Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Viața de lângă noi
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Jurnal - Carol al II-lea
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Eveniment
Actualitate
Politică

Utile

Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Secretarul general al Consiliului Europei, Terry Davis, are motive să fie dezamăgit

Cinci țări întârzie ancheta privind închisorile CIA


Terry Davis aștepta, ieri, răspunsul autorităților italiene

     Secretarul general al Consiliului Europei, Terry Davis, a anunțat, ieri, că doar 41 dintre cele 46 state membre ale acestui for i-au trimis răspunsurile lor la chestionarul în care li se cerea să precizeze ce legi au adoptat pentru a-și proteja cetățenii împotriva privării ilegitime de libertate și a transportării în locații unde ar fi putut fi torturați.
     Terry Davis a înaintat chestionarul respectiv țărilor din CoE pe 21 noiembrie, la mai puțin de trei săptămâni de la izbucnirea scandalului privind presupusa existență a unor închisori secrete ale CIA în Europa de Est, și a cerut să i se răspundă până pe 21 februarie. Statele care nu s-au conformat solicitării sale, formulate în baza articolului 52 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sunt Belgia, Bosnia-Herțegovina, Georgia, San Marino și Italia. "Ambasadorul Italiei (la CoE, n.r.) mi-a scris, promițându-mi că vom primi răspunsul guvernului său în această după-amiază (ieri după-amiază, n.r.)", a declarat, într-un comunicat, secretarul general al Consiliului Europei. "Le reamintesc celor cinci țări că lipsa unui răspuns este o încălcare clară a Convenției", a adăugat Terry Davis.

Concluzii pe 1 martie
     În chestionarul trimis autorităților din statele membre ale Consiliului Europei, Terry Davis le mai cerea acestora să specifice dacă, în perioada 1 ianuarie 2002 - 21 noiembrie 2005, vreun oficial a fost implicat în privarea ilegală de libertate a unor persoane și dacă a colaborat, în acest sens, cu servicii secrete străine. Despre răspunsurile pe care le-a primit, Davis nu a spus decât că unele dintre ele sunt detaliate și necesită o analiză aprofundată. "Doresc să îmi exprim satisfacția în legătură cu maniera constructivă și exhaustivă în care aceste guverne au răspuns solicitării mele", a spus oficialul european. Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul CoE, el va prezenta concluziile analizei sale pe data de 1 martie.

România s-a conformat
     Ministerul Afacerilor Externe a remis secretarului general al Consiliului Europei un răspuns la investigația referitoare la existența centrelor de detenție secrete ale CIA, document în care precizează că anchetele interne au infirmat ipoteza prezenței repectivelor închisori pe teritoriul României. Poziția țării noastre a fost elaborată "în consultare cu toate instituțiile competente și prezintă cadrul juridic intern și prevederile din tratatele internaționale pertinente la care România este parte, care oferă garanții pentru prevenirea eventualelor rețineri secrete ale unor persoane pe teritoriul României", se arată într-un comunicat al MAE. Documentul mai conține prevederile relevante din legislația penală și procesual penală aplicabile în cazul privării ilegale de libertate a unor persoane.
     În răspuns se reiau concluziile anchetelor desfășurate până în prezent pe plan intern, care au confirmat faptul că pe teritoriul României nu au existat centre de detenție secrete și că nici un oficial român nu a fost implicat în vreun fel în lipsirea ilegală de libertate a vreunei persoane. "Nici una din anchetele desfășurate la nivel intern sau internațional nu a fost de natură să conducă la prezentarea unor probe substanțiale care să confirme aceste alegații la adresa României", se precizează în comunicatul MAE.

Dick Marty merge la Bruxelles
     Cealaltă anchetă a Consiliului Europei, de care se ocupă senatorul elvețian Dick Marty, fost procuror, avansează lent. Marty nu a mai făcut nicio declarație după prezentarea notei sale informative, pe 24 ianuarie, la Strasbourg, dar urmează să se întâlnească, astăzi, la Bruxelles, cu membrii comisiei temporare de anchetă a Parlamentului European, care desfășoară, de asemenea, o investigație asupra presupuselor închisori secrete ale CIA în Europa. Cu această ocazie, Marty ar putea face un prim comentariu în fața eurodeputaților, în baza analizării imaginilor furnizate de către Centrul European pentru Observații prin Satelit (EUSC) al Uniunii Europene și a informațiilor primite de la Agenția europeană pentru traficul aerian - Eurocontrol - referitoare la cursele efectuate de către avioane ale CIA.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

