În paralel cu elaborarea de către CSAT a unui pachet de şase legi privind siguranţa naţională (care deocamdată nu pot fi date publicităţii având regim de informaţii clasificate), Guvernul se străduieşte din răsputeri să modifice legea privind deconspirarea securităţii ca poliţie politică şi accesul neîngrădit la dosarele fostei securităţi.
     După ce săptămâna trecută membrii Cabinetului Tăriceanu au făcut o primă lectură a unui proiect de ordonanţă privind modificarea legii privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, urmează ca în această săptămână actul normativ în cauză să fie supus unei analize mai profunde şi, eventual, să se facă mici retuşuri. Proiectul de act normativ extinde categoriile de funcţii publice care sunt verificate din oficiu de către CNSAS.
     Actul normativ elaborat de Guvern dă puteri excesive Consiliului Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care poate verifica la dosar pe toată lumea inclusiv cadrele din serviciile de informaţii.
     Mai mult CNSAS are acces nelimitat chiar şi la informaţii clasificate. Astfel, pe lângă persoanele care ocupă funcţiile de demnitate publică prevăzute deja de Legea 187/1999, vor mai fi verificaţi din oficiu consilierii locali, ofiţerii superior de la SRI, SIE, SPP, STS, precum şi conducătorii şi ofiţerii superior din cadrul DGIPI din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

CNSAS stăpân peste toate documentele
     Ordonanţa stabileşte, sub incidenţa sancţiunii, că în termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a actului normativ vor fi predate toate tipurile de documente întocmite de fosta Securitate, respectiv acte, dosare, registre, înregistrări foto, video, audio şi informatice, baze de date, inclusiv dosarele de cadre ale ofiţerilor de securitate, cu excepţia celor care privesc siguranţa naţională.
     SRI, SIE, MAI, Ministerul Justiţiei, MApN, MAE, Arhivele Naţionale şi orice alte instituţii publice sau private, precum şi persoanele fizice care deţin asemenea documente vor fi obligate să le predea Consiliului, în termen de 60 de zile.
     Nerespectarea acestei obligaţii va atrage răspunderea penală, administrativă, civilă sau disciplinară a conducătorilor instituţiilor sau persoanelor fizice respective.
     Membrii Colegiului vor fi de asemenea obligaţi să sesizeze Parchetul în situaţia în care accesul la documente este blocat.
     Membrii Colegiului, precum şi alţi funcţionari împuterniciţi de Colegiu vor avea acces neîngrădit în spaţiile de arhivare la documentele care se păstrează şi se studiază la sediile deţinătorilor.
     Până la preluarea dosarelor, la cererea Consiliului, instituţiile deţinătoare ale acestora vor pune la dispoziţie datele de identitate, inclusiv numele conspirative, precum şi funcţiile agenţilor poliţiei politice.
     Dosarele şi celelalte materiale arhivistice stabilite ca fiind de siguranţă naţională şi care nu fac obiectul preluării vor fi studiate de membrii Colegiului, cu respectarea legii privind informaţiile clasificate.
     Actul normativ conţine şi reglementări care conduc la evitarea blocajelor în funcţionarea CNSAS, printr-o mai clară precizare a obligaţiilor ce revin membrilor săi. Noile reglementări precizează că în cazul absenţei nemotivate la mai mult de trei şedinţe consecutive a unuia dintre membrii, majoritatea simplă a Colegiului va sesiza Parlamentul, care, în termen de 30 de zile de la sesizare, va iniţia procedura de înlocuire a acestuia.

Falsul în declaraţii atrage pierderea funcţiei
     În forma iniţială, viitoarea ordonanţă de urgenţă prevede că falsul în declaraţia pe propria răspundere privind apartenenţa ca agent sau colaborator al poliţiei politice comuniste, constatat în justiţie, va atrage pierderea demnităţii sau funcţiei publice a persoanei care a completat acea declaraţie.
     CNSAS va sesiza Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi conducerea instituţiei din care face parte persoana verificată, în cazul în care constată neconcordanţe între declaraţia pe propria răspundere, privind apartenenţa ca agent sau colaborator al poliţiei politice, şi rezultatul verificării.Consiliul va publica de urgenţă în Monitorul Oficial deciziile referitoare la persoanele verificate din oficiu, numele agenţilor, inclusiv cele conspirative, funcţiile, precum şi faptele calificate ca fiind activităţi cu caracter de poliţie politică. Deciziile vor fi puse la dispoziţia presei. Condamnarea definitivă pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii va conduce la pierderea demnităţii sau funcţiei publice în care persoana în cauză a fost aleasă sau numită.

Cornelia Drăghici
cornelia.draghici@azi.ro