Grupul de Investigaţii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, cere ca ancheta autorităţilor asupra actelor normative, solicitată de preşedintele Traian Băsescu, să înceapă cu o hotărâre de Guvern din 1999, iniţiată chiar de Băsescu, prin care s-a acordat un contract fără licitaţie firmei CCCF SA.
     Potrivit unui comunicat al GIP, în septembrie 1999, la iniţiativa ministrului Transporturilor, Traian Băsescu, Guvernul Radu Vasile a oferit un contract fără licitaţie firmei CCCF SA, prin "încredinţare directă", prin Hotărârea de Guvern nr. 753 din 16 septembrie 1999 aprobându-se începerea lucrărilor de reparaţii capitale la podul de cale ferată peste râul Mureş la Arad, în vederea asigurării redeschiderii circulaţiei feroviare întrerupte ca urmare a calamităţilor naturale din 1998. Hotârârea este semnată de primul-ministru Radu Vasile, de Traian Băsescu, ministrul Transporturilor, de Decebal Traian Remeş, ministrul Finanţelor şi de secretarii de stat Mircea Plângu (azi, secretar de stat în MApN - n.r.) şi Ioan Onisei (secretar de stat la Ministerul Culturii, în prezent - n.r.).
     Potrivit articolului 3 al Hotârârii de Guvern, "lucrările de reparaţii capitale se vor executa prin încredinţare directă, de către Societatea Comerciala CCCF - S.A. Bucureşti, plata urmând să fie făcută din bugetul Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR - S.A.
     În noiembrie 2000, când lucrările nu erau încă încheiate, autorităţile au inaugurat un tablier al podului, susţine Ciuvică, atunci fiind anunţat ca investiţia depăşise deja 120 miliarde lei (circa 5 milioane de dolari la cursul din acea vreme). La inaugurare au participat Mihai Necolaiciuc, la acea dată director general al Companiei Căile Ferate şi Gheorghe Falcă, la acea dată vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad. În prezent, Mihai Necolaiciuc este cercetat de DNA pentru pagube de zeci de miliarde aduse SNCFR, iar Gheorghe Falcă este primarul PD al Aradului şi finul de cununie al lui Traian Băsescu, ginere al fostului vicepremier Gheorghe Seculici.
     În preambulul Hotărârii de Guvern se arată că aceasta a fost adoptată în temeiul prevederilor articolului 16, literele c. şi j. din Ordonanţa Guvernului nr. 12/1993 privind achiziţiile publice, republicată, cu completările ulterioare. Articolul 16 al OG nr. 12/ 1993 se referă la "circumstanţele de utilizare a achiziţiei dintr-o singură sursă".
     Potrivit paragrafului c. al acestui articol, un contract din bani publici poate fi încredinţat fără licitaţie dacă "persoana juridică achizitoare care a achiziţionat bunuri, echipamente sau tehnologie de la un anumit contractant hotărăşte că o serie de elemente adiţionale trebuie procurate de la acelaşi contractant din motive de standardizare sau pentru că se impune compatibilitatea cu bunurile, echipamentele sau tehnologia deja achiziţionate".
     Pentru că CCCF a mai lucrat la pod (CCCF SA este continuatoarea firmei de stat care construia căi ferate şi poduri înainte de 1989), tot CCCF trebuia să-l şi repare.
     "O asemenea justificare este absurdă, pentru că aceasta ar institui, practic, monopolul fostelor întreprinderi de stat asupra lucrărilor de reparaţii ale tuturor obiectivelor pe care le-au avut în lucru înainte de 1989", susţine GIP.
     Potrivit paragrafului j. al articolului 16 al OG nr. 12/1993, un contract din bani publici poate fi încredinţat fără licitaţie şi în "alte circumstanţe, stabilite prin hotărâre a Guvernului". Iniţiatorul şi semnatarii Hotărârii de Guvern 753/1999 ar trebui să explice care sunt aceste "alte circumstanţe" care au justificat încredinţarea directă a contractului din bani publici firmei CCCF SA, cere GIP.comunicat.
     Grupul condus de Ciuvică apreciază că nu poate fi invocată urgenţa începerii lucrărilor deoarece Hotărârea de Guvern a fost adoptată la un an de la inundaţiile care au provocat închiderea circulaţiei feroviare pe podul de la Arad. "Într-un an, ar fi fost timp suficient pentru organizarea unei licitaţii", susţine GIP.
