|
Șereș încearcă deblocarea
negocierilor cu Daewoo |
"Negocierile
cu lichidatorul coreean au ajuns la un punct care nu ne satisface", a declarat
ministrul Codruț Șereș
|
Negocierile dintre statul român și compania
sud-coreeană Daewoo pentru preluarea acțiunilor la fabrica Daewoo Craiova au intrat în
impas din cauza neînțelegerilor privind garanțiile pe care partea coreeană trebuie să
le acorde, a declarat ministrul Economiei și Comerțului, Codruț Șereș.
Ministrul a anunțat, vineri, că pleacă în week-end în
Coreea, pentru că în acest moment "negocierile cu lichidatorul coreean au ajuns la
un punct care nu ne satisface". Prezent la o conferință privind dezvoltarea
infrastructurii în zona Mării Negre, Șereș a precizat că problemele asupra cărora
părțile nu au convenit nu se referă la preț, ci la o serie de garanții pe care partea
coreeană trebuie să le acorde în schimbul banilor pe care îi va primi pentru acțiuni.
"Doresc să subliniez că, în cazul în care se va face o tranzacție, practic
societatea își va răscumpăra acțiunile, nu va fi statul român cel care va plăti
acești bani", a spus Șereș, adăugând că va prezenta alte amănunte despre
situația Daewoo Craiova după ce se va întoarce de la discuțiile cu partea coreeană.
Daewoo Automobile România a fost înființată în 1994 ca
societate mixtă formată de Automobile Craiova și Daewoo. Uzina nu a fost inclusă în
acodrul prin care General Motors a preluat în septembrie 2002 o parte din activele
grupului sud-coreean, aflat în dificultăți financiare.
Daewoo Motor deține un pachet de 51% din acțiunile societății
de la Craiova. Diferența de 49% din capitalul social aparține Automobile Craiova, la
care statul controlează 72,4% din acțiuni.
Astfel, Guvernul a mandatat Oficiul Participațiilor Statului și
Privatizării în Industrie să negocieze preluarea acțiunilor aflate în posesia
companiei sud-coreene, pentru a vinde ulterior pachetul majoritar unui investitor
strategic.
General Motors, Ford și Renault-Nissan sunt numele vehiculate
pentru posibilii investitori care ar putea prelua Daewoo Automobile. Surse apropiate
discuțiilor au declarat vineri, agenției MEDIAFAX, că negocierile pentru preluarea de
către stat a societății Daewoo Automobile au intrat în impas, din cauza unor datorii
acumulate de producătorul auto din Craiova în relația contractuală cu firma
sud-coreeană. În absența unui acord cu Daewoo, discuțiile cu potențialii investitori
interesați de uzină nu se pot derula pe o bază concretă.
Perioada limită pentru încheierea unui acord de preluare a
acțiunilor Daewoo Automobile de către stat a fost prelungită în mai multe rânduri,
iar ministrul Economiei a avansat diferite termene de finalizare a negocierilor. În urmă
cu o lună, ministrul de resort anunța că negocierile vor fi reluate la Praga sau în
Coreea de Sud, pentru rezolvarea altor condiții ale contractului. |
|
Investitorii ocolesc
Laminorul Brăila |
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a scos la privatizare, pentru a
șasea oară, societatea Laminorul Brăila, termenul de depunere a ofertelor fiind 10
martie, se arată într-un comunicat al instituției.
Potențialii investitori se vor angaja, printr-o clauză la
contractul de privatizare, să asigure restituirea unui ajutor de stat acordat de AVAS
societății din Brăila. "În situația în care societatea nu va plăti această
datorie, cumpărătorul se va obliga să plătească, el însuși, datoria societății
către AVAS", se precizează în comunicat.
