul va susţine un discurs la sediul BNR, cu tema "Activarea potenţialului de creştere economică a României şi confruntarea cu provocarea globalizării".
     Comisarul va discuta cu oficialii români despre provocările ultimelor zece luni ale anului 2006 şi despre nevoia de accelerare a pregătirilor de aderare, în special în ceea ce priveşte coordonarea politicilor economice şi stabilitatea macroeconomică, inclusiv continuarea reducerii inflaţiei şi stabilizarea altor indicatori financiari, o politică de impozitare stabilă şi un sistem de control ferm al politicilor salariale din sectorul public.
     "Întărirea competitivităţii şi capitalizarea beneficiilor aduse de integrarea europeană sunt esenţiale în activarea potenţialului de dezvoltare a României. Dar drumul pe care îl aveţi de parcurs este lung şi anevoios şi cere angajament faţă de un program de reformă pe termen lung ce presupune eforturi susţinute", a declarat Comisarul Almunia înaintea vizitei. Oficialul va reconfirma poziţia Comisiei Europene de a acorda României întregul sprijin pentru respectarea angajamentelor asumate pe parcursul negocierilor astfel încât să devină stat membru al UE la 1 ianuarie 2007.

     Raportul de schimb a revenit peste 3,5 lei/ euro, pe fondul cumpărărilor de valută din piaţa interbancară, puse de dealeri pe seama jucătorilor străini care au dorit să-şi încaseze profiturile din jocul pe curs. La deschiderea şedinţei, băncile au cotat euro la nivelul de la finele zilei precedente, iar, după o perioadă de expectaţie, au apărut mai multe ordine pentru cumpărare de valută. Nivelul maxim de tranzacţionare a fost de 3,5000-3,5050 lei/euro. Cursul publicat de BNR (3,5045 lei/ euro) este cu 0,9 bani peste cel anunţat marţi. Până la finalul şedinţei, cotaţiile au coborât la 3,4950-3,4990 lei şi au revenit peste 3,5 lei/euro, nivel la care s-au efectuat ultimele transferuri. Pe piaţa monetară, dobânzile au urcat puternic, existând cotaţii şi de 20%, nivel la care probabil nu s-a operat nici o tranzacţie. Practic, intervalul maxim al zilei a fost de 14-20%, însă peste pragul inferior al cotaţiilor s-a tranzacţionat foarte puţin, întrucât facilitatea de credit (Lombard) de la BNR are o dobândă de 14%. Cererea de lei se explică prin faptul că multe firme vor să-şi achite impozitele până pe 24 februarie, întrucât data limită de plată, 25 ale fiecărei luni, este sâmbătă. Astfel, vârful de plată va coincide cu ultima zi de rezervă, în care băncile trebuie să constituie la BNR sumele corespunzătoare intervalului.

     Începând cu luna aceasta, BCR Asigurări îşi va diversifica oferta prin intrarea pe piaţa asigurărilor de tip Carte Verde. Cartea verde reprezintă asigurarea de răspundere civilă auto pentru pagube produse altor persoane prin accidente de circulaţie în afara României. BCR Asigurări a raportat pentru anul trecut un volum al primelor subscrise de 297,02 milioane de lei (circa 82 milioane de euro), nivel dublu faţă de cel consemnat cu un an înainte. Cele mai importante venituri au provenit din asigurări de mijloace de transport terestru, unde subscrierile au atins 86,67 milioane de lei, urmate de poliţele de credite şi garanţii - 73,57 milioane de lei şi asigurările de incendiu şi calamităţi naturale - 30,23 milioane de lei. Poliţele de Răspundere Civilă Auto (RCA) au generat subscrieri de 17,55 milioane de lei. Unificarea poliţelor RCA şi Carte Verde a fost amânată pentru anul viitor, după momentul aderării României la UE.

     După lansarea cardului de debit, ABN AMRO Bank România va lansa, în al doilea trimestru al acestui an, carduri de credit pentru persoane fizice.
     ABN AMRO Bank şi-a început activitatea pe piaţa românească în noiembrie 1995. Reţeaua teritorială a băncii acoperă 15 oraşe ale ţării. Potrivit datelor BNR, numărul de carduri din România a depăşit şapte milioane de unităţi.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro