Liderul grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor, Crin Antonescu, i-a cerut, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintelui Traian Băsescu să facă precizări legate de prigoana la care sunt supuşi unii dintre adversarii săi politici, printre care şi Dinu Patriciu.
     Toată lumea - noi, în orice caz, parlamentarii liberali - admite faptul că lupta împotriva corupţiei nu este numai un angajament pe care ni l-am asumat, ci şi o necesitate pentru societatea românească. Dar considerăm că prima măsură pentru ca să putem combate fenomenul este să avem legi clare şi să le respectăm întocmai. Iar a doua condiţie este, aşa cum spune şi preşedintele României, ca instituţiile statului să funcţioneze exact, în parametrii constituţionali, legali, să fie primele care aplică legea şi să fie într-adevăr - dacă nu complet, pentru că nu se poate la modul absolut - în afara influenţelor politice, în orice caz să nu se transforme într-o armă politică în mâna cuiva", a declarat Antonescu.
     Liderul liberal s-a declarat nemulţumit de faptul că şeful statului a lăudat Parchetul General în detrimentul instanţelor judecătoreşti. "Traian Băsescu, la bilanţul Parchetului, a vorbit bine, a vorbit excelent, încă o dată şi între altele a afirmat că, în Parchet, lucrurile s-au schimbat în bine, că funcţionează aproape perfect, că îşi face datoria. Dar, în acelaşi timp, probleme mari există în instanţe. Probabil că instanţele au probleme, am auzit de multe ori nemulţumiri. Dar eu cred că e foarte bine să distingem - şi preşedintele, chiar dacă nu a făcut-o explicit, cred că este foarte conştient de acest lucru - că actul de justiţie şi puterea în sine a justiţiei rezidă în instanţe. Parchetul nu este nici stat în stat şi nici putere în stat, în sensul puterii judecătoreşti. Dreptatea se face în instanţele judecătoreşti, nu la Parchet", susţine liderul liberal, afirmând că, în calitatea sa de cetăţean, dar şi de parlamentar are nemulţumiri la adresa actului de justiţie. Ca exemplu, Antonescu s-a referit la cazul Dinu Patriciu. El a ţinut să precizeze că nu la dosarul ROMPETROL, pe care nu îl cunoaşte, ci strict la Dinu Patriciu. "În cazul Dinu Patriciu, există suspiciunea instrumentării politice a unui caz juridic. Această suspiciune a fost exprimată foarte clar de Dinu Patriciu şi de Sorin Roşca Stănescu. Cazul e deschis de doi ani şi jumătate şi e timpul să mă întreb, în calitate de contribuabil şi de parlamentar, deoarece cazul costă, de ce Parchetul nu reuşeşte să ajungă la o concluzie, în sensul alcătuirii unui dosar şi trimiterii lui în instanţă. Elementul care deschide mari suspiciuni către zona politică este acela că de peste doi ani se interceptează comunicaţiile lui Patriciu pe baza unui text prevăzut în Legea siguranţei naţionale. Întrebarea care se pune este: în doi ani şi jumătate, la adresa lui Dinu Patriciu s-au formulat diverse capete de acuzare, dar niciodată unul care să se potrivească cu prevederile Legii siguranţei naţionale, pe baza cărora poate fi dat mandat de ascultare a telefoanelor"?

Întrebări retorice...
     "Zilele trecute, Parchetul a solicitat mandat de arestare pentru Dinu Patriciu pentru ca el să nu mai desfăşoare activitate mediatică (este singura informaţie pe care o avem şi care nu a fost infirmată de Parchet), pentru că influenţează martorii şi opinia publică. Mediatizarea cazului său numai bine nu i-a făcut, nici ca om politic, nici ca om de afaceri, iar justiţie cu juraţi nu avem în România. A cere însă, după atâta anchetă, după atâta ascultare, după atâta cheltuială a contribuabilului, arestarea lui Dinu Patriciu pe motiv că vorbeşte cu presa şi în felul ăsta nu pot lucra procurorii liniştiţi este deja o chestiune care, dincolo de faptul că ne face să zâmbim şi că nu a fost însoţită nici măcar de procedurile elementare pentru ca un procuror să poată intra în fondul cauzei, ne pune problema dacă nu cumva Dinu Patriciu trebuia neapărat arestat. Şi dacă e aşa, atunci cine doreşte arestarea lui? Şi pe ce se cheltuie banii contribuabilului, pentru că Dinu Patriciu nu e arestat, Dinu Patriciu nu e trimis odată într-o instanţă, ca să se vadă - a greşit, ceea ce e foarte posibil, să plătească, nu a greşit, să fie lăsat în pace. Nu auzim şi noi ce s-a vorbit pe casetele alea, că doar am plătit, nu aude nici comisia de specialitate, nici primul-ministru, care cere desecretizarea, dar preşedintele nu doreşte să creeze precedente.
     Unde se duc, de doi ani şi jumătate, toate informaţiile de pe casetele cu convorbirile lui, pe motivul că conspiră împotriva siguranţei naţionale, cu ce drept şi cine intră în posesia lor şi ce fac aceşti oameni cu aceste informaţii? Poate exista suspiciunea că aceste informaţii pot fi folosite ilicit şi incorect în scop economic, aşa cum Patriciu a reclamat, că ar fi ajuns la concurenţă, în scop politic, sau, pur şi simplu, pentru şantaj". Iar refuzul lui Traian Băsescu de a desecretiza hotărârea CSAT este foarte riscant, pentru că dă naştere la suspiciuni.
     Cât despre Parchetul General, Antonescu susţine că are o mare problemă - cea a legislaţiei, şi anume că procurorii nu răspund, în nici un fel, dacă greşesc. "În legătură cu aceste suspiciuni cred că ar trebui să avem nişte clarificări şi nişte dovezi evidente că, într-adevăr, în România, Parchetul nu este un instrument politic".

Cornelia Drăghici
cornelia.draghici@azi.ro

     Parchetul Tribunalului Constanţa a trimis, marţi, Serviciului Teritorial Constanţa al DNA o ordonanţă de declinare a competenţei de soluţionare a cauzei privindu-i pe Dan Griţac, pe deputatul Dan Radu Ruşanu şi foştii deputaţi Tudor Baltă şi Şerban Brădişteanu, în cazul privatizării Chimpex.
     Prim-procurorul adjunct al Parchetului Tribunalului Constanţa, Adina Florea, a declarat, într-o conferinţă de presă, că aceste persoane vor fi cercetate pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi abuz în serviciu, în urma sesizării din oficiu, din iunie 2004, a Poliţiei constănţene, dar şi a sesizării sindicatului din Chimpex, din acelaşi an.
     Potrivit sesizărilor, cei patru, împreună cu alte persoane, şi-ar fi dat concursul la prejudicierea, în perioada 2000-2004, societăţii Chimpex SA şi la crearea unei pagube de peste un milion de euro.
     Adina Florea a declarat că dosarul a ajuns iniţial la Parchetul Judecătoriei Constanţa în data de 8 februarie, iar în 21 februarie a fost declinat la Parchetul Tribunalului Constanţa. Potrivit sursei citate, având în vedere infracţiunile pentru care ar trebui cercetate cele patru persoane, Parchetul Tribunalului Constanţa a declinat dosarul către Serviciul Teritorial DNA Constanţa.
     Florea a precizat că, în fapt, în iunie 2004, Poliţia Constanţa s-a sesizat din oficiu că între SC Chimpex SA Constanţa, al cărui acţionar majoritar era SC Rompac International Bucureşti (reprezentată de Dan Griţac) şi SC ComCereal Dâmboviţa-Tîrgovişte a fost încheiat un contract fictiv de participaţiune, având ca obiect dezvoltarea afacerilor bazate pe achiziţie, depozitare şi export a produselor cerealiere. Chimpex ar fi participat cu suma de 30 de miliarde de lei, iar SC ComCereal Dâmboviţa, unde acţionar era tot SC Rompac International SA Bucureşti, reprezentată de Dan Griţac, era deja gajată în favoarea altor creditori.
     Prim-procurorul adjunct al PTC a menţionat că, la sesizarea din oficiu a poliţiei constănţene, a fost conexată o petiţie adresată, în 10 iunie 2004, Administraţiei Prezidenţiale de către directorul economic al societăţii Chimpex, Mihai Zaharia, iar ulterior o sesizare a Sindicatului Lucrătorilor din Chimpex, care fusese trimisă Administraţiei Prezidenţiale şi PNA Constanţa, toate referindu-se la privatizarea frauduloasă a SC Chimpex SA Constanţa. Cele două reclamaţii cuprindeau cinci argumente în favoarea plângerii. Astfel, un prim aspect viza procedura de privatizare a SC Chimpex SA, apreciată ca fiind frauduloasă prin nerespectarea obligaţiilor contractuale ale asociatului majoritar, Rompac International Bucureşti. Acţionarul majoritar ar fi trebuit să realizeze investiţii, însă, potrivit sesizărilor, acesta ar fi recurs la devalizarea societăţii prin vânzarea unor active la un preţ net inferior valorii de piaţă.