La precedentele încercări de privatizare a societății, nici
unul dintre investitorii interesați de cumpărarea pachetului de 68,8% din acțiunile
Laminorul nu a îndeplinit condițiile pentru a fi chemat la negocieri. Oferta AVAS,
expirată la șase luni după lansare, a fost prelungită de patru ori succesiv, potrivit
legislației în domeniul privatizării.
Producătorul de materiale feroase primare și semifabricate a
fost cumpărat, în 2004, de grupul internațional Tenaris. Ulterior, Tenaris a transferat
Laminorul Brăila, cu titlu gratuit, în portofoliul AVAS. |
| Traian Băsescu face o propunere Europei |
Depozit de gaze la
Constanța, alternativă la sistemul de conducte |
Președintele Traian Băsescu a anunțat, vineri, că România va construi, pentru a avea
o alternativă la "sistemul de conducte", un terminal de gaze lichefiate la
Constanța, în colaborare cu emiratul Qatar. El a invitat statele europene interesate să
colaboreze cu România pentru realizarea proiectului.
"România poate dezvolta o a treia alternativă față de
sistemul de conducte, și anume construcția terminalului de gaze lichefiate de la
Constanța, în colaborare cu Qatarul", a spus Băsescu. În opinia președintelui,
acest proiect trebuie dezvoltat rapid ca o alternativă de aprovizionare cu energie a
Europei.
Băsescu a făcut aceste declarații la deschiderea Conferinței
internaționale privind dezvoltarea infrastructuriii în zona Mării Negre în noul
context euro-atlantic. Președintele a declarat că este necesară crearea unei
alternative la aprovizionarea cu energie a țărilor din UE după "micul șoc
energetic" din această iarnă.
Qatar ocupă a treia poziție în clasamentul mondial al
țărilor cu cele mai mari rezerve de gaze naturale.
"Proiectul Nabbuco, dar și proiectul magistralei de
transport țiței Constanța-Trieste devin tot mai mult o alternativă viabilă la
actualul sistem de aprovizionare cu energie", a spus Băsescu. El a apreciat că, în
timp ce Europa este un consumator de energie din zona extinsă a Mării Negre, este, în
același timp, un furnizor de stabilitate pentru această zonă. "La fel, dacă
privim dinspre zona extinsă a Mării Negre, constatăm că acolo sunt state care sunt
furnizoare de energie, dar devin tot mai mult consumatoare de securitate", a spus
Băsescu. El a adăugat că trebuie găsit un echilibru just între aceste contradicții
și complementarități între zone.E un proiect costisitor, despre care s-a
mai discutat
Construcția unui terminal de gaze lichefiate la Constanța este
o soluție fezabilă, dar trebuie avute în vedere prețul și de unde vor fi aduse
gazele, spune, în replică, Codruț Șereș, ministrul Economiei și Comerțului.
"Din câte știu eu, acest proiect a mai fost adus în discuție, dar ideea a fost
abandonată, iar în acest moment trebuie să mergem mai departe de stadiul de
discuții", a spus el.
Prezent și el la conferință, Șereș a explicat că urmează
să se facă un studiu de fezabilitate al proiectului, a cărui valoare este estimată la
câteva sute de milioane de dolari. "Nu valoarea este însă importantă, ci mai ales
la ce preț și de unde vom aduce gazele pentru acest terminal. Politica noastră trebuie
să fie în continuare cel mai mic preț pentru populație și pentru economie", a
mai spus Șereș. Ministrul Economiei a adăugat că, la momentul abandonării ideii,
existau probleme legate de trecerea unor vase care să transporte gazul natural lichefiat
prin Bosfor. "Faptul că, în urmă cu câțiva ani, vasul "Independența"
a ars câteva zile acolo nu a fost uitat de turci. Nu spun că nu ar fi fezabil de la
început, pentru că există variante să aducem gaz lichefiat din zona Georgiei, din
cealaltă parte a Mării Negre", a precizat Șereș. În plus, el a menționat că nu
crede că România, în acest moment, poate să procedeze așa cum a procedat Rusia, să
construiască o conductă pe care să plătească circa 1,6 miliarde de euro.