     Pentru a justifica acordarea contractului fără licitaţie, Hotărârea de Guvern prevede că CCCF SA este specializată exact în lucrările necesare reparării capitale a podului peste Mureş de la Arad ("reparaţii de pile şi culee", "montaje de tabliere şi suprastructura de cale"). "Este, însă, greu de imaginat că, în cazul în care ministerul condus de Traian Băsescu ar fi organizat o licitaţie publică, nu s-ar mai fi găsit alte firme, româneşti sau străine, cu aceleaşi specializări, care să fie interesate de un contract de 5 milioane de dolari", se mai arată în comunicat.
     CCCF Bucureşti este o societate de construcţii cu mai multe filiale în ţară, care s-a privatizat în anii '90, arată GIP, care susţine că a fost una dintre principalele beneficiare ale contractelor cu bani publici acordate de Ministerul Transporturilor în perioada în care Traian Băsescu a condus acest minister, sucursala Braşov fiind unul dintre subantreprenorii pentru reabilitarea autostrăzii Bucureşti - Piteşti.
     Potrivit comunicatului, CCCF SA a acumulat datorii imense la bugetul de stat, împotriva societăţii deschizându-se procedurile prevăzute de Legea 64/1995 privind reorganizarea judiciară şi falimentul, dar, începând din 2001, odată cu venirea lui Traian Băsescu în fruntea Primăriei Bucureşti, CCCF SA a început să primească "contracte uriaşe" pentru asfaltarea străzilor Capitalei.
     Alături de Eurovia Internaţional Construct SA, firma mamei senatoarei PD Cornelia Cazacu şi de Euro Construct Trading 98 SRL, firma patronilor de la restaurantul Golden Blitz, CCCF SA a beneficiat de contracte de zeci de milioane de dolari pentru asfaltarea străzilor în mandatul de primar al actualului preşedinte. Numai în august 2002, Primăria Capitalei a semnat un contract cu CCCF SA în valoare de 58 de miliarde lei pentru lucrări de asfaltare la 23 de bulevarde. Aceeaşi CCCF SA a fost una dintre câştigătoarele licitaţiei pentru modernizarea traseului tramvaiului 41 ("metroul uşor"). Între 2001 şi 2004, CCCF SA a lucrat la Bd. I. Mihalache, Calea Griviţei, Str. Barbu Văcărescu, Str. Av. Alex. Şerbănescu, Bd. Gh. Şincai, Bd. Mărăşti, Bd. Mareşal Averescu, Str. Turda, Şos. Crângaşi, Şos. Virtuţii, Str. Braşov, Bd. Ghencea, Şoseaua Mihai Bravu şi altele.
     Grupul lui Ciuvică aminteşte şi o altă declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu, din 20 februarie, de la bilanţul Parchetului ÎCCJ, potrivit căreia, din 1992 până în 2004, România s-a confruntat cu "o întreagă istorie în care s-au emis acte normative care au generat corupţie". "Preşedintele a uitat însă să precizeze că el însuşi a fost un personaj principal al acestei istorii", afirmă preşedintele GIP, care consideră că Hotărârea de Guvern nr. 753 din 16 septembrie 1999, iniţiată şi semnată de Traian Băsescu, este un model de act normativ prin care un contract de milioane de dolari din bani publici a fost oferit direct unei firme, fără nici un fel de licitaţie.

     Preşedinţia respinge acuzaţiile, susţinând că, în situaţii de urgenţă, lucrările pot fi atribuite prin încredinţare directă.
     Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Adriana Săftoiu, a declarat, ieri, pentru MEDIAFAX, că "Mugur Ciuvică a mai găsit un motiv să se bage în seamă, iar lipsa de fundament a acuzaţiilor formulate arată că acesta a făcut o obsesie din a-l ataca pe preşedintele Traian Băsescu". Săftoiu a precizat că, la acea dată, podul respectiv era impracticabil, iar până la oprirea definitivă a circulaţiei, aceasta se desfăşura cu o viteză de 5 km/h.
     Era o "situaţie de urgenţă", similară cu aceea de la Mărăcineni din anul 2005, a adăugat purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei. Săftoiu a precizat că, în asemenea situaţii de urgenţă, atribuirea lucrărilor se poate face prin încredinţare directă. Ea a mai spus că firma căreia i-a fost încredinţată lucrarea era, la vremea respectivă, cea mai mare firmă din domeniu. Săftoiu a menţionat că aceasta a construit podul peste Dunăre şi canalul Dunăre-Marea Neagră.