     Adina Florea a explicat că o consecinţă imediată a acestor acţiuni a fost vânzarea depozitului 2 Chimie cu suma de două miliarde de lei, deşi valoarea estimată pe piaţă ar fi fost de cinci milioane de dolari. Această vânzare a avut acordul Consiliului de Administraţie, tranzacţia fiind realizată cu SC Danis Metcom SRL Constanţa, unde acţionar era soţia deputatului Dan Radu Ruşanu, acesta fiind, la acea dată, preşedintele EximBank.
     Potrivit Adinei Florea, un alt aspect viza sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat de către Chimpex Sa Constanţa, prin încheierea unor contracte de agenţie cu diverse societăţi la care acţionari sunt Dan Griţac şi soţia parlamentarului Dan Radu Ruşanu.
     Al treilea punct din conţinutul sesizării face referire la modalitatea de recuperare a mărfurilor operate de SC Chimpex SA la diferite nave şi, ulterior, valorificarea lor la intern, către firmele din grupul Rompac, deşi erau normate ca pierderi conform contractelor încheiate cu beneficiarii.
     Atât directorul economic al Chimpex, cât şi sindicaliştii au făcut referire şi la obţinerea unui credit de către SC Chimpex SA de la EximBank, care a fost folosit pentru rambursarea unui alt credit scadent, obţinut de la Ro Bank de către SC Rompac International SA Bucureşti (la data de 14 martie 2003), cu încălcarea normelor bancare, a spus Adina Florea, care a adăugat că situaţia s-ar fi repetat şi în cazul altor credite obţinute de SC Rompac International SA.
     Potrivit prim-procurorului adjunct al Parchetului Tribunalului Constanţa, ultimul aspect vizat în sesizări a făcut referire la încheierea contractului de asociere în participaţiune cu SC ComCereal Dîmboviţa SA Tîrgovişte, suma de 30 de miliarde de lei cu care Chimpex, reprezentată de Dan Griţac, a participat fiind deturnată în conturile SC Rompac SA Bucureşti.
     În cuprinsul memoriilor s-a mai arătat că prin concursul dat de Tudor Baltă şi Şerban Brădişteanu (parlamentari la acea dată şi membri ai Consiliului de Administraţie ai SC Chimpex SA) lui Dan Griţac, dar şi lui Dan Radu Ruşanu, precum şi prin concursul altor persoane din conducerea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Constanţa s-au creat premisele prejudicierii SC Chimpex SA Constanţa, prejudiciul estimat fiind mai mare de un milion de euro.
     Parchetul Tribunalului Constanţa apreciază că, având în vedere că există indicii privind săvâşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, abuz în serviciu, cu consecinţa producerii unui prejudiu mai mare de un milion de euro şi având în vedere calitatea făptuitorilor s-a constatat că, în cauză, competenţa urmării penale revine DNA - Serviciul Teritorial Constanţa.
     Departamentul Naţional Anticorupţie a infirmat că ar fi primit, de la Secţia de Poliţie Transporturi Constanţa, un dosar penal privind privatizarea SC Chimpex SA Constanţa.

Fuziune cu bună credinţă
      Vina pentru menţinerea divizării şi a luptelor "fratricide" în interiorul forţelor politice de dreapta nu aparţine numai liberalilor, consideră fostul lider al PNL, Valeriu Stoica, el susţinând că nu vrea să joace nici rolul de păpuşă, nici rolul de păpuşar, ci doar pe acela de partener. "De multe ori, prin atitudinile şi gesturile politice ale Partidului Democrat s-a creat impresia că există o agendă ascunsă pentru diminuarea credibilităţii electorale a PNL, astfel încât unificarea forţelor de dreapta să se facă în beneficiul PD. De asemenea, atitudinea de multe ori impetuoasă a preşedintelui Traian Băsescu a fost interpretată drept semn al unei strategii în vederea distrugerii PNL şi creării unui partid prezidenţial - o temă abil pusă în circulaţie de adversarii reformei politice", a afirmat Stoica.