"Soluția construcției unui terminal de gaz lichefiat este din acest motiv și în
atenția noastră", a mai arătat oficialul Ministerului Economiei. |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Contractul cu Bechtel |
În urmă cu aproape un an, când atât șeful statului cât și premierul, proaspăt
înscăunați, și-au arătat mușchii în legătură cu prevederile contractului
încheiat de guvernul precedent cu marea companie americană Bechtel pentru construcția
autostrăzii Transilvania, am scris că în cele din urmă, grozăvelile cu pricina vor
cădea în ridicol și în rizibil. Aduceam, între argumente, rolul companiei Bechtel în
deciziile pe care le adoptă "licuriciul cel mare" (dacă este să folosim tot o
formulă prezidențială). Nu mai puțin important era un element de ordin economic, legat
- într-un fel - de coșul zilnic: rezilierea contractului ar fi dus la penalizarea
statului român cu 1,5 miliarde de euro, ceea ce ar fi revenit, în medie pe locuitor, cca
70 de euro, bani rezultați din impozite și taxe.
Tot în legătură cu economia, am atras atenția asupra a ceea
ce va însemna o autostradă pe traseul Brașov-Borș pentru toate zonele străbătute, de
la locuri de muncă bine plătite și extinderea serviciilor până la atragerea
investitorilor străini, cu efecte pozitive și asupra locuitorilor altor județe, de
fapt, asupra țării întregi.
Inițial, factorii de putere au vorbit despre rezilierea
contractului, apoi despre renegocierea acestuia, inclusiv în privința costurilor. La
acest capitol, am devenit, cu toții sensibili. Se sugera că nu totul a fost în ordine
în privința banului public. Or, suspiciunea că s-au comis matrapazlâcuri se plia
perfect pe stările de spirit provocate de campania anticorupție. Până la urmă, s-a
afirmat că renegocierea a fost destinată, în primul rând, punerii de acord a
contractului cu prevederile legislației din țara noastră. E drept, s-a mai vorbit și
despre cuantumul și modalitățile de acordare a avansului, dar toate acestea nu afectau
costurile finale stabilite în contractul încheiat de precedentul Guvern. Din moment ce
Executivul a aprobat săptămâna trecută contractul renegociat, dar nu a modificat
costurile finale, ne cam dumirim că toată tevatura - care a dus la întârzieri, la
amânări, la tensiuni sociale și chiar politice (vezi declarațiile preșdintelui PD și
ale reprezentanților UDMR) - a avut atributele luptelor specifice campaniilor electorale.
S-a urmărit câștigarea de capital politic pe tema "grijii față de banul
public". Acum, cine plătește pierderile înregistrate din pricina respectivelor
jocuri politice?
Ce se va întâmpla după ce Guvernul a aprobat contractul
renegociat? Mai marele CNADNR (se poate iniția un concurs pentru a afla ce înseamnă
aceste litere) declară că nu s-au stabilit încă sumele alocate, în acest an, pentru
construcția autostrăzii Transilvania. Se vehicula că ar fi vorba despre 100 milioane de
euro. Premierul a afirmat, apoi, că se alocă 200 milioane de euro, iar ministrul delegat
pentru lucrări publice a afirmat că se pot suplimenta fondurile până la 400 milioane
euro. Ca și cum 100 milioane de euro în plus sau în minus ar fi o bagatelă. Nu mai
miră pe nimeni tot mai multele cazuri în care anumiți demnitari se prezintă ca
neînfricați luptători pentru cheltuirea eficientă a banului public, în numele
interesului public, provoacă nu numai zâmbete, ci mai adaugă câte un strop de
neîncredere în oala - și așa sub presiune - a stării de nemulțumire a populației
țării. Cazul Bechtel tinde să devină emblematic și în această privință. |
|