Atacuri la patru moschei irakiene

     Două bombe au explodat, ieri dimineață, în Irak, în mausoleul din Samarra, una dintre cele mai importante moschei ale lumii musulmane, determinând proteste violente. Deflagrațiile au distrus cupola de aur a lăcașului de cult, din primele informații reieșind că nu sunt victime.
     "Mai mulți indivizi înarmați au lansat, la ora locală 7.00 un asalt asupra mausoleului imamului Ali al-Hadi, i-au neutralizat pe cei cinci polițiștii care păzeau locul și au plasat două mecanisme explozive pe care le-au detonat", a precizat poliția din Samarra, oraș aflat la 125 de km nord de Bagdad. Potrivit localnicilor, o parte a cupolei aurite s-a prăbușit în urma exploziilor care s-au succedat la un interval de trei minute. Atacatorii au reușit să fugă. Moscheea adăpostește mormintele a doi imami șiiți, Ali al-Hadi și Hassan al-Askari, descendenți direcți ai profetului Mahomed. Situat într-un loc cu o populație majorutar sunnită, mausoleul atrage în fiecare an numeroși pelerini.
     Zeci de mii de musulmani șiiți din Samarra au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva acestui atac, cerând prinderea și judecarea vinovaților. Unii dintre șiiții care participă la manifestație spun că nu vor ezita să își facă dreptate singuri, dacă investigația autorităților nu produce rezultate rapide. Este cel de-al treilea atac împotriva comunității șiite din ultimele zile, după alte două atentate cu bombă soldate cu zeci de victime. Liderul proprietăților religioase sunnite, Ahmad Abdel Ghaffur al-Samarrai, a condamnat imediat "acest act criminal".
     Tot ieri, trei moschei sunnite au fost atacate la Bagdad, precum și un sediu al Partidului Islamic (sunnit), a declarat un purtător de cuvânt al acestei formațiuni. Ayatollahul Ali Sistani, cel mai important lider religios din Irak a făcut apel, ieri, la calm și a cerut să nu fie mai atacate moschei sunnite. La rândul său, șeful statului, Jalal Talabani, a cerut populației să-și "păstreze sângele rece și unitatea, pentru a determina eșecul planurilor mârșave ale takfiris" (extremiștii sunniți). Premierul irakian, Ibrahim al-Jaafari, a decretat, ieri, trei zile de doliu oficial, iar autoritățile religioase șiite au anunțat o săptămână de doliu. De asemenea, marele ayatollah Sistani a decretat o perioadă de doliu de șapte zile.
     Consilierul pentru securitate națională, Muaffak al-Rubaie, consideră că atentatul din Samarra poartă marca extremiștilor musulmani sunniți, membri al-Qaeda. El a apreciat că autorii atacului încearcă să "provoace un război civil între sunniți și șiiți". Al-Rubaie le-a cerut irakienilor să nu se lase purtați de sentimente, violențele riscând să compromită eforturile de formare a unui guvern de uniune națională.

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro

Fatah ar guverna alături de Hamas

     Un responsabil al Fatah a afirmat, ieri, că mișcarea palestiniană este de acord, "în principiu", să participe la un guvern Hamas, dacă cele două formațiuni pot găsi un program comun, a informat AFP. "Acordul de principiu și intenția de participare la un guvern de coaliție există, dar trebuie să ne înțelegem asupra programului", a declarat Azzam Al-Ahmad, liderul grupului parlamentar al Fatah, după o întâlnire avută, la Gaza, cu o delegație a Hamas. Întrevederea a avut loc în locuința lui Mahmud Al-Zahar, unul dintre principalii lideri ai Hamas și șef al grupului parlamentar al mișcării. Premierul desemnat, Ismail Haniyeh, a anunțat că Hamas va avea consultări și cu alte partide palestiniene în vederea formării guvernului.

98 de morți în închisorile SUA din Irak și Afganistan

     Aproape 100 de prizonieri au murit în închisorile administrate de Statele Unite în Irak și Afganistan, începând din 2002 și până în prezent. Anunțul a fost făcut de către organizația americană Human Rights First la emisiunea "Newsnight", difuzată de postul de televiziune BBC. Dintre cele 98 de decese, cel puțin 34 sunt crime - bănuite sau confirmate. Un oficial a declarat, în cadrul aceleiași emisiuni, că Pentagonul nu a văzut încă raportul, însă ia "foarte în serios" acuzațiile de abuz și va declanșa procedurile judiciare, dacă este cazul. Documentul, care urma să fie dat publicității ieri, se bazează pe informații obținute de la Pentagon și din alte surse oficiale americane. Un reprezentant al organizației pentru drepturile omului, Deborah Pearlstein, a afirmat că este "foarte sigură" de veridicitatea informațiilor.

Bush susține afacerea porturilor

     Președintele american, George W. Bush, a apărat ferm, marți, decizia de a încredința administrarea a șase porturi americane unei companii arabe din Dubai, după ce senatorii s-au declarat îngrijorați că tranzacția ar putea avea afecta securitatea națională. Bush a spus că va face uz de dreptul său la veto în cazul unei eventuale decizii legislative care ar urmări blocarea acestei afaceri controversate. "Tranzacția trebuie efectuată, după părerea mea", a subliniat el, adăugând că, "dacă ar exista vreun risc ca această afacere să pericliteze securitatea Statelor Unite, ea nu ar mai avea loc". Mai mulți congresmeni republicani și din opoziția democrată au criticat tranzacția, declarându-se îngrijorați de impactul acesteia asupra securității naționale. Porturile din New York, New Jersey, Philadelphia, Baltimore, Miami și New Orleans ar urma să treacă sub administrarea companiei DP World, cu sediul în Emirate.

Ratko Mladici este încă în libertate

     Generalul sârb bosniac Ratko Mladici este încă în libertate și se ascunde în Serbia, a afirmat, ieri, procurorul Tribunalului Penal Internațional (TPI) pentru fosta Iugoslavie, Carla Del Ponte, precizând că nu există indicii privind eventuale negocieri pentru predarea sa. Del Ponte a făcut aceste declarații cu ocazia unei întâlniri săptămânale cu presa a magistraților TPI, la care nu participă de obicei. Informații neconfirmate privind arestarea sau negocieri în vederea predării lui Mladici au început să circule marți seară. Arestarea lui Ratko Mladici nu ar trebui să pună probleme autorităților sârbe, a insistat Del Ponte, care și-a exprimat, în repetate rânduri, convingerea că inculpatul se ascunde în Serbia din 1998. Fost lider militar al sârbilor din Bosnia, Ratko Mladici, în vârstă de 64 de ani, a fost inculpat de TPI în 1995, pentru rolul pe care l-a avut în asediul asupra orașului Sarajevo și în masacrul de la Srebrenița, unde 8.000 de musulmani au fost uciși.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.